În Statele Unite ale Americii, la 4 iulie este Ziua Independenţei, care este şi Ziua Naţională a SUA. La noi, pe 9 mai anul acesta, s-au împlinit 140 de ani de la Independenţei României şi autorităţile statului au uitat complet de semnificaţia actului citit de Mihai Kogălniceanu! Au sărbătorit însă Ziua Regalităţii şi Ziua Europei, ca şi cum ziua de 9 mai 1877 n-ar fi existat.
Această situaţie reprezintă o gravă jignire la adresa istoriei ţării noastre, căci fără actul de la 9 mai 1877 n-ar fi existat nici celelalte evenimente istorice pe care le-am sărbătorit în acest an.
Făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească într-o singură ţară, numită România, a dus la înfăptuirea unor reforme moderne, însă ţara a rămas vasală Imperiului Otoman, plătind tribut anual către Poartă. Abia în 1875, Carol I a pus în discuţia guvernului problema independenţei ţării, profitînd de răscoalele ţărilor din jur împotriva Imperiului Otoman. Cărţile de istorie relatează aceste evenimente astfel:
„La 4 aprilie 1877 a fost semnată o convenţie între România şi Rusia, prin care armatele ruseşti erau libere să treacă prin ţara noastră spre Balcani. Convenţia a fost semnată de M. Kogălniceanu. În convenţie se preciza că guvernul rus va “respecta drepturile politice ale statului român”. În acelaşi timp, statul român a luat măsuri de mobilizare şi de pregătire a armatei. La 11 aprilie 1877, armatele ruse au trecut frontiera României, iar la 12 aprilie, Rusia a declarat război Turciei. Această convenţie dintre Rusia şi România a reprezentat un eveniment important pe calea afirmării independenţei de stat a României. Forţele armate ale României numărau atunci circa o sută de mii de militari. Unităţile militare au fost dispuse în sudul ţării, pentru a putea preveni orice incursiune turcească peste Dunăre. Turcii au început să bombardeze localităţile Calafat, Bechet, Islaz, Corabia, Giurgiu. Românii au ripostat, bombardând Turtucaia şi Vidinul. La 29 aprilie, Adunarea Deputaţilor a declarat stare de război între România şi Poarta Otomană, iar la 30 aprilie, şi Senatul a votat starea de război. Ambele Camere au cerut ruperea legăturilor de dependenţă faţă de Imperiul Otoman. La 9 Mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a ţării. În faţa Adunării, M. Kogălniceanu, ministrul de Externe declara: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare…, suntem o naţiune liberă şi independentă”!
Pînă acum cîţiva ani, ziua de 9 mai 1877 era sărbătorită ca una dintre cele mai importante date ale istoriei României. Actul Independenţei a fost recunoscut mai întîi în Congresul de la Berlin, din 1878, în care s-au reunit Marile Puteri. Rusia, Austro-Ungaria şi Turcia au făcut acelaşi lucru în toamna aceluiaşi an, totul fiind definitiv încheiat în 1880, cînd şi Germania, Franţa şi Anglia au recunoscut Independenţa României.
Au fost ani grei, în care politicienii români au dus o campanie diplomatică extraordinară, în numele numeroaselor victime din acest război purtat în 1877-1878. Independenţa României nu a fost un act de generozitate al Marilor Puteri, ci un eveniment istoric realizat prin numeroase jertfe.
Nici o ţară din lume nu ignoră Ziua Independenţei sale, aşa cum au făcut în acest an autorităţile din România! Motivul este cît se poate de transparent şi de ridicol: Independenţa României s-a realizat printr-un război în care armata română a luptat cot la cot cu armata Rusiei!
Cu alte cuvinte, toate autorităţile din România au crezut că vor supăra Occidentul dacă vor sărbători cum se cuvinte un eveniment istoric în care n-ar fi putut evita rolul Rusiei! O idee cît se poate de trăsnită, căci falsificarea istoriei propriei ţări este ceva mult mai grav decît trădarea.
Astfel, am putut constata că Primăria Capitalei, condusă de Gabriela Vânceanu Firea Pandele, a organizat un mare spectacol în ziua de 9 mai 2017, în care a fost sărbătorită „Ziua Europei”:
Nici măcar în Ziua Regalităţii, sărbătorită pe 10 mai, Ziua Independenţei României nu a fost invocată în mod primordial, deşi regele Carol I a avut un rol decisiv. La fel s-a întîmplat şi la Cotroceni, unde invitaţii preşedintelui Iohannis au sărbătorit tot „Ziua Europei”, în prezenţa luxemburghezului Jean-Claude Juncker, actualul preşedinte al Comisiei Europene. Absolut nimeni nu s-a gîndit să spună un cuvînt măcar despre Ziua Independenţei şi nici să invite la această sărbătoare un reprezentant al Rusiei, căci şi în Războiul nostru de Independenţă, dar şi în victoria asupra germaniei naziste, Rusia a avut un rol însemnat, care nu poate fi şters prin ignoranţa celor care raportează totul la relaţiile din acest moment cu ţara lui Dostoievski!
Slugărnicii de acest fel, în care este ignorată istoria ţării, nu folosesc, pe termen mediu şi lung, la nimic. Poate doar la destinul unor politicieni mărunţi care cred că istoria ţării a început odată cu naşterea lor!
Indiferent de interesele politicienilor noştri de azi, noi, oamenii simpli ai acestei ţări, nu avem voie să uităm că ziua de 9 mai este şiZiua Independenţei României, zi în care Mihail Kogălniceanu a spus în plenul Parlamentului: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare…, suntem o naţiune liberă şi independentă”!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.