Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a anunțat zilele trecute că refuzul președintelui Klaus Iohannis de a convoca ședința CSAT pentru aprobarea primei rectificări bugetare pe acest an va lăsa țara fără pensii și salarii. Șeful statului, care a acuzat o tăiere de 13 milioane de lei la Administrația prezidențială, a declarat că rectificarea pe domeniile care nu țin de siguranța națională nu are nevoie de avizul CSAT. În această privință, Iohannis nu spune adevărul pentru că rectificarea nu se face pe bucăți, ci pe toate instituțiile. În proiectul de act normativ privind rectificarea, mai multe instiuții, inclusiv din domeniul serviciilor, vor pierde bani. Acestea sunt: Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, Ministerul Dezvoltării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Turismului, Ministerul Mediului, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Cercetării şi Inovării, Administraţia Prezidenţială, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Protecţie şi Pază. „Astfel de reduceri au avut loc acolo unde am constatat un grad scăzut de utilizare a sumelor pe care respectivele ministere sau instituţii le aveau la dispoziţie“, a explicat premierul Viorica Dăncilă tăierile de fonduri. Guvernul a cerut convocarea de urgență a ședinței CSAT însă Iohannis a amânat-o, blocând astfel intenția Cabinetului Dăncilă.
Drept răspuns, Ministerul Finanțelor l-a acuzat pe Iohannis că lasă pensionarii fără bani. „Refuzul președintelui României de a convoca de urgență CSAT pentru avizarea proiectului rectificării bugetare poate periclita nu doar veniturile categoriilor cele mai vulnerabile, adică pensionarii (…) De asemenea, neadoptarea la timp a rectificării bugetare, implică riscuri în ceea ce privește plata integrală și la timp a drepturilor salariale ale personalului din sistemul medical”, se arată într-un comunicat al Finanțelor. Acesta este un fals pentru că Executivul are datoria legală de a se pregăti din timp pentru plata salariilor și pensiilor. În plus, lună de lună aceste obligațiii sunt acoperite din împrumuturi. Statul român nu are bani să plătească resptivele pensii, salarii și alte ajutoare și subvenții și recurge la finanțări interne și externe (se împrumută de la bănci, vinde titluri de stat, emite obligațiuni etc.). În schimb, Executivul are dreptate când spune că o serie de programe sau investiții vor rămâne fără bani dacă rectificarea nu are loc repede pentru că banii alocați ministerelor la începutul anului nu acoperă toate cheltuielile până la finalul lui 2018, ci doar până la prima rectificare.
Ministerul Finanţelor, Ministerul de Interne şi Ministerul Sănătăţii sunt principalii beneficiari în urma primei rectificări bugetare din acest an, în timp ce SRI, Ministerul Cercetării şi Ministerul Energiei sunt instituţiile care se vor confrunta cu diminuări de fonduri. Ministerul Finanțelor Publice a elaborat proiectul primei rectificări bugetare pozitive din 2018 cu încadrarea în ținta de deficit bugetar de 2,97% din PIB, se arată într-un document al instituției. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării creșterii economice de 5,5% utilizată la fundamentarea legii bugetului de stat de anul 2018. Astfel, PIB-ul nominal estimat s-a majorat la 945 miliarde lei, față de 907,9 miliarde lei cât s-a estimat inițial. Veniturile bugetului general consolidat se majorează, per sold, cu suma de 5,99 miliarde de lei. Prin rectificarea bugetară, veniturile au fost actualizate ținând cont de încasările realizate pe primele 6 luni din acest an, precum și de măsurile legislative aprobate în 2018.
“Premierul Dăncilă a anunțat joi seara pe 2 august o Rectificare bugetară „pozitivă”, precizând că estimarea Veniturilor arată o Creștere cu „6 miliarde lei față de programarea inițială”.
“Cine primește bani în plus:
Bugetul de pensii: 850 milioane lei
Sănătate: 891 milioane lei
Educație: 178 milioane lei
Autoritățile locale: 1,1 miliarde lei
Transporturi: 170,5 milioane lei
Interne: 366,3 milioane lei
Programul RABLA: 230 milioane lei
1,8 miliarde lei credite de angajament (Start Up, sprijinirea industriei cinematografice, construcția de locuințe de serviciu, creșe, unde statul asigura 50% din costuri, investiții în zone cu șomaj ridicat etc)
ANAF: 278 milioane lei pentru modernizarea sistemului IT, echipamente vamale etc
DACA existau astia 6 Miliarde Lei in PLUS, de ce a trebuit sa TAIE Guvernul de la urmatoarele Institutii fara sa spuna CAT taie?!
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-22601177-viorica-ncil-anun-rectificare-bugetar-pozitiv-veniturile-crescut-6-miliarde-lei-programarea-ini-ial.htm
“Ce instituții pierd bani:
Ministerul Economiei, Ministerul Energiei, MDR, MAE, SRI, SIE..
Documentul Guvernului NU precizează care sunt Reducerile la fiecare instituție în parte. Menționează doar că sunt sume PESTE 10 milioane Lei.”
De ce a TAIAT Guvernul de la unele Institutii, cand Sumele DATE in PLUS unora sunt FIX 6 Miliarde Lei, adica FIX cat a spus Dancila: “estimarea veniturilor arată o creștere cu „6 miliarde lei față de programarea inițială”.
Deci: Sunt BANI ptr Pensii si salarii, din aia 6 Milairde Lei IN PLUS!
meserie: după unii dacă nu ai prins bani in buget dar îi ai şi îi plăteşti este OK,. Nu!!!! E INFRACŢIUNE DACĂ PLĂTEŞTI CEVA PESTE BUGETUL NEMODIFICAT. ASTA E CAPCANĂ PENTRU PROŞTI.