SAFE cumpără arme, dar nu poate cumpăra oameni

UE cumpără arme, dar se lovește de o probleme pe care banii nu le pot rezolva: lipsa soldaților, reticența față de înarmarea Germaniei și disputele istorice

SAFE cumpără arme, dar nu poate cumpăra oameni

UE cumpără arme, dar se lovește de o probleme pe care banii nu le pot rezolva: lipsa soldaților, reticența față de înarmarea Germaniei și disputele istorice

Europa începe să arate că poate aloca sute de miliarde de euro pentru tancuri, avioane, rachete și drone, dar apare întrebarea cine va opera toate aceste sisteme, dar și cine va coordona reacția militară promptă.

Miliarde din SAFE pentru arme, dar cine le va folosi?

A trecut aproape un an și jumătate de la anunțarea programului „ReArm Europe” (rebotezat, la cererea guvernului socialist al Spaniei – ReArm Europe – Readiness 2030). Este un program care ar trebui să mobilizeze 150 de miliarde de euro prin împrumuturi pe termen lung la dobânzi mici (programul SAFE) și alte 650 de miliarde prin relaxarea regulilor bugetare impuse de UE. Totul pe o perioada de patru ani. Programul funcționează. Apar clasamente cu statele care sunt „campioane” la împrumuturi pentru înarmare. Însă apare o problemă: cine va folosi aceste arme?

O armată europeană de 100.000 de militari?

Comisarul European pentru Apărare și Spațiu  (post nou creat la Bruxelles), lituanianul Andrius Kubilius, spunea, la începutul acestui an, că UE ar trebui să aibă o armată proprie de cel puțin 100.000 de militari. Este o viziune federalistă, întărită de ideea creării unui Consiliu European de Securitate format din reprezentanți din circa o treime din numărul total de state UE. Într-o declarație pentru Politico.eu, Kubilius spunea că acest organism ar trebui ”să pregătească rapid decizii importante”. Este o idee formulată și de estoniana Kaja Kallas, șefa diplomației UE. În ce privește armata europeana, Kubilius amintea de spusele fostului șef al diplomatiei UE, Josep Borrell, care arăta că UE trebuie să aibă o armată proprie, nu 27 de „armate bonsai” naționale.

Indiferent că va fi sau nu creată „o armată europeană”, proiect care s-a născut mort în anii 1950, problema recrutării militarilor rămâne acută în Europa. „Imaginați-vă că suntem în 2030 – acesta este anul în care serviciile de informații spun că Rusia va fi pregătită și dispusă să testeze NATO – și 100.000 de soldați ruși se concentrează la granița UE și la frontiera NATO”, a declarat, pentru Euronews, Emmanuel Jacob, președintele EUROMIL (Organizația Europeană a Asociațiilor și Sindicatelor Militare). „Pentru a contracara mobilizarea unei armate de 100.000 de oameni, ar trebui să deplasăm un număr similar de militari și echipamente, și rapid”.

Europa nu găsește suficienți militari

Potrivit Euronews, EUROMIL constata ca recrutarea este „problematică” și că păstrarea personalului în rândul armatelor este „problematică” sau „critică”. Este concluzia unui sondaj făcut în 11 asociații a personalului militar din UE.

Studiul arată că militarii pleacă cel mai frecvent după aproximativ 10 ani de serviciu. Principalele obstacole în recrutare sunt concurența sectorului privat, salariile și cerințele fizice. Plecările sunt determinate mai ales de veniturile mici, echilibrul slab între viața profesională și cea personală și condițiile de muncă. Studiul recomandă salarii și pensii mai mari. Recomandă un echilibru mai bun între muncă și viața personală și limitarea programului de lucru. Probleme mari apar la rezerviștii cu competențe specializate. Experți în IT, logistică sau medici  ar putea fi chemați doar câteva luni pe an. Angajatorii nu au interesul să le permită acestora satisfacerea stagiului militar anual.

Germania se înarmează. Parisul și Varșovia sunt neliniștite

Probleme mari de recrutare se înregistrează în Italia, din cauza îmbătrânirii populației. Sunt probleme în Polonia, unde recrutarea funcționează. Dar ținta unei armate de 500.000 de militari (activi și rezerviști) până în 2039 este greu de atins în actualul ritm. Nici Germania nu poate atinge ținta de 260.000 de militari activi si 200.000 de rezerviști până în 2035. Acum, Germania are 186.000 de militar activi.

La aceasta se adaugă neliniștea Franței sau a Poloniei generată de ambiția cancelarului german Friedrich Merz ca Germania să aibă cea mai mare armata convențională din Europa. Opoziția conservatoare din Polonia considera că programul SAFE este menit să aducă Polonia ”sub bocanc german”. Iar publicația Eurointelligence aducea aminte, în urmă cu un an, de un banc care circulă la Bruxelles: un singur lucru este mai rău decât neputința Germaniei de a conduce Europa – ca Germania chiar să conducă Europa.

Europa, „societate post-eroică”

Apoi, dincolo de disputele istorice dintre statele UE, care riscă să se intensifice în paralel cu retragerea treptată a SUA, Europa este o ”societate post-eroică”. În viziunea strategului american Edward Luttwak (născut în România), acestea sunt societăți cu natalitate scăzută, în care toleranța față de pierderile umane în război a scăzut dramatic. Rata medie a fertilității în UE este de 1,34 de copii la o femeie. Media de înlocuire a populației este de 2,1 copii. În Israel, rata fertilității este 3 copii/femeie. Puține familii au mai mult de un copil în Europa. Fiecare copil devine prea prețios pentru a fi sacrificat. În paralel are loc îmbătrânirea accelerată și declinul biologic al societăților. Niciun program SAFE nu poate rezolva această problemă.

Înarmarea lumii, bucuria industriei

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

  1. Europa nu poate ceda în fața Rusiei, pentru că asta ar însemna să-și recunoască propriul eșec. Dar nici nu poate continua războiul, pentru că își distruge economia și își ucide cetățenii. Armele occidentale nu ajută la schimbarea situației.

  2. Cum să găsească militari când le baga în cap la bărbați că și ei pot să nască!?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.