Primul catastif al Bisericii Domnița Bălășa

dr. Grina-Mihaela Rafailă, muzeograf, Secția Istorie, M.M.B.

Domniţa Bălaşa, cea de a şasea fiică a lui Constantin Vodă Brâncoveanu, s-a căsătorit cu Manolache zis Lambrino, feciorul boierului ţarigrădean Andronic Rangabé, la 26 octombrie 1708, naş fiindu-le stolnicul Constantin Cantacuzino. Neavând parte de moştenitori, din „râvnă dumnezeească”, cei doi s-au hotărât să construiască, între anii 1742-1744, o biserică cu hramul Botezului Domnului, care ulterior a servit drept paraclis al familiei.

După trecerea soţului în lumea celor drepţi, la 16 iunie 1745, principesa Bălaşa şi-a intensificat strădaniile creştineşti hotărând ridicarea unei biserici mai mari, cu hramul Înălţării Domnului, care a fost gata în septembrie 1751, conform pisaniei care îi menţionează şi pe domnul ţării Grigore al II-lea Ghica, aflat pentru a doua oară în scaunul Țării Românești (1748-1752), pe vlădica Neofit Cretanul (1738-1753) şi pe ispravnicul Sandu logofăt. Din păcate, în vara anului 1754 și Domnița ctitoră a pășit în lumea de dincolo a nemuririi sufletului, fără a mai apuca să stabilească, prin diată, bunul mers ale ctitoriei sale preaiubite.

Referitor la veniturile şi cheltuielile ctitoriei bucureştene avem cinci catastife, întocmite la 1 septembrie 1778, care conţin date aproape identice sau sunt incomplete. Dintre acestea doar două exemplare sunt adeverite de către Albu logofăt, care îndeplinea calitatea de epitrop al sfântului locaş în acea perioadă.

Catastiful de venit i cheltuială” a fost întocmit pentru o perioadă de opt luni, între 1 februarie și sfârșitul lunii august a anului 1778.

Pentru început a fost consemnat venitul obținut în această perioadă de timp, în valoare de 1.304 taleri, provenit din: 250 de taleri obținuți din „rămășița vănzării vinurilor” din anul precedent (1777), de la Crov, Scăieni și Pitești; la care s-au adăugat în perioada februarie-august: 120 de taleri din chiria prăvăliilor de la Sfântul Gheorghe; câte 40 de taleri de la moșiile Găujani și Necșăști; 250 de taleri de la moșiile Săvești și Mătăsarul împreună cu moara de acolo; 288 de taleri obținuți după moșia Gurbănești împreună cu o moară cu trei roate și „pioă lui Panait cojocarul”; 140 de taleri venitul moșiei Crov; 30 de taleri obținuți de la cinci liude de țigani, „4 lăeți ot Moise vătaf i Cazan lăutar”; 12 taleri proveniți din chiria unei „hodăi a lui Dumitrache băcanul pă 10 luni”; 100 de taleri obținuți din grâul de la Răsturnați „din seama căpitanului Costandin”.

Al doilea capitol din catagrafie îl reprezintă cheltuielile făcute la „cele trebuincioase ale sfintei mănăstiri”, în valoare de 1.264 de taleri și 90 de bani. Astfel, prin „mâna lui Dumitru arnăutu” s-au cheltuit 85 de taleri din care: 15 taleri pentru arătura a 20 de pogoane de către țiganii mănăstirii; 30 de taleri pentru o „păreche piatri de moară” la Săvești și 40 de taleri pentru îmbrăcatul a 18 liude.

Pentru vița-de-vie de la Sărbeni s-au cheltuit 49 de taleri și 87 de bani pentru: mălaiu; „tăiatul cu rumâni”; „hărăcitul (viței-de-vie – n.n.) cu țigani”; „rumâni ce au ajutat țiganii la sapă la viie … de primăvară”; apoi 10 taleri pentru 40 de căruțe „mărăcini căratul pentru gardul ce am făcut … cu țiganii” și 6 taleri pentru „5.000 haraci obli, afară din căruța mea ce au adus 1.500 (bucăți haraci – n.n.) po taleri 1 : 30”.

Pentru mica podgorie de la Șchei au fost consemnate următoarele cheltuieli – 17 taleri pentru „tăiatul, hărăcitul, cercuitul viei”; 20 de taleri dați lui Petre pentru „cercuitul viei ot Sărbeni și pentru ce au mai rămas neisprăvit la Șchei” și 156 de taleri dați lui „Gheorghe de la Pitești pentru lucrul viei în patru rânduri de dezgropat, tăiat, hărăcit, cercuit i sapă de primăvară, plivlă, iar altă sapă de vară cu țiganii”.

Alte cheltuieli au fost făcute pentru ctitoria Domniței Bălașa. Astfel, 43 de taleri și 60 de bani pentru „cheltuiala praznicului Înălțării i a doua zi slujind preasfântul părintele mitropolit, leturghie”; 6 taleri au fost plătiți dascălului pentru „făclii de Paști la paraclis”; 5 taleri și 30 de bani au fost dați „meșterilor pentru îndreptatul tâmplii i scări, drugi, piroane”; 67 de taleri și 60 de bani pentru „49.000 olane ce s-au luat pentru învelitul hodăilor mănăstirii”; 80 de taleri pentru „pusul la 66.000 olane”; 8 taleri pentru „2.000 cue de lați”; 6 taleri pentru achiziția a „12 oca piroane pentru întăritul popilor de din lăuntru, în pod”; 1 taler și 60 de bani pentru „100 uluce tot de treaba olanilor, pervazuri i așternut”; 3 taleri și 108 bani pentru „1 car de var i 2 vedre ce s-au cumpărat la lucru”; 4 taleri și 60 de bani pentru salahorii care „au cărat olane și au urcat pe turnul bisericii în trei zile”; 15 taleri pentru „8.000 șindrilă pentru turnuri”; 1 taler și 60 de bani a reprezentat-o „arvuna dată șindrilarului să se apuce de învălitul turnurilor”; 12 taleri pentru „2 chile de grâu ce s-au cumpărat pentru mâncare” etc. Cu alte sume de bani a fost asigurată plata simbriilor pentru: popa Vasile Giurgiuveanu (30 taleri); apoi lui Necula chelarul (20 taleri); lui Dragne grămăticul (26 taleri și 90 de bani) și lui Gheorghe cântărețul (20 de taleri).

Diferența dintre venituri și cheltuieli în valoare de 39 de taleri și 30 de bani se spera a se obține „din socoteala grâului de la căpitanul Costandin și din socoteala vinurilor de va eși mai mult peste ce s-a arătat în catastif”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.