Cu jumătate din comoara lui Bibescu zice Matilda că şi-ar plăti o vacanţă de trei ani în Maldive sau în Dubai. Bașca, s-ar înscrie la PNL, PSD sau USR să ajungă primăreasă, deputată, senatoare. Hm, comoara lui Bibescu e fabuloasă, poţi face mai mult decât atât, parcă eu știu exact. Haida de. Păi nu?! Aha, zice Matilda visătoare, trăgând coşul cu rufe să-mi facă loc. Nu te mai da de ceasu’ morţii să ajungi la Terente la timp că ştii doar că e un zgârâie-brânză. În sfârşit, Terente îmi deschide uşa grăbit, mă ia de mânecă, hai, hai să vezi, mă bagă direct pe Youtube, uite ce videoclip, ei, vezi ce silicoane are Lady Zaza, și mai mult, am aflat, zice, că războiul e o afacere pe cinste pentru ticăloșii politicii mondiale, zice, făcând ochii foarte mari! Vara trecută parcă, Terente era cât pe-aci s-o păţească urât de tot, s-a căţărat pe un balcon la Eforie să se zgâiască la Lady Zaza, fan înamorat, bodyguarzii nici n-au vrut să audă că e mare comisar, l-au caftit meserie, bodygoarzii erau oamenii lui Mazăre, să știi. Are şi-acum un semn pe frunte, fustangiu, berbant, zăpăcit, Terente. Dar, ce-i drept, nu trage la măsea, băiat bun. Se foieşte pe scaun. Se încruntă, face pe fiorosul cu mine, așa îi place lui. Hai, zi-mi parola, şopteşte, o ţin la secret. Dacă Terente mi-a furat stickul?! Marghioala de la număru 703 şi ea, la fel, cum mă vedea pe, cum trăgea de mine, zi-mi parola. Dar n-o ştiu, zău că n-o știu. Râzi, faci aşa, în glumă, cum să nu ştii parola tocmai matale care eşti cel mai mare blogăr, uite ce de-a vizionări ai pe Facebook şi pe Twitter, auzi, dar există comoara asta a lui Bibescu sau e aşa o filopteră, o abureală, o tevatură să ne mai treacă de urât? Marghioala, femeie de lume, călătorită prin Casablanca, Copenhaga, Detroit, Lyon, Marsilia, Moscova, ştie de toate, e versată, vinde ziare, ia Libertatea, ia Ziua, ia Știrea, ia neviorktaims, intergrame, ultimu’ game cu fetele din București, un ban jumate, nu costă mult. Chioşcul de ziare era rău coşcovit. Un vultur ruginit stătea să cadă de pe acoperişul ţuguiat, un afiş cu Caruso spânzura aşa, spre miazănoapte, fâl, fâl. Marghioala făcuse o avere frumuşică din povestea asta cu ziarele, noi toţi cei de pe am cumpărat de la ea tot felul de ştiri siropoase şi înfricoşătoare până când Google i-a dat o lovitură mortală. Dar Marghioala se ţine bine, râde tot timpul, prizează tabac şi ne ameninţă pe toţi c-o să găsească tocmai ea comoara lui Bibescu şi că n-o s-o dea la nimenea. Uite-aşa! Ce poţi să-i faci?! La număru’ 703 stă şi acum un conțopist, fost tunar, Gore Prezan, care a luptat în 1914 la Verdun, se zice că s-ar iubi cu Marghioala, dragoste mare şi fără de leac. Casa lui era verde, plină de iederă, cu ferestre mari, mari, cu acoperiş de ţiglă de Canberra, cu tăbliţă albastră de câine rău, cu flori de măceş la poartă. Cum mă vede, Gore Prezan deschide fereastra şi-mi face semn, hai, hai repejor,ce mai stai, vino până sus. Bem ceai de palmier şi povestim tot felul de chestii fără de perdea, Gore Prezan râde de se prăpădeşte. Are strungăreaţă. Îşi umflă pieptul, dimineaţa face flotări, aleargă peste podul cu lanţuri, face turul oraşului. Războind de la un capăt al lumii, Gore Prezan a cunoscut o mulţime de femei de ispravă care mai de care mai trupeşă, mai dăruită de la Dumnezeu. Le ţine minte pe toate, nu le încurcă, Bertha din Sarajevo l-a iubit ca nimeni alta dar şi Svetlana din Monaco n-a fost mai prejos, Tatiana din Berlin l-a ţinut nemâncat o săptămână dar nu-i pare rău, o ţine minte şi pe Brunhilda, pieptoasa, care l-a făcut să vadă apocalipsa într-o singură noapte într-un hotel de mâna a şaptea din Madrid. Gore Prezan n-ar vrea comoara lui Bibescu, ce să facă el cu ea, o dă la nepoţi dacă o găseşte din întâmplare prin sufragerie, cine ştie, ascunsă într-una din flintele pe care le are de la un unchi care s-a răzbelit în Abisinia.
Adica un gh3$3ft?
Matilda se duse cu gândul la războiul de țesut. Se duse si nu se mai întoarse. Vecinii spun ca a fost atinsa, în timp ce numără firele de legătură, de un fus tras de dușmanii ei de o viata. Alții, mai puțin atașați de produsele războiului, fiindca le considerau prea scumpe, spun ca s-a incurcat în ițele lui și a fost depistat de serviciile secrete oferite de o firma de chatering. Cert este însă că Matilda nu mai livrează armament pe piața produselor și ca vestitele veste antiglont din lana de oaie turcana au ajuns sa se vândă la sume impresionante. Bibescu si-a cheltuit aproape toată averea pentru a intra în posesia unei. Asa ca sarmanului i-a mai rămas doar bogăția sufletului și a mintii sa o lase moștenire căutătorilor de comori.
(Din putzul gandirii bufnilesti).
Toti ticalosii, nu doar cei din politica mondiala, gasesc prilejuri ptr afaceri si imbogatire in orice situatii, nu doar cand este razboi.
Ptr ticalosi nu exista limite……[Rumburak]
De cand e lumea si pamantul situatiile de criza , indiferent de care , molime, pandemii, razboaie , etc., au dus la imbogatirea unor oameni ! Daca s-ar sapa mai adanc si-n Romania , dupa pandemie , in plina criza ucraineana (refugiatii), s-ar descoperii multe lucruri necurate ! Presa a mai marait putin! Ei si ce daca? Cui ii pasa? Cainii latra caravana trece!
@ Rumburak 10,59…”Pentru ticăloși nu exista limite…” Dar pentru SUA lui Biden care a umplut trezeroria cu dolari,in urma vanzarilor de armament in UE si Ucraina,exista limite de TICALOSIE!??.