' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Deficitul de cont curent al României a ajuns la 14,2 miliarde de euro
Dezechilibrul extern s-a adâncit față de anul trecut, mai indică cifrele BNR. Astfel, în perioada ianuarie-iunie 2025, deficitul de cont curent era de 13,555 miliarde de euro, iar după primele șase luni din 2026 a ajuns la 14,202 miliarde de euro, marcând o creștere de 647 de milioane de euro.
Cea mai mare presiune vine în continuare din comerțul cu bunuri. Balanța bunurilor a înregistrat în primele șase luni ale anului un deficit de 16,396 miliarde de euro, cu 121 de milioane de euro peste nivelul din aceeași perioadă din 2025.
Există însă și zone care compensează parțial acest dezechilibru. Spre exemplu, serviciile au generat un excedent de 6,68 miliarde de euro, în creștere cu 58 de milioane de euro față de anul trecut, iar transporturile au adus un excedent de 3,218 miliarde de euro. În cele din urmă, în serviciile de telecomunicații, informatice și informaționale s-a înregistrat excedent de 3,584 miliarde de euro.
Turismul nu a avut aceeași evoluție, deficitul din această zonă adâncindu-se de la 1,951 miliarde de euro în primele șase luni din 2025 la 2,485 miliarde de euro în perioada similară din 2026.
O altă deteriorare importantă apare la veniturile primare. Aici, deficitul s-a majorat de la 3,84 miliarde de euro la 4,689 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o agravare cu 849 de milioane de euro într-un an.
Investițiile străine în România au coborât de la 3,7 miliarde la doar 669 de milioane de euro
Cea mai abruptă schimbare din datele BNR este cea privind investițiile directe ale nerezidenților.
În primele șase luni din 2025, acestea însumau 3,719 miliarde de euro, însă în aceeași perioadă din 2026, valoarea a coborât la doar 669 de milioane de euro.
Calculul raportat la valorile prezentate în datele BNR indică o scădere de aproximativ 82% într-un singur an. Din suma de 669 de milioane de euro, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit, au reprezentat 465 de milioane de euro, iar creditele intragrup au avut o valoare netă de 204 milioane de euro.
Cifra nu trebuie confundată cu o măsură directă a întregii activități economice a companiilor străine din România, dar reflectă cât de mult s-a redus fluxul net de investiții directe în perioada analizată de BNR.
Datoria externă a României a trecut de 232,7 miliarde de euro
În paralel cu deficitul de cont curent și scăderea investițiilor străine, datoria externă totală a României a crescut cu 4,309 miliarde de euro în primele șase luni ale anului.
Aceasta ajunsese, la 30 iunie 2026, la 232,772 miliarde de euro, față de 228,463 miliarde de euro la sfârșitul lui 2025.
Cea mai mare parte este datoria pe termen lung, care a ajuns la 184,581 miliarde de euro, adică 79,3% din total, în timp ce datoria externă pe termen scurt a ajuns la 48,191 miliarde de euro și reprezintă 20,7% din total.
Administrația publică avea, la sfârșitul lunii iunie, o datorie externă de 129,012 miliarde de euro, față de 125,622 miliarde de euro la finalul anului trecut.
România a plătit 48,4 miliarde de euro prin serviciul datoriei în șase luni
În perioada ianuarie-iunie 2026, serviciul datoriei externe a ajuns la 48,414 miliarde de euro.
Din această sumă, administrația publică a avut un serviciu al datoriei de 6,626 miliarde de euro, băncile de 7,496 miliarde de euro, iar celelalte sectoare de 15,544 miliarde de euro.
Pentru creditele intragrup aferente investițiilor directe, serviciul datoriei a fost de 18,702 miliarde de euro.
Totodată, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost de 15,2% în primele șase luni din 2026, față de 18,4% pentru întreg anul 2025.
La 30 iunie, rezervele valutare ale României acopereau echivalentul a 5,8 luni de importuri de bunuri și servicii, față de șase luni la sfârșitul lui 2025. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculat la valoarea reziduală, a coborât la 100,2%, de la 104,4%.
Datoria publica guvernamentala externa este definita prin Legea nr. 313/2004 a datoriei publice ca parte a datoriei publice a statului care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare externe ale statului provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare externe.
In iunie 2026 aceasta datorie garantata de stat era de 126 miliarde euro clasificand Romania pe locul 117 in topul tarilor cu datorii externe
vazut ca la noi se da tot in cel care munceste…
Taxe si taxe, pe privat. De aceea si au plecat 5 milioane de romani harnici.
Toata reforma lui I.Bolojan este un fel de haiducie fiscala. Nu va aduce nimic bun. Reforma trebuia sa porneasca de la scaderea privilegiilor, bonusurilor demnitarilor, magistratilor. Sa avem doar 12 regiuni, comune cu peste 5000 loc, orase cu peste 20 000 loc, doar prefecturi. Mai putini membrii in consiliile primariilor, cons.administrative fara bani, voluntare. Fara 1500 societati de stat, ci doar 150-200, fara atatea ministere si agentii de stat. Din toatea acestea absolut nimic. Iar dezbaterile publice pe legi sa fie corecte si nu mimate.
In orarul facultatilor de economie este o materie denumita Previziune economica. Se pare ca si guvernul, si presa platesc prea putin si resimt lipsa de oameni priceputi, care sa stie despre ce scriu, despre ce vorbesc. Sportul national: datul cu parerea. Era vizibil din Cosmos ca masurile din 2025 vor duce la scaderea consumului si la retragerea investitiilor straine. A crescut aiurea pretul energiei (ca asa a vrut guvernul), au crescut toate taxele si impozitele, iar acum se cauta vinovati, in loc sa se caute si sa se aplice solutii despre care specialistii din privat scriu si vorbesc in continuu. Specialistii din privat sunt cei care sustin economia si implicit cresterea investitiilor bursiere, insa presa gazduieste opiniile unor presupusi guru, demagogi apocaliptici, lipsiti de responsabilitate, cautand audienta pe baza de informatii socante. Un profesor are dreptate. Sper sa fie auzit, iar macar o parte din masurile mentionate sa fie aplicate.
ieconomia duduie, tigru ieuropei estem… acuma imaginati-va ca n-ar exista pomana de la UE… ce s-ar intampla cu bugetu’ coloniei?
De vina e PSD, AUR și Putin! Bolojan, useristul liberal și miniștrii lui, nuuuu! Ei e correcti, aprinde lumina și stinge lumina și e răi cu pesedeaua! La fel, Prințul! E cel mai grozav dintre toți care s-au perindat pe la Cotroceni! Trei mandate sa fie, ca ne și râdem cu narodul! Pe pielea noastră, plătim, deci meritam !
Nu recomand. 1.3 milioane de angajați ai guvernului, pensionareai de la 45 de ani, pensionari inventați de funcționari români corupți. Zone cu tătuci sătești și județeni unde nu se poate investi. Hoți, fură de drag. Probabil UE se preface că merge, însă sigur țările ex-comuniste sunt finanțate sa tina departe gheara războiului. Ori cum să investești când Rusia are doar război în cap și în economie.