Fenomenul sărăciei energetice în România s-a acutizat în contextul pandemiei, după cum arată mai mulți indicatori utilizați pentru măsurarea acestui fenomen.
Astfel, trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creștere față de anul precedent (27,4%). Totodată, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numește „sărăcie energetică ascunsă”, reducându-și mult consumul din cauza veniturilor mici, față de 16% în anul anterior, conform unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
În contextul suprapunerii crizei energetice peste cea pandemică, este de așteptat ca aceste procente să crească, de aceea e nevoie de măsuri nu doar pentru atenuarea efectelor, prin ajutoare sociale, ci care să contribuie, pe termen mediu și lung, la tratarea cauzelor, atrag atenția experții ORSE.
Analiza privind evoluția sărăciei energetice a fost efectuată pe baza datelor cuprinse în Ancheta Bugetelor de Familie (ABF) 2020, realizată de Institutul Național de Statistică (INS). În absența unor date pentru 2021 sau 2022, încă nu poate fi estimat impactul pe care îl au creșterile prețurilor la energie din sezonul rece 2021-2022, dar nici efectul cumulat al măsurilor de plafonare și compensare a facturilor. De asemenea, nu poate fi cuantificat încă impactul războiului din Ucraina, care va deveni vizibil mai ales în sezonul rece 2022-2023, subliniază ORSE.
„Datele statistice ne arată clar că tot mai mulți dintre concetățeni se confruntă cu sărăcia energetică, adică nu își permit să mențină temperaturi confortabile în locuințe, ori sunt nevoiți să renunțe la alte nevoi de bază, precum hrană, îmbrăcăminte sau medicamente, pentru a-și plăti facturile la energie. Cred că fiecare dintre noi cunoaște probabil pe cineva care se confruntă cu această situație nefericită, printre rudele noastre, prieteni, vecinii de la bloc sau consătenii noștri. Cu toții suntem parte din aceeași societate, așa că acești consumatori trebuie sprijiniți prin politici țintite, astfel încât să aibă acces la energie conform necesităților, un drept care ține de demnitatea umană până la urmă”, a declarat Anca Sinea, vicepreședinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației și coordonatorul ORSE.
Rădăcinile sărăciei energetice se află în principal în veniturile mici și eficiența energetică slabă a clădirilor, dar și în lipsa accesului diversificat la resurse accesibile (în special în mediul rural, puternic dependent de lemn), așadar îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul gospodăriilor și utilizarea sporită a energiei regenerabile prin instrumente țintite sunt principalele măsuri care
pot contribui, pe termen mediu și lung, la atenuarea sărăciei energetice în România.
Experții ORSE arată care sunt principalele dimensiuni și provocări asociate sărăciei energetice, specifice contextului românesc și în jurul cărora ar trebui dezvoltate politicile publice:
1. Este nevoie de renovarea clădirilor atât în mediul urban, cât și în cel rural
Sărăcia energetică are cauze și manifestări diferite în mediul urban față de cel rural, iar aceste particularități trebuie avute în vedere în contextul programelor de reabilitare termică. Cele mai multe locuințe din mediul urban (74,5%) sunt blocuri tip panel, multifamiliale, construite în perioada comunistă și ineficiente energetic. Chiar dacă locuințele din mediul urban sunt conectate cu precădere la rețeaua națională de gaz, iar încălzirea se realizează fie în sistem centralizat (în special în orașele mari), fie prin boilere pe gaz individuale, caracteristicile tehnice ale locuințelor multifamiliale (vechime, tip de material de construcție folosit, tip de ferestre sau alte izolații) pot exacerba vulnerabilitățile gospodăriilor, printr-un consum ridicat de energie și/sau printr-un mediu de trai nesănătos (mucegai, infiltrații, etc). Politicile de decarbonare a sistemelor de încălzire ar trebui să aibă în vedere țintele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – tranziție justă, decarbonarea SACET-urilor și decarbonarea încălzirii locuințelor individuale.
Totodată, programele de reabilitare energetică a clădirilor și facilitare a accesului la resurse diversificate, accesibile și curate trebuie să vizeze și mediul rural, unde locuințele au un grad de renovare termică și mai redus față de cele din mediul urban (3% în mediul rural, față de 8% în mediul urban). Până acum, factorii politici au acordat prea puțină atenție zonelor rurale și celor suburbane, programele de investiții pentru eficiența energetică în locuințe vizând în special gospodăriile urbane.
Chiar dacă în PNRR există o componentă importantă de renovare termică a clădirilor rezidențiale, fondurile sunt destinate în special programelor de reabilitare a clădirilor multifamiliale din mediul urban. Mai ales în contextul crizei energetice pe care o traversăm, este necesară identificarea unor strategii pliate pe provocările din mediul rural, care, din cauza oportunităților economice reduse, a locuințelor ineficiente și a accesului diminuat la resurse energetice diversificate, este cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România.
În mediul rural, 80% dintre gospodării folosesc lemn pentru încălzire și nu au acces la alte surse sau forme de încălzire. Locuințele din mediul rural sunt construite cu precădere din materiale naturale (lemn, chirpici – 20% – și mai rar cărămidă). Deși astfel de gospodării ar putea fi vizate de măsuri de termoizolare cu produse derivate din cânepă sau lână de oaie, nu există în acest
moment vreo intenție de a implementa astfel de politici adaptate pentru mediul rural, care să fie accesibile financiar de către gospodăriile cu venituri mici și medii. În plus, tratarea sărăciei energetice nu reprezintă un obiectiv clar formulat în niciun program
guvernamental de reabilitare termică.
2. Înființarea de ghișee unice la nivelul administrațiilor locale
Capacitatea inegală a administrațiilor locale de a răspunde nevoilor gospodăriilor vulnerabile se reflectă și prin măsurile adoptate neuniform și necoordonat în adresarea sărăciei energetice. Pe lângă creșterea capacității instituționale de a mapa fenomenul sărăciei energetice, este nevoie de programe de sprijin care să ajute administrațiile mici să acceseze fonduri specifice pentru a reduce acest fenomen (reabilitare termică a clădirilor, alte măsuri de eficientizare, investiții în energie verde etc.). Pe lângă aceste măsuri, o soluție aflată la îndemâna administrațiilor locale ar putea fi și înființarea de “one-stop-shops” sau “ghișee unice”, care să ofere servicii integrate și accesibile pentru gospodăriile vulnerabile.
3. Ce (nu) ne spun datele existente despre sărăcia energetică în România?
Datele colectate de către INS prin anchete precum ABF sau prin Recensământ joacă un rol important în a crea o perspectivă asupra sărăciei energetice, însă pentru designul de politici publice este nevoie de indicatori agregați care să surprindă și situația clădirilor, numărul și specificul așezărilor informale, particularitățile mediului rural/urban etc.
Experții ORSE atrag atenția că două probleme suplimentare îngreunează măsurarea și interpretarea sărăciei energetice din perspectiva datelor: capacitatea administrativă redusă și lipsa de cooperare a celor care dețin date relevante. Așadar, este nevoie de instrumente mai bune de identificare a sărăciei energetice, prin accesul la date și instrumente instituționale cât mai aproape de cetățean.
Ca o soluție, sursele financiare provenite din PNRR pot fi orientate către pregătirea unei infrastructuri de culegere de date pe termen lung, dincolo de termenele prevăzute în PNRR, prin elaborarea unor metodologii de culegere a datelor și prin crearea de competențe la nivelul primăriilor și consiliilor județene, în colaborare cu direcțiile județene din cadrul INS.
În concluzie, în România modalitatea cea mai importantă de abordare a sărăciei energetice este alcătuită din măsuri sociale (ajutoarele de încălzire), dar sărăcia energetică nu este o temă care se pretează la o singură perspectivă de analiză, nici la un singur tip de tratament. Atât în situații de criză, cât și în cele „normale”, aceste măsuri nu sunt suficiente și nu rezolvă nici cauzele, nici simptomele fenomenului. Este important să integrăm tema sărăciei energetice ca pe o temă transversală în politici, care să implice toți actorii relevanți.
E luat in calcul si proprietarii la care au ajuns cu instalatia tevilor de gaze din ultimii doi ani, care nu vor beneficia nici de 1% gaze pe conducte si boii din politica se lauda ca au facut investitii, exact ca pentru spitale sau scoli, cladiri in locatii sau zone unde sunt cativa copii care pana la urma merg pe jos la scoala, cladirea ramanand ori in paragina, ori in proprietatea celui care a agatat fondurile europene.
Se numeste „sobrietate energetica „,nu „saracie energetica”
Saracie e in capul INS
În domeniul energiei, românia se află după Nepal!!.la nivel mondial..
Pentru că în topul european nu intră!!
Poate ne explică boul de la guvern cum poate un stat ca nepalul să fie înaintea româniei..
Mereu citim in presa povesti despre saracia romanilor cu patru masini in curte ,vile in toate punctele cardinale si care isi rup hainele in aeroporturi sa plece in concedii aiurea.Suntem o tara cu adevarat bananiera ,saraca dar cu oameni bogati plus o populatie ipocrita pana la a face sila.
prostane, aia sunt 5% din populatie, dar foarte zgomotosi!
Nu am curte .
Nu am masina. Nici una.
Concediu ? Ce-i aia ?!!
Deci nu sunt roman ?
Multă vorbărie în text, dar din păcate adevărată. Blocurile facute in vremea trecută au fost făcute la normă pe principiul nostru „da-i să meargă !” Acum vedem că nu merge și au făcut economie de materiale, proiectare politică (blocuri mari la stradă să se vadă și chibritele din placi la spate ca stricau peisajul). E suficient să mă uit la blocul în care locuiesc construit atunci dar chipurile „privat”. Peretele exterior subție, o singură cărămidă tip „termobloc”, și trebuiau două. Acum se simte lipsa după ce a dispărut sistemul de incălzire centralizat, iar căptusirea cu polistiren are multe dezavantaje și aproape nu face nimic. Geamurile sunt mari cu trei canate ca de eram în „epoca luninii” și indicația politică a fost să se vadă la stradă locuințe mari, spațioase, luminate,etc. Acum cu tremopan cu tot iarna-i frig și vara te coci în cuptor chiar dacă ai fost „deștept” cînd ai ales termopan „patru anotimpuri” … Trebuiau geamuri mai mici în două canate, dar ăsta a fost proiectul…mai schimbă acum fațada blocului. Mucegaiul apare pe peretele exterior în fiecare iarnă de cînd nu mai e încălzirea centralizată.??
Guvernul ungar a criticat ideea Parlamentului European de o „distribuție echitabilă a gazelor” între țările UE în fața penuriei de combustibil. Ministrul de externe Peter Szijjarto a vorbit despre cererile de „partajare a gazelor”.
„Gazele cumpărate din banii contribuabililor maghiari și depozitate în depozitele de gaze din Ungaria vor fi folosite în Ungaria. Propunerea PE ne amintește de comunism într-un fel”, a spus ministrul.
Va fi și mai rău. Iarna asta va fi de neuitat, temperaturi negative permanente aproape, produse cu prețuri inaccesibile, energie scumpă, injecții și măști etc. Dacă statul român urmărește să-și ucidă cetățenii, va reuși, succesul va fi răsunător! Dacă nu urmărește asta atunci îi reamintesc că este pe cale să-și ucidă cetățenii. Dragi români, să nu vă temeți, moartea omului credincios în Dumnezeu duce la viață! Reprezentanții autorităților române ar trebui să se teamă, ce fac ei acum nu are nicio legătură cu Dumnezeu.
Saracie si colonizare s-a vrut de cand au scapat de tovul Ceausescu.
Un poet transilvanean spunea,
„Muntii nostri Aur poarta, noi cersim din poarta-n poarta”! Asta era pe vremea Austro-Ungariei dar uite ca este valabila si azi.
…e consecința sărăciei cu duhul a românilor, asta e toată problema. Pe vremea lu’Ceașcă se promovau idei, acțiuni, campanii pentru economisirea energiei la nivel individual, pentru reciclare, etc .Acum totul e monopolizat de aleșii noștri , ei fac programe, acțiuni, înscrieri, și totul se face numai cu aprobarea lor. Engie face un concurs pentru diferite idei de economisire, dar toate soluțiile trimise la concurs devin proprietatea Engie. Gânditul e meserie grea în spațiul mioritic, din cauza asta mioriticii sunt atât de săraci !
Orban al Ungariei își iubește poporul, Werner neamțul antisemit nu își iubește nici copii, el vrea un post călduț in nato
Pe vremea…ne plangeam ca se opreste curentul, dar industria ”duduia”, in capitalism suntem amenintati cu oprirea curentului din mai multe cauze, nu se mai produce, pretul este prea mare pt unii, iar daca in trecut era lozinca „salam cu soia” acum cele mai scumpe produse sunt cele preparate cu soia, morcov, etc. si lumea alearga dupa ele considerandu-le exceptionale…ma intreb:”de ce a trebuit sa fie condamnat?” Pt ca a fost vizionarul epocii vegane? La care se vor adauga insecte si cad… drept masa proteica pt masele largi si vaca kobe pt elite plictisite de fertilitatea financiara si ideatica…
de la
7 IULIE 2022 LA 17:36 pt ca acel bloc a rezistat aprox 40-50 de ani, dar esti sigur ca noile blocuri sunt mai bune? cimentul azi este praf… dezvoltatorii construiesc cu aprox. 500 de euro si vand cu 1500/m2 asa ca bucurate ca detii o locuinta solida din beton adevarat…daca a rezistat la cutremurile din ’77, ’86 va mai rezista…