„Rețeaua privilegiilor” din Energie iese la lumină. 10 oameni au 47 de funcții și încasează până la 75.000 de lei pe lună, dezvăluie Oana Gheorghiu

10 persoane dețin 47 de funcții în 16 companii din energie, spune Oana Gheorghiu

Într-o postare publicată joi pe Facebook, vicepremierul interimar afirmă că 10 persoane dețin împreună 47 de funcții în 16 companii diferite din sectorul energetic, ocupând poziții de membri în consilii de administrație, consilii de supraveghere sau funcții executive de director.

Venituri de până la 75.000 de lei pe lună din funcții executive și consilii de administrație

Pentru a ilustra situația, Oana Gheorghiu a prezentat mai multe exemple de venituri obținute prin cumularea funcțiilor.

Potrivit acesteia, un director încasează aproximativ 75.000 de lei pe lună din două funcții în consilii de administrație și o funcție executivă. Un alt caz indică venituri de 59.000 de lei lunar, obținute prin aceeași combinație de funcții.

Vicepremierul interimar mai afirmă că o altă persoană primește 58.700 de lei pe lună dintr-o funcție executivă și un mandat provizoriu într-un consiliu de administrație, în timp ce alte exemple prezentate indică venituri de 52.000 de lei, 48.000 de lei și 34.200 de lei pe lună, acesta din urmă provenind din participarea în cinci consilii de administrație.

25 de oameni ocupă 77 de mandate active, potrivit vicepremierului interimar

Conform Oanei Gheorghiu, analiza nu se oprește la cele 10 persoane.

Vicepremierul interimar susține că, extinzând verificările, 25 de oameni dețin 77 dintre cele 288 de mandate active din companiile din energie.

„Energia e unul dintre cele mai sensibile domenii. Preţul ei loveşte direct în economie şi în bugetul fiecărei familii. Iar dacă azi plătim mai mult decât vecinii noştri, înseamnă că strategia şi investiţiile din ultimii ani nu au fost corecte. Totuşi, aceiaşi «specialişti» conduc de multă vreme companiile din energie – pentru că sistemul a fost construit să-i ţină acolo”, a transmis Oana Gheorghiu.

Potrivit vicepremierului interimar, situația nu a apărut din lipsa cadrului legislativ, ci din faptul că au rămas neînchise mecanisme care permit cumularea mandatelor.

„Fiecare regulă nouă se loveşte de o veche tradiţie: un grup restrâns care roteşte aceleaşi funcţii prin aceleaşi companii şi o practică instituţională care a preferat mereu soluţia care lasă lucrurile neschimbate”, a afirmat aceasta.

Oana Gheorghiu mai susține că reforma trebuie să înceapă cu identificarea acestor vulnerabilități și cu eliminarea lor.

Ce spune Oana Gheorghiu despre schimbarea regulilor și revocarea administratorilor

Vicepremierul interimar a explicat că, înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 158/2025, revocarea unor administratori putea genera costuri suplimentare pentru stat, deoarece persoanele înlăturate câștigau ulterior în instanță și primeau despăgubiri.

Potrivit acesteia, noua lege permite revocarea, în termen de 60 de zile și fără plata daunelor, a celor care nu se aliniază noilor plafoane de remunerație.

În schimb, în situațiile care țin de performanță sau de acțiuni considerate contrare interesului companiei, revocarea continuă să depindă de clauzele negociate în contractele de mandat de către ministerul sau autoritatea tutelară.

În final, Oana Gheorghiu a susținut că reforma companiilor de stat trebuie să însemne atât modificări legislative, cât și eliminarea portițelor care au permis astfel de practici de-a lungul anilor, subliniind că risipa trebuie oprită.

Află și Cum e sabotat bugetul României din interior. Companiile de stat cumulează datorii de 146 miliarde lei. 400 dintre ele merg pe minus