„Răscoala” sindicatelor pe Legea salarizării. Bolojan, chemat să explice în ce calitate negociază o lege care afectează un milion de angajați

Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) susțin, într-un comunicat transmis sâmbătă, 22 august, că actuala formă a proiectului legii salarizării nu repară dezechilibrele acumulate în sistemul bugetar, ci le redistribuie între diferitele categorii de angajați.

Sindicatele cer retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline, argumentând că o reformă cu efecte pe termen lung nu ar trebui negociată de un Executiv demis și fără un mandat politic deplin.

Sindicatele contestă reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei

Una dintre principalele nemulțumiri vizează valoarea de referință utilizată pentru construirea grilelor de salarizare.

Sindicatele afirmă că proiectul reduce această valoare de la 4.100 la 4.000 de lei, deși organizațiile sindicale au solicitat ca reperul să fie stabilit la nivelul salariului minim pe economie și actualizat anual în funcție de inflație și productivitatea muncii.

Cele cinci confederații susțin că reducerea valorii de referință este cu atât mai problematică în condițiile în care, în unele sectoare, creșterile prevăzute de proiect nu ar acoperi pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani.

„O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, afirmă sindicatele.

Plafonul de 20% pentru sporuri a primit una dintre cele mai dure critici din partea sindicaliștilor

Confederațiile sindicale contestă și mecanismul prin care sporurile ar fi plafonate la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare.

Sindicatele dau ca exemplu spitalele de monospecialitate finanțate integral din venituri proprii și susțin că acestea ar putea ajunge în situația de a nu mai putea acorda sporuri peste plafon, chiar dacă personalul are, potrivit Anexei II, dreptul la un nivel superior.

În viziunea sindicatelor, un plafon contabil aplicat în acest mod ar putea ajunge să limiteze drepturi salariale deja recunoscute prin lege.

Ce se întâmplă cu salariile din sănătate, educație și asistență socială după noua Lege a salarizării

Cele cinci confederații avertizează că efectele proiectului nu ar fi uniforme și că mai multe sectoare publice riscă să rămână cu problemele salariale existente.

În sănătate, sindicatele invocă deficitul de personal, condițiile dificile de muncă și nivelul ridicat de responsabilitate și susțin că nemulțumirile exprimate prin protestele recente au motive reale.

În educație, sindicatele acuză că sunt ignorate angajamentele asumate după greva generală din 2023. Organizațiile sindicale cer repoziționarea grilelor pentru cadrele didactice, personalul didactic auxiliar și personalul nedidactic.

În asistența socială, sindicatele susțin că multe dintre solicitările sectorului au rămas fără răspuns și avertizează că reducerea valorii de referință ar putea agrava probleme precum salariile insuficiente și deficitul de personal.

În cultură, confederațiile reclamă o diferență prea mare între funcțiile de conducere și specialiști și susțin că proiectul nu recunoaște suficient munca specialiștilor din acest domeniu.

În administrația publică, sindicatele spun că majorările prezentate pentru anumite categorii nu reprezintă o creștere generală a salariilor, ci sunt legate de noile trepte pentru funcția de consilier superior și ar putea fi accesate doar de o parte dintre angajați.

Confederațiile cer, de asemenea, ca grilele din sectorul sanitar-veterinar, educație, justiție și celelalte familii ocupaționale să fie analizate în funcție de pregătirea profesională, responsabilitatea, complexitatea și condițiile de muncă.

„Aceasta nu este o lege care elimină inechitățile. Este o lege care le redistribuie”

Sindicatele susțin că forma actuală creează o situație în care unele categorii primesc corecții salariale, altele sunt menținute la nivelurile actuale, iar altele ar pierde în urma reducerii valorii de referință.

În plus, anumite avantaje ar fi create pentru funcții sau trepte care pot fi accesate doar de un număr limitat de salariați.

De aici vine una dintre cele mai dure concluzii din comunicatul transmis de cele cinci confederații: „Aceasta nu este o lege care elimină inechitățile. Este o lege care le redistribuie.”

Conform sindicatelor, salariații nu au nevoie de „spectacol politic” și cer ca reforma să fie tratată ca o decizie care afectează direct oamenii care lucrează în spitale, școli, servicii sociale, instituții de cultură, administrații publice, servicii sanitar-veterinare și sistemul judiciar.

Sindicatele contestă negocierile purtate de un Guvernul demis

Cele cinci confederații consideră „profund problematic” faptul că un Guvern demis continuă să promoveze și să negocieze o reformă structurală a salarizării, cu efecte asupra a peste un milion de salariați din sectorul public. Prin urmare, acestea cer clarificarea publică a mandatului în baza căruia sunt purtate aceste negocieri și susțin că o astfel de reformă ar trebui reluată după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline.

Organizațiile sindicale afirmă că situația ridică „serioase probleme de natură constituțională și democratică”, însă această poziție reprezintă evaluarea și acuzația formulată de confederațiile sindicale în comunicatul transmis sâmbătă, nu o constatare juridică prezentată în document ca fiind stabilită de o autoritate competentă.

Sindicatele cer ca proiectul Legii salarizării să fie retras și refăcut de la zero

Cele cinci confederații susțin că actuala variantă nu mai poate sta la baza unei reforme credibile și cer retragerea proiectului și reluarea procesului de elaborare.

Printre solicitările lor se numără stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim pe economie și actualizarea anuală în funcție de inflație și productivitatea muncii, eliminarea mecanismelor care ar permite plafonarea arbitrară a unor drepturi salariale, precum și eliminarea diferențelor dintre familiile ocupaționale.

Sindicatele mai cer participarea efectivă a organizațiilor sindicale la elaborarea grilelor și principiilor salariale și solicită analizarea tuturor anexelor și grilelor împreună cu federațiile sindicale reprezentative din fiecare sector.

Un alt obiectiv declarat este ca nicio categorie să nu piardă putere de cumpărare, iar reforma să nu accentueze diferențele salariale deja existente.

Află și Legea salarizării. Comisia Europeană somează Guvernul să spună de unde ia 4 miliarde în plus