Procurorii au încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în Cazul Rarinca

A apărut Motivarea Curţii de Apel Bucureşti în Cazul Mariana Rarinca, femeia care fost achitată în procesul cu preşedinta ÎCCJ Livia Stanciu, după ce a fost arestată 191 de zile! Judecătorii îi acuză pe procurorii de caz că au favorizat-o pe Livia Stanciu şi că au ignorat probele în favoarea Marianei Rarinca!

Vă prezentăm, fără comentarii, principalele pasaje din acest document senzaţional despre care se va vorbi mult timp de aici:

„În raport de situaţia mai sus prezentată, Curtea constată că mesajele din data de 03.06.2014, transmise de către inculpata Rarinca Mariana, persoanei vătămate Stanciu Livia Doina, prin care invocă recuperarea unei datorii nu se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii de şantaj prev. de art.207 alin.2 Cod penal” (p. 19).

Procurorii de caz au susţinut, în dezacord cu dispoziţiile art.207 alin.2 Cod penal că „importanţa funcţiei de felul celei deţinute de persoana vătămată diversifică şi lărgeşte categoria informaţiei imaginare cu caracter defăimător care sunt apte să lezeze reputaţia unei persoane şi care, deşi ar fi lipsite de importanţă, ar fi intens mediatizate de către instituţiile de presă, doar pentru că se referă la preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. În consecinţă, Curtea constată că mesajele din data de 03.06.2014 transmise de către inculpata RM, prin conţinutul lor nu au fost de natură a crea o stare de temere persoanei vătămate SLD, punând-o în situaţia de a nu mai avea resursele morale necesare pentru a se opune pretenţiilor acesteia. Însăşi persoana vătămată Stanciu Livia Doina, în plângerea penală din data de 04.06.2014, a susţinut că inculpata RM nu i-a oferit „relaţii concrete despre natura şi obiectul acestor aspecte” (p. 20).

„Astfel, în raport de contradicţiile existente între declaraţiile persoanei vătămate Stanciu Livia Doina într-o perioadă scurtă de timp 04.06.2014 -16.06.2014, Curtea constată că mesajele „anterior datei de 3.06.2014” nu au dus la o încălcare a libertăţii psihice a acesteia, cu atât mai mult cu cât nu au fost menţionate în plângerea penală formulată. De altfel, trebuie precizat că Parchetul, atât prin rechizitoriu cât şi prin motivul de apel invocat, solicită să se constate numai faptul că mesajele transmise de către inculpata RM de la numărul de telefon 0740.934.811 sporesc gravitatea ameninţărilor adresate persoanei vătămate Stanciu Livia Doina. Referitor la mesajele tip text din perioada 04.06.2014 – 07.06.2014 se arată în rechizitoriu că acestea nu se circumscriu elementului material al infracţiunii săvârşite de către inculpata RM „întrucât au fost adresate în fapt colaboratorului cu altă identitate decât cea reală şi au fost răspunsuri la mesajele acestuia” (p. 21).

„S-a mai susţinut de către procurii de caz că „aceste mesaje constituie probe în dovedirea infracţiunii săvârşite, întrucât scopul utilizării metodelor speciale de supraveghere şi cercetare a fost acela de a obţine probele necesare soluţionării cauzei” (fila 18 d.u.p. – vol. I). Contrar susţinerilor procurorilor de caz, Curtea constată că urmărirea penală s-a desfăşurat faţă de inculpata Rarinca Mariana cu încălcarea dispoziţiilor art.6 parag.1 comb. cu parag.3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi a prevederilor art.8 din Codul de procedură penală privind caracterul echitabil al procesului penal.

În art. 16 alin. 1 din Constituţia României se stipulează că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. De asemenea, Curtea de la Strasbourg, în jurisprudenţa sa, a arătat că respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale constituie esenţa unei societăţi democratice” (p. 21).

„În art.9 din Versiunea consolidată a Tratatului privind Uniunea Europeană se arată că, în toate activităţile sale Uniunea respectă principiul egalităţii cetăţenilor săi, care beneficiază de o atenţie egală din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor sale. Este cetăţean al Uniunii orice persoană care are cetăţenia unui stat membru. Cetăţenia Uniunii nu înlocuieşte cetăţenia naţională, ce se adaugă acesteia. Că nu au fost respectate atât dispoziţiile legii europene, cât şi a legii interne o confirmă succesiunea actelor procesual penale efectuate de către procurorii de caz” (p. 22).

Întrucât prin încheierea din 04.06.2014 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I Penală, definitivă nu s-a constatat că probele obţinute în stare de provocare a inculpatei RM sunt nelegale, judecătorii instanţei de apel, în calitatea lor de apărători ai libertăţilor individuale recunoscute pe plan european vor sancţiona încălcarea art.6 alin.1 din Convenţia Europeană, de către procurorii de caz (p. 22).

„De asemenea, lipsită de fundament legal este şi susţinerea din rechizitoriu, potrivit căreia inculpata RM a concretizat acţiunile cu care a ameninţat-o pe persoana vătămată SLDla 08.06.2014, ora 15:42:34, când a apelat numărul de telefon .., aparţinând Antenei Grup şi Antenei 3” (p. 22).

„De asemenea, Curtea constată că în mod netemeinic Parchetul a invocat periculozitatea inculpatei RM, motivat de faptul că acesta a întreprins acţiuni de dispreţ faţă de justiţie şi autoritate. Mai mult, Parchetul prin motivul de apel declarat o acuză pe inculpata RM că şi-a creat o imagine de „victimă a sistemului”, „aducând în acest mod o umbră de îndoială asupra corectitudinii anchetei penale şi a imparţialităţii magistraţilor.

Contrar susţinerilor Parchetului, Curtea constată că urmărirea penală sa efectuat de către procurorii de caz, în perioada 04.06.2014 – 27.06.2014, fără ca inculpatei RM să-i fie respectate garanţiile procesuale prevăzute de lege. În acest sens, se are în vedere faptul că procurorii de caz aveau obligaţia, în conformitate cu dispoziţiile art.100 Cod procedură penală să strângă probe atât în favoarea cât şi în defavoarea inculpatei RM, din oficiu sau la cerere (p. 23).

„Ca urmare a audierii martorilor, fără ca procurorii de caz să administreze probe în favoarea inculpatei RM, în raport de declaraţiile acesteia, Curtea constată că au fost încălcate în mod flagrant dispoziţiile procedurale mai sus invocate” (p. 23).

Se constată, totodată, ca fiind nefondată susţinerea Parchetului prin motivul de apel invocat, în sensul că inculpata RM a avut o atitudine procesuală nesinceră, aşa încât perspectiva reeducării şi corijării acesteia este posibilă numai prin majorarea pedepsei închisorii cu executarea în regim de detenţie. Potrivit art.99 alin.2 Cod procedură penală, suspectul sau inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie, nefiind obligat să îşi dovedească nevinovăţia şi are dreptul de a nu contribui la propria acuzare (p. 24).

„Dovada că procurorii de caz au invocat, în mod abuziv, existenţa faptelor imaginare, compromiţătoare pentru persoana vătămată Stanciu Livia Doina, ca obiect al ameninţării cu darea în vileag către presă, este confirmată atât de întrebările cât şi de răspunsurile consemnate în declaraţia inculpatei RM din data de 17.06.2014. În accepţiunea art.207 alin.2 Cod procedură penală, latura obiectivă a infracţiunii este realizată dacă între acţiunea de constrângere săvârşită şi starea de temere (de siluire psihică) a victimei există o legătură de la cauză la efect. Or, pe baza probelor administrate atât de către procurori cât şi de judecătorul instanţei de fond, nu s-a dovedit existenţa raportului de cauzalitate cerut de legea penală (p. 24).

„De asemenea, trebuie arătat că motivarea soluţiei instanţei de fond nu cuprinde analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale a cauzei şi nici apărările inculpatei RM, astfel cum prevăd dispoziţiile art.403 alin.1 lit.c Cod procedură penală” (p. 24).

„Mai mult, procurorii de caz susţin că din acţiunile inculpatei RM, întreprinse în perioada august/septembrie 2013 – decembrie 2013, rezultă că persoana „a cărei libertate morală şi al cărui patrimoniu a urmărit să îl vatăme inculpata este persoana vătămată SLD ”(fila 20, d.u.p. vol.I). Or, atâta timp cât persoana vătămată SLD nu a luat în seamă ameninţările transmise de către martorul SR, iar despre mesajele trimise de către inculpata RM a aflat după ce acesta a fost audiat la Parchet, în mod greşit judecătorul instanţei de fond a reţinut că în cauză există o unitate naturală de infracţiune, tentativa pedepsibilă la infracţiunea de şantaj (p. 25).

„În urma analizării probelor administrate în cauză, Curtea nu va da eficienţă declaraţiilor persoanei vătămate Stanciu Livia Doina şi ale martorului SR cu privire la solicitarea sumei de 20.000 de euro de către inculpata Rarinca Mariana, în scopul dobândirii unui folos patrimonial injust (p. 26).

„Faţă de cele ce preced, Curtea constată că fapta de şantaj, pentru care inculpata RM a fost trimisă în judecată, nu are caracter penal, motiv pentru care în temeiul art.421 pct.2 lit. a Cod procedură penală va admite apelul declarat de către aceasta împotriva sentinţei penale nr.2873/18.12.2015, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – Secţia I Penală, va desfiinţa, în parte, sentinţa apelată şi rejudecând, în fond:

În temeiul art.17 alin.2 rap. la art.16 alin.1 lit.b Cod procedură penală va dispune achitarea inculpatei Rarinca Mariana sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj prev. de art.207 alin.2 şi 3 Cod penal cu aplic. art.131 din Legea nr.78/2000 actualizată. Va constata că inculpata a fost reţinută şi arestată preventiv în perioada 10.06.2014-18.12.2014. De asemenea, ca urmare a achitării inculpatei RM, Curtea va dispune restituirea bunurilor confiscate cu ocazia percheziţiei domiciliare (p. 27).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.