România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034

România va avea o nouă Capitală Europeană a Culturii în 2034. Primele candidaturi sunt așteptate în 2028, iar competiția aduce reguli noi.

România va găzdui titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034

România va avea o nouă Capitală Europeană a Culturii în 2034. Primele candidaturi sunt așteptate în 2028, iar competiția aduce reguli noi.

România va găzdui în 2034 o nouă ediție a Capitalei Europene a Culturii. Primele candidaturi ale orașelor interesate sunt așteptate în toamna lui 2028, iar competiția va include noi criterii și posibilitatea unor candidaturi comune.

România va desemna un nou oraș care va purta titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2034, iar competiția pentru desemnarea acestuia va începe în următorii ani. Primele candidaturi sunt așteptate în toamna lui 2028, în timp ce orașele care vor ajunge în etapa finală a competiției ar urma să fie cunoscute în 2029.

Anunțul privind desemnarea României pentru ediția din 2034 a fost făcut de Comisia Europeană. Orașul câștigător va avea apoi aproximativ cinci ani la dispoziție pentru a pregăti programul cultural care va fi prezentat în anul în care va deține titlul.

Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007

Pentru România, nu este prima experiență de acest tip. Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007, într-un proiect derulat împreună cu Luxemburgul. Ulterior, în 2023, Timișoara a primit același titlu, alături de Veszprém, din Ungaria, și Elefsina, din Grecia.

Experiența celor două orașe românești arată că proiectul poate avea efecte care depășesc calendarul manifestărilor culturale din anul respectiv. Infrastructura culturală, proiectele dezvoltate în comunitate, colaborările internaționale și rețelele create în timpul pregătirilor pot rămâne active și după încheierea programului.

Pentru ediția din 2034, regulile competiției vin însă cu o serie de modificări. Potrivit Ministerului Culturii, candidatura va fi simplificată, iar criteriile de evaluare vor fi grupate în patru seturi, față de șase în cadrul formatului anterior.

O altă schimbare vizează posibilitatea ca orașele să depună mai ușor candidaturi comune. Acestea pot include inclusiv proiecte transfrontaliere, ceea ce deschide competiția către formule în care mai multe comunități își construiesc împreună strategia culturală. Un rol mai important va reveni, de asemenea, tinerilor și societății civile. Ideea este ca pregătirea candidaturii să nu fie doar un proiect administrativ al autorităților locale, ci să implice comunitatea și organizațiile culturale.

Ministerul Culturii pregătește, în paralel, Strategia Națională a Culturii pentru perioada 2027-2034. Ministrul Culturii, Demeter András István, a subliniat că documentul ar trebui să ofere un cadru coerent pentru orașele care vor intra în competiția pentru titlul din 2034.

Schimbare importantă în modul în care este privit titlul

Noua abordare presupune și o schimbare importantă în modul în care este privit titlul. Capitala Europeană a Culturii nu ar trebui să fie doar un eveniment concentrat pe durata unui singur an, ci un proiect pe termen lung, ale cărui rezultate să poată fi evaluate și după încheierea programului. Respectarea angajamentelor asumate de orașul câștigător va fi relevantă inclusiv pentru acordarea Premiului „Melina Mercouri”, asociat programului Capitalei Europene a Culturii.

Autoritățile iau în calcul și posibilitatea ca o parte dintre proiectele pregătite de orașele finaliste să fie puse în aplicare chiar dacă acestea nu câștigă competiția. Exemplul invocat este Cluj-Napoca, unde unele proiecte dezvoltate în cadrul candidaturii pentru titlul din 2021 au continuat să fie dezvoltate ulterior.

 

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.