Prof. Dr. Ioan Nedelcu: „Medicina nu este o profesie, este o artă”

Lumea sănătăţii şi a marilor personalităţi ce fac cinste medicinii româneşti nu este una mai puţin dăruită cu talentul şi simţul estetic ce dau artelor acea aură născătoare de admiraţie şi dorinţa de a răsplăti cu laudele noastre pe cei ce ne umplu viaţa de frumos. Aş spune că în marii medici există întotdeauna un artist şi nu mă refer când spun acest lucru la hobby-urile ce definesc viaţa atâtor doctori, profesori universitari pe diverse specialităţi, practicieni, care în timpul liber pictează, scriu, cântă în orchestră sau susţin recitaluri, filmează, fotografiază, sculptează, compun… E cunoscut cazul marelui pictor Ion Țuculescu, un medic cercetător preţuit pentru activitatea lui ştiinţifică şi a multor altora. În cazul Prof. univ. dr. Ioan Nedelcu, dermatologul celebru care mi-a acordat acest interviu, uneltele ştiinţei şi ale artei sunt nedespărţite, căci pielea umană trebuie să fie la fel de frumoasă şi sănătoasă ca un peisaj binecuvântat de Dumnezeu.

Bătălia pentru sănătate şi frumuseţe este lupta de zi cu zi a acestui medic excepţional, căruia pacienţi de toate vârstele şi confruntaţi cu toate problemele dermei îi rămân recunoscători. Îmi vin în gând tot felul de proverbe din bătrâni despre pielea noastră şi obrazul omenesc, tot felul de metafore şi comparaţii ale poeţilor care preamăresc mătasea pielii, marmoreana ei întruchipare, îmbujorarea chipului îndrăgostit, pielea ca o catifea şi culoarea ei de piersică, irizările de perlă şi nu pentru că tocmai am ieşit dintr-o galerie de pictură sau am închis un album de artă, ci pentru că am văzut miracolul produs cu pielea noastră cea de toate zilele de doctorul dermatolog Ioan Nedelcu.

Un medic şi un om de ştiinţă. Artist care deţine secretele vindecării şi frumuseţii, ştiind în plus că epiderma nu este doar o superficie, ci o parte din anatomie profund legată şi determinată de felul în care este sănătos şi armonios trupul nostru întreg.

General maior prof. univ. dr. Ioan Nedelcu, doctor în ştiinţe medicale, membru al al Societăţii Franceze de Dermatologie şi Sifiligrafie, cât şi al Academiei Americane de Dermatologie, este cel care a readus zâmbetul pe chip multor pacienţi, utilizând un ingredient miraculos: apa vie. Apa, substanţa pe care o întâlnim peste tot în jurul nostru şi cu care suntem atât de obişnuiţi încât o considerăm un lucru fără valoare deosebită, e în realitate o substanţă miraculoasă, cu proprietăţi excepţionale. Ingredientul esenţial al Gamei Deuteria, create de Prof. Ioan Nedelcu, este apa echilibrată în Deuteriu, o descoperire 100% românească, recunoscută şi premiată la nivel internaţional cu medalii de aur la cele mai prestigioase saloane de inventică de la Londra, Bruxelles şi Geneva.

”Trăiesc în această Galaxie, dar mai pe Lună, mai pe Marte, mai pe Venus…

Ioan Nedelcu lucrând cu Laser Re-store Reliant Technologies Inc. SUA pentru reîntinerirea facială

Aţi deschis după 1990 primul cabinet privat din România. După mai bine de 25 de ani, timp în care Centrul Medical Prof. Ioan Nedelcu a crescut odată cu sistemul medical privat, clinica de dermatologie şi estetică medicală este pasiunea în care investiţi tot. Sunteţi deja cunoscut pe plan internaţional pentru tehnicile inspirate inclusiv de experienţele NASA. Care sunt ultimele cercetări cu realizare practică pe care le-aţi întreprins în cabinetul dumneavoastră?

Toată lumea ştie că ravagiile din organism, bolile, de la îmbătrânire până la degenerare, sunt cauzate de intoxicarea organismului cu diverse metale. Sunt două surse de intoxicare: din intestin, prin ceea ce mâncăm, care poate fi reglată prin dietă, alcalină în primul rând, apă alcalină la care mai adăugăm hidro-colono terapia, insuflaţiile cu ozon intrarectale şi sauna cu ozon care să detoxifice prin piele. A doua parte este legată de intoxicarea prin metale grele. Nu ne-am îngrijit de planeta noastră şi, prin industrializarea excesivă, am reuşit s-o îmbolnăvim. Și acum ea se răzbună şi ne face cadou bolile ei. Pentru că noi, fiind la capătul lanţului trofic, mâncăm de toate – peştişori, plante, apă -, inspirăm aerul poluat şi metalele grele se depun în organismul nostru, unde au efecte negative. Până nu de mult, patologia indusă de intoxicaţia cronică cu metale grele o puteam bănui, dar nu o puteam documenta pentru că nu aveam o maşinărie care să facă dozarea în ţesuturi. Aproape în tot ceea ce mâncăm se află metale grele, care depunându-se în ţesuturi generează o intoxicaţie cronică, cu influenţe negative extrem de grave. Intoxicaţia cu metale grele modifică funcţiile normale ale organismului, producând boli cronice, metabolice şi degenerative, adică îmbătrânire precoce. Este vorba de 14 metale grele toxice, care se depun în ţesuturi, şi cel puţin 9 dintre ele, printre care mercur, plumb, cadmiu, aluminiu, ne modifică organismul. În afară de acestea mai sunt 20 de minerale benefice, care trebuie să aibă anumite concentraţii, pentru că aceste concentraţii ne reactivează enzimele şi ne reglează metabolismul. Până nu demult, nu puteam să documentăm o patologie indusă prin dezechilibrele metalelor benefice sau intoxicaţiilor cu metale grele. Puteam să dozăm metalele grele doar în firele de păr, în urină şi în sânge, dar toate ne arătau o radiografie de moment. Părul îmi arăta ce s-a întâmplat în cele două-trei luni de când a crescut firul de păr, dar nu ne spune ce s-a întâmplat de când ne-am născut şi am început să adunăm metalele grele în organismele noastre. Francezii au pus la punct o maşină fiabilă şi uşor de manevrat pentru supravegherea stării de sănătate a astronauţilor aflaţi pe orbită, sub forma unui scaner care scanează pe patru puncte din palma noastră. Noi trimitem aceste scanări în Franţa şi francezii ne trimit înapoi un document care dă o mulţime de informaţii despre starea de sănătate a organismului nostru pe baza atât a metalelor toxice, cât şi a mineralelor benefice. Raportul pe care ni-l trimit se referă la cele 20 de minerale benefice, calciu, fosfor, potasiu, cupru, zinc, magneziu, mangan, siliciu, crom… şi primim pentru fiecare dintre ele concentraţia cantitativă aflată în ţesut, dar şi valorile normale, precum şi o interpretare grafică: verdele indică o stare bună, galbenul ridică anumite probleme, iar în momentul în care apare culoarea roşie ne arată o intoxicaţie de domeniul patologicului. În momentul în care primesc aceste răspunsuri, eu va trebui să echilibrez ionii benefici pentru a avea un metabolism adecvat. Un alt raport este cel care se referă la nivelul intoxicaţiei tisulare cu cele 14 metale grele, aliuminiu, antimoniu, argint, arsenic, bariu, platină, plumb, nichel, bismut, beriliu, talium… care se adună în ţesuturi. Acestea ar trebui să nu existe în ţesuturile noastre, dar organismul nu le-a eliminat. Maşinăria îmi dă pentru fiecare dintre ele concentraţia cantitativă şi îmi face şi interpretarea grafică. Am avut surprize incredibile, atât în patologia cutanată, dar şi în cea generală. Aceste intoxicaţii cu metale grele trebuie rezolvate. Aparatul îmi dă nivelul pentru fiecare dintre cele 14 minerale, iar la sfârşit, nivelul global de intoxicare şi îmi atrage atenţia: Doctore, pacientul tău, în afară de faptul că este intoxicat cu metale grele, nici nu le elimină din organism pentru că… Și acel ceva trebuie rezolvat, reglat. Cele mai multe probleme sunt la nivelul ficatului, care nu detoxifică. Această maşinărie îmi arată nivelul stresului oxidativ din organism. O parte din oxigenul pe care îl respirăm este folosită pentru metabolism. Atunci când molecula de oxigen se rupe, generează doi atomi de oxigen hiperreactivi, iar unul dintre ei se leagă de propriul meu ţesut pe care îl denaturează.

Dr. Ioan Nedelcu la Gala Ce se întâmplă, doctore?

Să înţelegem că aceasta este agresiunea oxidativă? Cum ajută acest aparat la rezolvarea ei?

Eu afirm că starea de sănătate a unui pacient nu are de-a face cu vârsta biologică din buletin, ci cu starea stresului oxidativ. Maşina ne mai arată şi nivelul de protecţie, antioxidanţii pe care îi avem. Dacă nu am antioxidanţi, ei trebuie aduşi din afară. Toată lumea ştie că noi suntem maşinării biologice făcute să funcţionăm bine la un PH uşor alcalin, 7,34-7,38. Când oxigenul îmi oxidează ţesutul, organismul spre a se proteja cere metabolismului meu să facă ioni de hidrogen. Doi ioni de hidrogen plus unul de oxigen dau o moleculă de apă care nu este toxică. Când se face bilanţul metabolic, se observă că am produs mai mulţi ioni de hidrogen care se acumulează în ţesuturi, generând ceea ce se numeşte acidoza tisulară. Cu cât ţesutul este mai acidifiat, creşte riscul la infecţii cronice, la boli cu caracter autoimun, proliferări celulare benigne, proliferări canceroase. Această acidoză trebuie foarte bine manageriată, mai ales la nivel metabolic. Maşinăria îmi mai arată predispoziţia la diabet şi la alergii legate de dezechilibrul metalelor grele şi al mineralelor benefice, îmi arată nivelul statusului enzimatic. Dar îmi arată şi asimilaţia din intestin, îmi demonstrează cum sistemul imun este afectat de acidoză şi metale grele, îmi indică sistemul hormonal, sistemul emoţional, funcţia sistemului nervos, nivelul metabolismului în condiţii de acidoză, capacităţile cognitive, funcţia cardio vasculară. Modularea funcţiilor neuronale şi a capacităţilor cognitive prin intoxicaţia cronică cu metale grele nu trebuie să ne surprindă. Toată lumea ştie că intoxicaţia cu aluminiu stă la baza blocajului funcţional neuronal. Cu cât voi avea mai mult aluminiu pe termen mai lung în organism, energia şi proteinele pe care le generează neuronii vor fi din ce în ce mai scăzute şi apar o serie de manifestări: stare de oboseală, obnubilare, apar probleme la actualizarea memoriei vechi. Trebuie să cauţi cuvântul, apar lapsusurile de memorie. Iar etapa finală este Alzheimerul, care are o componentă vasculară, dar cea mai importantă este cea a intoxicaţiei cu aluminiu. Este singurul loc din ţară, aici la mine în clinică, unde se poate face prin spectrofotometrie cutanată dozarea intoxicaţieie tisulare cu metale grele şi a dezechilibrelor, echilibrelor metabolismului pe linia mineralelor benefice. Odată diagnosticată intoxicaţia cu metale grele, trecem la detoxifiere după anumite tehnici, cu anumite produse.

ION MAGNUM GENIUS Signaling Technolog, pentru recuperarea neuromusculară şi remodelarea corporală

Care sunt aceste tehnici de detoxifiere?

Noi preferăm s-o facem nu prin perfuzii, ci pe gură. Prin perfuzii e dificil, deoarece această eliminare se face prin funcţia renală şi trebuie să avem mare grijă de rinichi, care sunt deosebit de sensibili. Și atunci prefer eliminarea lentă prin intestin. Îmi aduc aminte cum, lucrând cu detoxifierea de aluminiu, există un produs datorită căruia, după 10 zile, pacientului îi revine funcţia de asociere cognitivă, are senzaţia că i se luminează mintea. Și omul parcă se trezeşte la viaţă. Facem această dozare a intoxicaţiei cu metale grele în ţesuturi şi mai ales detectarea acestor minerale care înainte nu era posibilă. După detoxifiere urmează echilibrarea funcţiilor, completăm cu ozono-terapie, hidro-colono terapie ca să eliminăm substanţele toxice din intestin, neuronii funcţionează, se mai pierd şi nişte kilograme, iar insuflaţiile cu ozon activează sistemul imunitar şi se luptă cu bolile autoimune şi chiar cu cancerul.

Cum aţi aprecia nivelul cercetării medicale româneşti?

În urmă cu aproape 20 de ani, dacă cineva mi-ar fi spus „Doctore, o să ajungi să faci tratamente cu celule stem şi hormoni de creştere pentru înfrumuseţarea pacientelor în propriul tău cabinet”, m-aş fi uitat ciudat. Astăzi, facem aceste terapii în mod curent. Dacă cineva mi-ar fi spus „Doctore, o să ai în cabinetul tău o maşinărie care să lucreze cu cuante de energie pură ca în filmele SF”, m-aş fi uitat ciudat. Dacă cineva mi-ar fi spus „Doctore, o să ai în cabinet o maşinărie care după ce face masaj timp de 15 minute o să vezi cum dispare celulita, cum se reduce circumferinţa la nivelul taliei cu până la şase centimetri”, i-aş fi zis că aşa ceva nu se poate. Totul se poate, toate acestea sunt reale.

Am înţeles că aveţi numeroase tehnici de bioregenerare de ultimă oră.

Există o tehnică de bioregenerare cu instrumente cu energie. Este vorba de lasere regeneratoare. Unul dintre cele mai noi este laserul clear lift Q-Switched, care dă în interiorul pielii doze foarte mari de energie, dar într-un timp atât de scurt, încât nervii din zonă nu au timp să recepteze excitaţia. Procedura este complet nedureroasă, totul se întâmplă în profunzime. În primul rând putem şterge capilarele foarte dilatate. În al doilea rând, ştergem ridurile, reducem petele de vârstă de pe mâini sau de pe decolteu, dar şi la nivelul pleoapelor şi al ridurilor de pe gât, de pe faţă. Dezavantajul este că cere multe proceduri, cam 8-10 proceduri la un interval de 10-14 zile. Iar rezultatul major se observă abia după 3 luni de la ultima şedinţă. În general, când probez un nou aparat, îl experimentez pe propria mea piele. După câteva şedinţe, am observat că nu se înâmplă absolut nimic şi am avut o dezamăgire cruntă: am dat o grămadă de bani şi maşinăria nu funcţionează. Dar după un anumit timp, guşa mea dispăruse, pielea era extrem de întinsă, pleoapele mele erau netede de parcă aş fi făcut blefaroplastie, şi mai aveam nişte pete roşii care şi ele au dispărut. Acţionează lent şi în timp. Este o maşinărie care face minuni, eu sunt îndrăgostit de ceea ce poate realiza. Laserul clear lift Q-Switched dă o mare energie care trece prin piele. O altă inovaţie pe care o folosim foarte mult pentru acnee este Laserul cu lumină rece, făcut de francezi pe baza studiilor şi cercetărilor de biotehnologie de la NASA. Este făcut pe ideea că celulele noastre sunt structuri informaţional-energetice. Atunci când sunt sănătos, pe toate palierele – ţesuturi, celule, organe – îmi păstrez energia informativă nominală, iar atunci când mă îmbolnăvesc, pe un anume palier scade energia informaţională. Ca să mă însănătoşesc ce fac?! Mă duc la doctor şi acesta îmi dă o anumită dietă, care să-mi producă cuantele de care am nevoie, plus nişte medicamente care să-mi elibereze organismul de cuantele de care nu am nevoie. Am lucrat împreună cu francezii la stabilirea protocoalelor terapeutice în aşa manieră încât să facem această maşinărie să furnizeze exact cuantele de care organismul are nevoie. Am făcut diferite protocoale pentru diferite boli. La început foloseam laserul, şi pentru fiecare afecţiune făceam protocolul cu o anumită luminozitate, cu o anumită durată, cu o anumită putere. Acum aceste lasere vin însoţite de un computer, în care, activându-l, aflu peste 30 de suferinţe şi care beneficiază de terapie cu parametri presetaţi. Dacă e vorba de acnee, apăs pe acnee, pentru vergeturi, apăs pe vergeturi, dacă e vorba de arsură, apăs pe arsuri… Acum maşina funcţionează de minune. Este o maşinărie deosebită şi toată echipa mea a fost trimisă la diferite cursuri, să experimenteze în acest domeniu.

În timpul unei şedinţe de Mezoterapie

Dar despre ”Liftingul vampirului”, ce ne puteţi destăinui?

Tot pentru bioregenerare folosim factorii şi hormonii de creştere (peste 60 de tipuri), luaţi din sângele periferic, ceea ce se numeşte astăzi, în lumea medicală, ”liftingul vampirului”, metodă promovată mult de americani, dar şi imaginată în Elveţia, elveţienii fiind foarte experimentaţi în terapii celulare. Sângele este prelucrat, se izolează factorii şi hormonii de creştere şi apoi îi injectez acolo unde am nevoie, pe sâni, pe coapse, pe mâini, pe gât… Asta era procedura cu care am pornit în 2007-2008. Acum totul a avansat. S-a descoperit că avem celule stem multipotente în grăsimea din jurul ombilicului. Se ştia că se ia sânge din cordonul ombilical, care se păstrează la rece, în aparate speciale, şi atunci când este nevoie este folosit în anumite domenii. Acum câţiva ani s-a identificat o tehnologie printr-o liposucţiune minoră, extrag grăsime din jurul ombilicului, o prelucrez în nişte aparate speciale şi izolez celulele stem pe care le combin cu hormonii de creştere din sângele periferic şi apoi le injectez. Celulele stem au o importantă calitate, introduse în piele sau injectate prin venă, ele migrează, găsesc defectul în organism, se ataşează acolo şi repară organul defect. Dacă le injectez în peretele muşchiului miocardic, pot să fac ca muşchiul să devină sănătos după un infarct miocardic. Dacă le injectez în pancreas, acesta începe să producă insulină şi atunci insulino-dependenţii pot să beneficieze de această tehnică. Există pacienţi, în special în SUA, care după trei ani de la tratamentul cu celule stem adipoase nu mai sunt dependenţi de insulină. Dacă le injectez după un accident cerebral, se reconstituie celulele neuronale, dacă le injectez la traumatismele de coloană, cu tulburări de sensibilitate şi motricitate, se obţin recuperări spectaculoase.

INTRACEUTICALS O2, sistem de infuzie de Oxigen Hiperbar şi seruri, cunoscut drept Tratamentul Madonei

Cât durează efectul tratamentului? Este în funcţie de pacient?

Deocamdată, această terapie este încă la început, pe plan mondial. Timpul fiind destul de scurt, nu avem un număr foarte mare de pacienţi care să o fi folosit, aşa că n-aş putea spune cam cât timp durează. O să vă arăt câteva fotografii şi planşe cu ceea ce am reuşit. Celulele stem sunt multipotente şi, odată administrate, pot să refacă şi cartilajele de la nivelul genunchiului, pot face reconstituiri de os, pot să refacă nervii, muşchiul cardiac sau somatic, structura de ficat sau vase şi se pot folosi şi în patologii induse de efecte genetice. În practică, în cazul unui traumatism, am observat că s-a rezolvat foarte frumos. La unii pacienţi s-a remarcat în urma ruperii capilarelor o cicatrizare perfectă după câteva zile. La o altă pacientă, într-un caz de boală Buerger, în care vasele s-au înfundat, după tratament, ele s-au reconstituit. Dacă nu, piciorul trebuia amputat. O altă pacientă de-a mea avea vergeturi pe sâni după naştere şi după alăptat. La 4 zile după ce am făcut injectarea cu celule stem, vergeturile au dispărut şi sânul a luat volum.

În ce constă terapia anti-aging pe care o folosiţi în ultimul timp?

Toată lumea a auzit de performanţele celulelor stem, cu rezultate mai mult decât spectaculoase. S-a descoperit după aceea că avem celule stem în măduva osoasă şi în piele. Iar acum, că aceste celule sunt la nivelul depozitelor de grăsime din zona ombilicală. S-a constatat că dacă se izolează celulele stem din grăsimea adipoasă şi se amestecă cu grăsimea care va fi refolosită pentru lipofiling, creşte stabilitatea acesteia cu până la 80%, cu rezultate de lungă durată. Prelucrând 50-60 de mililitri de grăsime obţinută din jurul ombilicului, avem la dispoziţie 30-50 de milioane de celule stem care ştiu să îşi găsească singure drumul în organism către structura bolnavă şi să o repare. Se poate injecta acest amestec de celule stem şi în pancreas, constatându-se că la pacienţii cu diabet se reconstituie celulele, insulele cu celulele beta care secretă insulină. Găsesc că este corect ceea ce fac americani: să dubleze terapia locală cu terapia sistemică pentru că în ultimă instanţă speranţa de viaţă a unui individ ţine de organul cel mai slab dinăuntru şi atunci trebuie să-l fortific pe acesta în primul rând. Însă, din păcate, tehnica este laborioasă, toate aparatele şi consumabilele sunt scumpe.

Led Triwings Laser Bioregenerator cu lumină rece BIOPHTON, cel mai puternic sistem din lume pentru terapia fotobioregeneratoare

Pe lângă acestea, în clinică oferiţi o gamă largă de consultaţii. Care sunt cele mai căutate?

De ani de zile avem toate tipurile de laseri, de la laserul bisturiu cu bioxid de carbon la laserul vascular cu care tratăm vasele dilatate. În ceea ce priveşte varicele, este ceva total diferit să te duci la chirurg să îţi facă o incizie şi să ţi le smulgă, comparativ cu realizarea unei mici incizii prin care introduci o fibră de sticlă şi prin ea transmiţi impulsul care să îţi închidă vasul pe dinăuntru.

Din punctul de vedere al tehnicilor de estetică medicală, facem cam tot ceea ce se poate face în estetica medicală, de la terapiile cu substanţă de umplere, toxină botulinică, mezoterapie (care presupune injectarea unui amestec de substanţe cu efect benefic), mezoliftingul, lipoliza cu injecţii, terapia celulitei prin injecţii. Pentru mezolifting sunt cocktailuri care conţin acid hialuronic, oligoelemente, vitamine, factori de glow, factori de lifting şi care au ca rezultat o strălucire şi o ridicare a pielii, un efect pozitiv asupra ridurilor superficiale, cu o hidratare de excepţie.

Dar aceste proceduri nu trebuie refăcute după un timp?

Desigur, pentru că timpul nu îl poţi opri. Dar este un procedeu care înainte nu putea fi făcut şi acum multe persoane îl adoptă. Folosim cu succes pentru detoxifiere şi hidro-colono terapia. A fost dezvoltată în Statele Unite, cu aproximativ 20 de ani în urmă şi botezată ”frumuseţea de la Hollywood”, întrucât divele, înainte de a urca pe covorul roşu, făceau această cură de hidro-colono terapie.

Bisturiu cu radiofrecvenţă

În ce constă ea?

Se utilizează în jur de 30 de litri de lichid, la anumite presiuni şi temperaturi, prin care se curăţă colonul în totalitate. Este o detoxifiere şi în momentul acela neuronul este sclipitor. Acneea este vindecată de multe ori prin acest procedeu. Pierzi în greutate aproape 10 kilograme fără niciun efort. În plus, colonul se detoxifică şi se anulează riscul de cancer de colon. Se mai foloseşte şi pentru psoriazis şi alergii, are efect benefic şi în bolile autoimune şi elimină totodată toate toxinele, dar şi metalele grele.

Dar ozono-terapia, care este atât de des folosită în ultimul timp?

Are nişte proprietăţi terapeutice incredibile. Creşte cantitatea de oxigen din organism, încât sângele aduce mai mult oxigen la ţesuturi. Orice ţesut oxigenat este refăcut. Dar luptă şi împotriva cancerului. Celulele canceroase se dezvoltă în mediul acid şi în lipsă de oxigen. În momentul în care fac ozono-terapie, cresc cantitatea de oxigen disponibil în ţesuturi, celula canceroasă are un mediu nefavorabil dezvoltării şi, pe de altă parte, stimulez propriul sistem imun să lupte. Îmi amintesc de un caz de cancer de prostată care nu mai avea nicio rezolvare şi care prin ozono-terapie majoră s-a rezolvat şi pacientul este foarte bine după 3 ani. Mai adăugăm şi terapia alcalinizantă şi facem perfuzii cu doze mari de vitamina C, care este de mare folos în tratamentul neoplaziilor şi mai folosim vitamina C alcalinizată. Toate acestea sunt tehnici adjuvante care ajută pacientul ca, prin rezervele sale biologice, să lupte împotriva cancerului. Un alt dispozitiv este Plex’R, care funcţionează printransformarea aerului în plasmă fizică, la 2000 de grade, vaporizează aproape fără durere şi se foloseşte în blefaroplastie.

Dar ştiu că folosiţi şi apa care produce minuni, echilibrată cu Deuteriu.

Deuteriul este un izotop de hidrogen şi se pare că atunci când a luat naştere viaţa primordială, cantitatea de Deuteriu era foarte scăzută. Treptat, concentraţia de Deuteriu a crescut. Această apă echilibrată în Deuteriu ajută la menţinerea tinereţii, încetinind procesul de îmbătrânire. Asigură un metabolism foarte bun al dulciurilor, glicemia este controlată. Am numeroşi pacienţi care aveau diabet şi au renunţat la tablete, reduce colesterolul, ajută la recuperarea după accidente vasculare cerebrale, stimulează memoria şi regenerează epiderma. Influenţează, de asemenea, metabolismul grăsimilor, cu normalizarea lor în sânge, luptă împotriva celulelor care sunt pe cale să îmbătrânească, activează sistemul imun să lupte cu neoplaziile.

Am vrut, în urmă cu mai mult de 12 ani, să-l folosim ca medicament, dar a apărut o hotărâre a Ministerului Sănătăţii în care nu era voie să se folosească pe piaţă decât medicamente aprobate oficial. Și atunci, pentru că se dovedise că această apă este foarte bună în psoriazis, m-am apucat să fac creme cu apă echilibrată în deuterium, mai ales pentru pacienţii bolnavi de psoriazis. Să faci medicamente în România nu merită. Și atunci am făcut o gamă de produse aşa-zis cosmetice cu această apă fără deuteriu, la care am adăugat cele mai active produse naturale. Avem zeci de mii de utilizatori nu numai în ţară, ci şi în străinătate. Efectele apei sunt într-adevăr miraculoase. Multe cazuri grave de psoriazis şi-au găsit rezolvare, iar crema creată pentru a învinge vitiligo a ajuns să micşoreze de trei ori perioada de vindecare. Un trandafir, dacă trăieşte în apă obişnuită, rezistă două-trei zile. Ținut în apă vie, viaţa i se prelungeşte şi la 10 zile.

Redustim – pentru tratamentul obezităţii abdominale

Ridurile sunt, adesea, martorii tăcuţi ai timpului care s-a scurs peste noi.

Am creat o cremă antirid pe bază de apă echilibrată în deuteriu şi a extractului de venin de viperă de templu, având în proporţie de 80% efectul toxinei botulinice. Apa fără deuteriu, ca şi produsele cosmetice realizate pe baza ei sunt unice în România. Deuteriul este unul dintre izotopii hidrogenului. Am brevetat produsele dermatocosmetice din gama Deuteria ca produse unice cu efecte spectaculoase, conţinând apă echilibrată în deuteriu, împreună cu asociaţii complexe de principii active naturale şi extracte de celule stem. Ea este folosită atât pentru dermatita atopică, acnee, vitiligo, psoriazis. Pentru cosmeticele din gama Deuteria Lux am utilizat extracte de celule stem, de argan, de trandafiri din Munţii Alpi şi factorii de comunicare şi creştere din Croccus Chrysanthum, din magnolie şi ginesteina din soia, extracte deplin caracterizate biologic prin studii şi cercetări de mare acurateţe. Ea ajută la recuperarea tonusului cutanat şi reduce adâncimea ridurilor de la coada ochiului, reversează procesul de îmbătrânire.

Dar cum v-a venit ideea să folosiţi această ”apă vie” în produsele dermatologice?

În urmă cu nişte ani, profesorul Ioan Ștefănescu, şeful Institutului de Criogenie, mi-a pus pe masă două PET-uri cu apă sărăcită în deuteriu şi mi-a explicat despre ce este vorba. Mult timp n-am utilizat-o şi n-am avut nicio încredere în potenţialul ei, până când, la un moment dat, a venit la mine o colegă doctoriţă. Ea făcuse o dermită alergică de contact de la fardurile care se utilizează pentru machiajul de televiziune. Am început să o tratez cu tot ceea ce ştiam, dar nu a răspuns la niciun fel de tratament. În disperare de cauză, am folosit această apă, ca o ultimă încercare. După trei zile în care şi-a pus comprese, a venit fără niciun fel de leziune provocată de eczemă. Pacienta a tras de mine până în momentul în care am hotărât să ies pe post şi să vorbesc despre efectele benefice ale apei sărăcite în Deuteriu. A urmat o perioadă în care am experimentat împreună cu o echipă de medici – de la oncologi la imagistician – pentru a dovedi rezultatele benefice. Aşa s-a născut Deuteria Lux, care are la bază apa echilibrată în Deuteriu şi asociaţii complexe de principii active naturale, cu rezultate spectaculoase într-o mulţime de nevoi cutanate: de la dermatita atopică a copilului la psoriazis, vitiligo, terapiile anti îmbătrânire, antirid, anticelulitice.

În Clinica Prof. Dr. Ioan Nedelcu

Ce ţări sunt interesate de această apă produsă în România?

Cantităţi importante pleacă în Japonia, dar şi în alte ţări precum Argentina sau Statele Unite ale Americii…, fiind folosite pentru consum şi utilizarea în cercetare. Este destul de costisitoare, pentru că procesul de producere consumă foarte mare energie.

Au venit deja căldurile şi vacanţele. Cum sfătuiţi lumea să se apere de razele de soare, devenite şi ele, în ultimul timp, destul de nocive?

Ca dermatolog, eu nu văd soarele ca duşman, ci ca un prieten. Avem nevoie de radiaţia solară pentru mai multe lucruri. Și în primul rând pentru vitamina D. Lumea este conştientă că fără această vitamină e foarte greu să trăieşti. Dacă vei lua 100 de persoane de pe stradă şi le vei face această analiză, vei observa că peste 80% au carenţe mari de vitamină D, care predispun la boli infecţioase, la demineralizare osoasă. Este o serie de suferinţe cutanate vindecabile, cum ar fi psoriazisul sau alergiile prin razele solare. Desigur, expunerile intempestive şi prelungite la soare sunt de nerecomandat. Ele trebuie făcute dimineaţa, până la 10.30, şi de la ora 16.00 în sus. Neapărat trebuie folosite creme fotoprotectoare, cu indice de protecţie SPF de la 30, 50 până la block total. Să ţinem cont că de la momentul aplicării cremei până la expunerea la soare trebuie lăsată o perioadă de minimum 20 de minute. În această perioadă, desigur, când e foarte cald, radiaţiile sunt mari. Apoi, o cremă, oricât de bună ar fi, are o perioadă de protecţie limitată în timp. Eu îmi sfătuiesc pacienţii ca la două ore – două ore şi jumătate să mai aplice o dată crema. La fel şi la ieşirea din apă. Și, la fel de important, să urmărească anunţurile făcute de meteorologi. Dacă nivelul de radiaţii depăşeşte cumva cifra 7, pot apărea consecinţe, mai ales la cifra 9. Astfel, vor apărea insolaţia, pete pigmentare, piele arsă, zone atrofice, zone mai pigmentate, arsuri, sau chiar cancere de piele. Aceste probleme apar imediat, dar şi după 10-15 ani. Cele mai grave sunt cele de tip cancer, şi mai ales melanomul malign, frecvent cu punct de pornire în aluniţe. Celulele de melanom malign metastazează rapid şi sunt foarte puţin impresionate de tratamentul cu citostatice, interferon.

Depistarea aluniţelor

Și atunci, cel mai important este să facem profilaxie. Când trebuie să ajungă pacientul la dermatolog, când observă că i-au apărut nişte aluniţe pe care nu le avea înainte?

Este bine ca înainte să plec la plajă să mă duc la doctor să i le arăt şi acesta îmi spune dacă ele prezintă sau nu un risc. Sunt două categorii de aluniţe: unele aşa-zis normale, cu aceeaşi culoare, cu o formă rotund-ovalară, net delimitată. Aluniţele sunt tumori benigne, adică necanceroase. Ele se află pe suprafaţa pielii şi pot avea diferite forme, mărimi sau culori. Sunt determinate genetic. În momentul în care ovulul se uneşte cu spermatozoidul şi rezultă ”schiţa digitală” a noului organism, sunt prevăzute anul, luna şi locul pentru apariţia fiecărei aluniţe. Nu putem face nimic ca aceste aluniţe să nu apară. Există însă un factor care le poate influenţa: soarele.

A doua categorie sunt aluniţele displazice, cu diametru mai mare, cu un contur neregulat, cu mai multe nuanţe de culoare. Și atunci doctorul face dermatoscopie. Dermatoscoapele sunt instrumente care explorează netraumatic aceste aluniţe. Cel mai complex este video dermatoscopul computerizat, care face o hartă a aluniţelor explorate, iar apoi, după un timp, la a doua explorare, aparatul compară automat ceea ce a fost cu ceea ce se găseşte la o nouă exporare. În afară de această hartă, aparatul face fotografii din interiorul aluniţelor şi calculează coeficientul de risc de transformare canceroasă, căruia îi dă o expresie matematică. Cine are asemenea aluniţe cu risc de transformare nu are voie să se expună la soare. În plus, trebuie să învăţăm să facem diferenţa dintre aluniţele normale şi cele cu potenţial periculos.

În afară de protecţia solară, vizitele regulate la medicul dermatolog ajută la depistarea timpurie a oricăror modificări. Astfel, un posibil cancer de piele poate fi tratat, dacă este descoperit din timp.

Cremele cu apă vie

Am observat pe una dintre lucrările dumneavoastră acel motto: „Să dăruim viaţă anilor şi nu ani vieţii”. Un motto asemănător era folosit şi de acad. Ana Aslan. Ce v-a determinat să îmbrăţişaţi această profesie şi mai ales să vă specializaţi în terapiile anti-aging?

Mi-am dat seama că, vrând-nevrând, organismul începe să îmbătrânească. Poate că multă lume nu ştie că după 25 de ani începem să îmbătrânim întrucât organismul nu mai produce hormoni de creştere la valori maximale. Acum mulţi ani de zile citisem un studiu al norvegienilor în care se spunea că vitamina E ajută la menţinerea tinereţii organismului. Apoi, am văzut ce minuni face această apă cu Deuteriu şi am început să beau în fiecare zi. Într-un sfîrşit mi-am zis: desigur, lumea asta ar putea să cunoască şi alte lucruri extrem de interesante. Și am început să frecventez cursuri de terapii anti-aging, la Paris, la Bruxelles, la Monaco, la Nisa şi în diferite oraşe elveţiene… Am fost singurul român care aveam board certification în anti-aging şi terapii nutriţionale, de la Societatea Mondială de Terapii Anti-Aging (WOSIAM). Acum am înţeles că mai există încă o doctoriţă româncă. România încă nu are o piaţă de anti-aging, dar eu am fost interesat de acest domeniu.

Nu există o piaţă anti-aging pentru că aceste terapii sunt costisitoare?

Sunt proceduri scumpe, sistemul de medicaţie costă, la fel ca şi alimentaţia indicată, suplimentele alimentare, terapiile hormonale. La început, când m-am aplecat asupra acestui domeniu, eram extraordinar de entuziasmat. Îmi doream să aduc şi aici la noi aceste proceduri de ultimă oră. Genele noastre au în coadă transmisii genetice, telomeri. Multă vreme s-a spus că aceşti telomeri sunt fragmente de ADN, iar descoperirea lor revoluţionează aproape tot ceea ce s­-a ştiut până acum în medicină. O descoperire premiată în 2009 cu Nobelul pentru Medicină. În celule, telomerii sunt terminaţiile cromozomilor şi au rolul de a păstra tinereţea şi integritatea materialului genetic uman. Savanţii au descoperit că lungimea telomerilor este direct proporţională cu tinereţea biologică şi cu speranţa de viaţă a oamenilor.

Platforma multifuncţională laser HARMONY XL, cu Hand pieces Clear Lift QSW pentru tratamente de rejuvenare şi vasculare

Adică, descoperirea acestor telomeri este echivalentă întrucâtva cu descoperirea tinereţii fără bătrâneţe?

Cercetări făcute de mai multe echipe medicale arată că alimentaţia curată, naturală, are un efect pozitiv incontestabil asupra telomerilor, reîntinerind, în timp, organismul. Cele mai puternice activatoare de telomeri sunt,­ conform ultimelor descoperiri,­ următoarele: coaja fructelor închise la culoare, care­ este foarte bogată în resveratrol, o substanţă puternic antioxidantă, care prelungeşte telomerii şi fereşte ADN-­ul celulelor umane de mutaţii nefaste. Există o terapie pentru reconstituirea telomerului, dar şi pentru cea a celulelor stem. Toate aceste terapii sunt foarte costisitoare. Există acum un produs de ultimă oră, intitulat At 65. Un tratament cu el pentru un an costă peste 25.000 de dolari. Câţi oameni îşi pot permite să cheltuie o asemenea sumă pentru un an? Mi-aduc aminte cât am fost de entuziasmat atunci când se descoperiseră primele teste de telomeri în laborator. Am vrut să stabilesc o conexiune cu un laborator din Spania care are această tehnică. Mă interesa cât poate să întinerească un pacient nu numai pe afară, dar şi pe dinăuntru pentru că de aici vine totul. Să adăugăm viaţă anilor şi nu invers. Degeaba trăiesc 150 de ani şi de la 70 de ani sunt o legumă. Și, de ce nu, la 150 de ani să am o minte limpede?! Asta e important.

Miracolul apei vii asupra longevităţii vieţii pare o legendă. Care este adevărata poveste?

Îmbătrânirea organismului uman ca şi apariţia multor boli, unele tipuri de scleroze, cancerul, astmul etc., sunt legate de îmbătrânirea apei din interiorul organismului. Îmbătrânirea apei din organism duce la degradarea structurii sale (cea mai stabilă asociaţie în apa lichidă este tetramerul H8O4, în care 4 molecule de apă sunt legate la un loc).

Această stare permite convertirea unei structuri în cealaltă, favorizând reacţiile biochimice din organism şi controlul lor foarte uşor, astfel încât reacţiile biochimice caracteristice vieţii (care în laborator se pot produce doar în condiţii particulare de presiune şi de temperatură), se pot produce în corpul viu la condiţiile normale de temperatură şi presiune ale mediului înconjurător, permiţând existenţa vieţii.

Atunci când în molecula de apă atomul de hidrogen (H) este înlocuit prin izotopul său greu, Deuteriu (D), particularităţile funcţionale ale apei se schimbă, manifestând acţiuni biologice inhibitorii. Cu cât o apă este mai pură (cu conţinut mai redus de Deuteriu), cu atât funcţiile biologice ale sale sunt mai benefice asupra vieţii.

Iniţial, apa cu conţinut scăzut de deuterium a fost descoperită studiind obiceiurile populaţiilor longevive din Iacuţia şi Abhazia, despărţite în spaţiu de peste5.000 km, dar unite de un obicei comun: consumul apei rezultate din topirea gheţarilor.

În studiile asupra apei de gheţar, s-a constat că aceasta are un conţinut redus în deuteriu. De aici a început o competiţie fantastică de cercetare, pentru obţinerea în laborator şi pe scară industrială a apei „uşoare”, iar câştigători au fost cercetătorii români de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice din Râmnicu-Vâlcea, a căror reuşită excepţională le-a adus recunoaştere internaţională şi 5 medalii de aur şi 3 de argint la saloanele de inventică de la Bruxelles, Geneva, Londra şi Budapesta.

Gama de dermatocosmetice pe care am creat-o, Deuteria Lux, are la bază apa uşoară, combinată cu complexe de principii active naturale, totul în lumina experienţei de peste 30 de ani de dermatolog. Când este vorba despre o idee nouă, lumea este destul de receptivă.

Laser Dirnier Medilas D FlexiPulse Germania pentru terapie dermatologică, vasculară şi a tumorilor

Ce alte metode mai folosiţi pentru înfrumuseţarea doamnelor?

Mezoterapia a fost recunoscută ca parte a medicinii tradiţionale de că­tre Academia Naţionala Franceză de Medicină în 1987. În medicina estetică, mezoterapia presupune nişte microinjecţii în piele, direct în mezoderm, cu un cocktail de substanţe în funcţie de nevoile pacientului (şi de know-how-ul dermatologului), conţinând oligoelemente, vitamine, minerale, acid hialuronic sau aminoacizi. Aceste microinjecţii se efectuează local, pentru tratarea celulitei, eliminarea depozitelor de grăsime, întinerirea pielii, hidratare şi reducerea ridurilor fine (sau Mezolift). De obicei începem cu o microdermoabraziune. Cu ajutorul acestui procedeu, straturile superioare ale epidermei sunt îndepărtate cu un fascicul de microparticule de cristale, iar pielea rămâne curată şi strălucitoare. Luptăm şi câştigăm noi victorii. Una dintre acestea este că am reuşit să încetinim procesul de îmbătrânire. Este bine de ştiut că se poate face ceva în speranţa de a trăi, poate nu mai mult, pentru că, în ultimă instanţă, nu să trăieşti mult este scopul, ci să trăieşti independent de societate, în sensul să nu fii o povară.

De ce credeţi că acea şcoală extraordinară de geriatrie care a fost în România pe vremea doamnei Aslan a fost distrusă? De altfel, am văzut în sudul Spaniei, la Marbella, în Turcia, pe malul Mediteranei, în Germania, centre pe care scria: „Geriatrie Dr. Ana Aslan”.

De ce s-a dus industria românească? De ce ne pleacă medicii? Pentru că în centrele pe care le citaţi nu există principiul ”Să moară şi capra vecinului” care este atât de des folosit la noi. Când unul face lucruri extraordinare, de ce să-l lăudăm? De ce să nu-l îngropăm?!

Bătălia pentru sănătate şi frumuseţe este lupta de fiecare zi a Profesorului Nedelcu

Întorcându-ne în timp, de ce aţi îmbrăţişat dermatologia? Ce maeştri aţi avut?

Îmi dau seama că era una dintre specialităţile de Medicină care mi se potrivea. Dar, iniţial, nu voiam să fac această specializare. Îmi doream să fac medicină internă. Și, Dumnezeu să-l odihnească pe General.Prof. Bogdan Marinescu, şeful Clinicii de Medicină Internă în anii ’70 de la Spitalul Militar Central, mi-a propus această specializare. Pe urmă a încercat să mă convingă prof.dr. general. Ștefan Antonescu, care mi-a spus: ”vrei nu vrei, eu scot postul la concurs, poate te răzgândeşti”. La examene ieşisem întotdeauna primul. Pe vremea aceea se făceau 3-4 ani de pregătire în diferite secţii. Îmi dau seama că Școala de medicină internă pe care o făcusem m-a ajutat foarte mult în activitatea de dermatologie, în activitatea în învăţământ.

Ce anume v-a determinat în cele din urmă să vă axaţi pe această specialitate?

Dermatologia nu am ales-o eu, ci ea m-a ales pe mine. Pare amuzant, dar aşa este. Fiind intern în Spitalul Militar Central Bucureşti pe grupa specialităţilor medicale. Am ales acest post, în speranţa că, fiind vorba de dermatologie – o disciplină foarte uşoară de altfel, o să am suficient timp la dispoziţie să mă pregătesc pentru un nou concurs şi astfel să ocup un post de medicină internă. Prof. Alexandru Dimitrescu mi-a spus: „Tu trebuie să vii la stagiu la mine, aşa că du-te te rog pe lângă doctoriţa Trifu, care şi ea a vrut să facă medicină internă, şi cu siguranţă veţi găsi ceva de discutat”. Aceasta a avut amabilitatea de a mă învăţa să văd expresia dermatologică a medicinii interne. Un plus profesional deosebit l-am obţinut sub îndrumarea Prof. Dr. Pavel Vulcan. În dermatologie trebuie să fii foarte precis, să respecţi protocolul de tratament şi, mai ales, să înţelegi mecanismul prin care se produce boala, mecanismele prin care acţionează medicaţia şi mai ales cum organismul se poate mobiliza pentru a produce vindecarea. Medicina nu este o profesie, medicina este o artă. Dacă de la mama natură nu eşti dotat cu anumite calităţi care să-ţi permită să te conectezi cu suferinţă pacientului, să-l înţelegi şi să-i oferi medicaţia fizică şi spirituală, nu vei avea mare succes.

Tratament cu acid hialuronic

Spre ce se îndreaptă cercetarea în dermatologie?

În estetica medicală sunt aparate din ce în ce mai sofisticate. Am adus un laser cu lumină rece, izvorât din studiile NASA pentru cosmonauţi pentru că s-a constatat că în cosmos celulele din sânge, din piele, din tubul digestiv nu se mai divid. Astfel, sănătatea cosmonauţilor reveniţi pe pământ era proastă. Ca medic, tot timpul mă întrebam ce se întâmplă cu aceşti oameni super-sănătoşi, super-antrenaţi, care după trei-patru săptămâni de stat în cosmos devin decrepiţi biologic. Atunci americanii au hotărât să creeze nişte maşinării care să le dea energia de care au nevoie pentru a se regenera. Celulele nu se regenerau pentru că le lipsea o formă de energie pe care o avem pe Pământ şi care nu există în cosmos, gravitaţia! S-au făcut studii de fotobiologie, iar pe aceste studii s-au creat şi maşinării pentru non-cosmonauţi care fac bioregenerare, lucrând cu cuante de energie pură cu anumiţi parametri. Astfel se face bioregenerarea feţei, a corpului, se şterg vergeturile, cicatricile chirurgicale, cicatricile de acnee, se tratează vitiligo-ul.

La început în acest domeniu se foloseau lasere cu mare putere care acţionau asupra ţesutului distrugându-l, şi se producea regenerarea prin distrucţie – acelaşi este sistemul la peeling-uri, care sunt foarte solicitate. Acum se merge pe resetarea funcţională a celulelor pentru a produce ceea ce organismului îi lipseşte, şi aici se acţionează cu nivele de energie mult reduse. Aceste lasere sunt foarte blânde, nu generează efecte secundare pentru că acţionează lent în timp, iar procedurile sunt foarte plăcute. Se fac 10 – 12 şedinţe timp de trei luni, iar rezultatele apar peste alte trei luni. Timp în care eşti într-o curbă de recuperare ascendentă. E ca în filmele SF. În dermatologie, nu poţi să sugestionezi pacientul că s-a vindecat, pentru că vede singur în oglindă. Ori îl tratezi, ori nu! Nu este cale de mijloc!

Mai am o nedumerire. Cum vă explicaţi acea nedreptate când medici de prim rang de la Spitalul Militar au fost pensionaţi cu mult înainte de vârstă, pe scurt, traşi pe dreapta? Să-i amintesc doar pe câţiva dintre ei: Prof. Cândea, Dumitru Constantin, prof. Olteanu, Benone Cârstocea, şef clinică Oftalmologie, Prof. dr. Ioan Ţintoiu – şef Centru de Boli Cardiovasculare, Medic primar Emil Cramer – şef secţie Neurochirurgie, Medic primar Liviu Iurea – Secţia Chirurgie I şi dumneavoastră…

Într-adevăr, în cea mai bună perioadă a Spitalului Militar Central, 19 conferenţiari universitari au fost daţi afară la vârsta de 50 de ani, exact când puteau oferi maximum. Spre norocul meu, eu deja trecusem în rezervă pentru a mă ocupa de cercetările mele. Cu alte cuvinte, prima fază a colaborării mele ministeriale a fost bună. Cea de-a doua parte a fost o luptă surdă pe care am pierdut-o, însă nu a pierdut medicul Ioan Nedelcu, ci România, care şi-a pierdut elita românească formată în 40 de ani. I-am iertat pe cei care au făcut acest lucru din punct de vedere politic sau pentru că aveau nişte interese. Ba chiar îi mulţumesc lui Dumnezeu că mi-a dat posibilitatea, astfel, să mă specializez în diferite ţări şi să-mi fac această clinică, Centrul Medical Prof. Ioan Nedelcu. Aici nu vine statul să te aprovizioneze cu bani: ai calitate – te caută pacienţii, n-ai calitate – închizi. Însă nu poţi să porneşti cariera din privat. Îţi poţi deschide un cabinet în momentul în care ai un nume, eşti recunoscut într-o specialitate, iar aceasta vine de la recunoaşterea de către colegii tăi, de către pacienţi. Apoi, să fii recunoscut în oraşul tău, în ţara ta şi să ai recunoaştere internaţională. Asta nu se face decât participând la congrese cu lucrări de calitate, recunoscute ca atare. Totuşi, mulţi medici preferă să lucreze în sistemul de stat pentru că le permite o altă dezvoltare profesională… Cu cât vor arunca cu mai mult noroi, cu atât mai mulţi medici vor pleca în străinătate. Nimeni nu se duce să se trateze după frumuseţea zidurilor, ci după calitatea omului dintre zidurile respective. Profesioniştii foarte buni, dacă îşi pun un cort cu o masă şi un scaun în Piaţa Universităţii, vor avea coadă în faţa cortului.

Gama Deuteria Lux

Sunteţi şi membru al Academiei Americane de Dermatologie.

În 1988, mi-am făcut teza de doctorat într-un domeniu foarte interesant, domeniul dermatocriopatiilor. De altfel, nici nu există termenul de dermatocriopatie, eu l-am inventat. Cele două teme propuse la doctorat nu m-au mulţumit pe deplin. Evident că mi-am făcut toate documentele pentru acestea, dar am cerut permisiunea comisiei ca la final să propun şi o a treia temă – dermatocriopatiile. După ”Revoluţie”, cineva s-a găsit să-mi conteste titlul de doctor pentru că lucrarea mea avea urmatorul titlu: Dermatocriopatiile – Studiu etiologic, fiziopatologic, imunologic, clinic cu implicaţii terapeutice. Din cauza cuvântului „fiziopatologic” ziceau ei că nu este o lucrare de dermatologie. Am primit o hârtie de la Ministerul Sănătăţii şi de la cel al Învăţământului prin care mi se cerea să trimit din nou referate despre teza mea. Atunci mi-a venit ideea să trimit un rezumat al lucrării unui doctor pe care îl cunoscusem la Congresul Mondial de Dermatologie, prof. Stephen Tyring, care lucra la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Galvestone, rugându-l să-mi trimită un referat. Acesta a dat teza unui coleg şi fiecare mi-a trimis câte un referat de susţinere şi aşa m-am trezit eu membru al Academiei Americane de Dermatologie. Acelaşi lucru s-a întâmplat trimiţându-mi lucrarea la Paris. Vedeţi că orice rău se transformă în bine în viaţă. Aşa că le mulţumesc colegilor mei care au fost ”foarte drăguţi”. M-am trezit la puţin timp cu numirea de membru al Societăţii Franceze de Dermatologie şi Sifiligrafie,cât şi al Academiei Americane de Dermatologie.

Ce vă dezamăgeşte în această lume, mai ales că acum câteva zile, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat că nu prea mai avem medici pentru că au plecat în ultimul timp foarte mulţi din ţară?

Au părăsit ţara recent peste 20.000 de medici. De altfel, să nu uităm că medicii au fost invitaţi să plece. Eu nu fac politică, dar n-aş putea spune că nu sunt dezamăgit de tot ce se întâmplă cu medicii, care sunt umiliţi. Pentru mine, viaţa socială din România a încetat din anul de graţie 2004 şi nu pot să uit. Viaţa mea constă acum numai în a face cercetare ştiinţifică şi în multă muncă. Singura mea politică este să-mi ajut pacienţii şi să le fac bine. Eu sunt român şi nu pot să vorbesc de rău ţara în care am ales să trăiesc. Am fost ani buni în străinătate unde numele meu, profesorul Nedelcu, rima cu cel al României. Niciodată nu mi-am vorbit de rău ţara, mai ales dându-mi seama că alte naţii nu sunt nici mai deştepte, nici mai frumoase, nici mai puţin corupte decât noi. Dimpotrivă, numărul de genii este mult mai mare aici decât în alte ţări. Și atunci nu am nici cel mai mic sentiment de culpabilitate sau de inferioritate. Școala românească de medicină a fost întotdeauna de vârf.

Al doilea lucru care mă deranjează însă foarte tare este ce se întâmplă acum în lume. Nu pot să fiu de acord cu această nebunie care este terorismul. Faptul că sunt luate vieţi nevinovate depăşeşte capacitatea mea de înţelegere. Îmi făcea plăcere să merg la cursurile şi congresele de la Paris. Îmi plăcea să merg la Monaco, la Londra, la New York… După evenimentele din ultimul an nu mă mai duc la Paris, la Nisa, unde iarăşi trebuia să fiu. Rămâne o amprentă a violenţei. Chiar dacă lucrurile se spune că stau la fel, că viaţa a revenit pe Promenade des Anglais, nu-mi place. Nu pot să înţeleg modul acesta de violenţă care n-are nicio logică. Niciodată n-am putut înţelege războiul, la fel ca şi luptele la baionetă de la noi din ţară. Sunt un pacifist. Sunt un raţionalist. Mă simt bine dacă citesc o poveste despre iubire, despre extratereştri, despre Apollo 17… Eu trăiesc în această galaxie, dar mai pe Lună, mai pe Marte, mai pe Venus sau pe Saturn… Aştept să ajungă marea Mama Rusia alături de Siberia la ecuator…

Profesorul alături de echipa sa

Ce regretaţi că nu aţi apucat să faceţi până acum?

O grămadă de lucruri. Nu am avut niciodată suficient timp să fac suficiente lucrări pentru publicat. Am încă proiecte pentru 150 de ani. Niciodată nu am avut suficient timp să pun pe hârtie toate gândurile şi tot ceea ce am dorit în materie de dermatologie. Se spune că omul tinde să-şi lase peste veacuri ceva în urma lui. Dacă egiptenii şi-au construit piramide, noi medicii nu putem decât să ne construim piramidele existenţiale din hârtie. Am scris un număr de cărţi. De exemplu, prima carte apărută în România despre SIDA a fost scrisă de mine, reprezentând timp de ani buni cartea de învăţătură pentru numeroase generaţii de infecţionişti. Aş putea spune că cea mai mare greşeală a mea a fost când am acceptat comanda Spitalului Militar Central Bucureşti pentru că în acea perioada m-am consumat, am ars energie cât probabil aş fi ars în 10-15 ani de activitate medicală sau de cercetare. A fost în beneficiul societăţii, dar pentru mine ca individ a fost o mare pierdere de energie, de neuroni şi de suflet. Trebuie să lupţi cu adversităţile şi să le transformi, dacă se poate, în succese. Nu mi-a plăcut niciodată să mă las învins, sau să pierd.

După o şedinţă de înfrumuseţare

Cum arată o zi din viaţa Profesorului Nedelcu?

Mă străduiesc să fiu cât mai aproape de un ideal pe care l-am învăţat de la cursurile de anti-aging din străinătate şi încerc să îmi menţin intacte tonusul şi sănătatea. În rest, nu dispun de timp liber, petrec cam 12 ore pe zi la cabinet, sâmbăta şi duminica scriu articole, apoi am cursurile pentru medicii care vin la perfecţionare şi plec şi la congrese. Sunt un pasionat de lectură şi citesc până târziu în noapte. Peste toate, când vreau să mă relaxez, mai creez un produs cosmetic…

Prof. Dr. Ioan Nedelcu vorbeşte despre terapiile viitorului

Care ar fi profesiunea de credinţă a doctorului Nedelcu?

Am ajuns la vârsta la care sunt mulţumit cu ceea ce am făcut. Am aşa de multe proiecte, dar nu ştiu dacă timpul îmi va permite. Aşa că, împreună cu prietenii mei, ne-am hotărât să facem un Club 150, să ajungem la vârsta de 150 de ani cu toţii şi să lăsăm undeva nişte scrisori, poate într-o sticlă aruncată pe mare, ca să ştie şi alţii cum am reuşit.

Sunteţi un credincios, desigur, pentru că văd că în cabinetul şi pe biroul dumneavoastră aveţi nenumărate icoane şi statuete religioase.

În urmă cu nişte ani, am fost la Mormântul Sfânt de la Ierusalim. Era o coadă imensă. Stând cu mâna pe zid, am simţit nişte vibraţii. Am trăit cu impresia că s-a produs un cutremur, dar nu a fost aşa. Când am pus mâna pe mormânt, am simţit aceeaşi vibraţie. Indiferent cum i-am spune, sigur există. Există cineva acolo sus.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.