Se aprind spiritele și pe salariile din Cultură. Sindicaliștii amenință că ajung la Comisia Europeană dacă legea nu se schimbă

Sindicatele reclamă diferențe mari între angajații din muzee și cei din instituțiile de spectacole

Conform unui comunicat de presă al CulturMedia, una dintre principalele nemulțumiri vizează modul în care au fost construite noile grile de salarizare. Sindicaliștii susțin că, în forma actuală a proiectului, coeficienții pentru funcțiile de conducere din muzee au fost egalizați cu cei din instituțiile de spectacole și concerte, în timp ce funcțiile de execuție au rămas în urmă. Potrivit calculelor prezentate de federație, diferența dintre salariul unui manager și cel al unui specialist IA, la nivelul maxim de salarizare, ajunge la 11.200 de lei brut în muzee, față de 7.520 de lei brut în instituțiile de spectacole și concerte.

De asemenea, CulturMedia susține că un specialist IA dintr-un muzeu ar urma să câștige cu 3.680 de lei brut mai puțin decât un specialist de nivel echivalent dintr-o instituție de spectacole.

Federația susține că noul proiect al legii salarizării nu elimină aceste diferențele.

Federația consideră că aceste diferențe nu sunt eliminate prin noul proiect al legii salarizării, ci sunt păstrate și transformate într-o regulă salarială la nivelul statului. Sindicaliștii contestă și reducerea valorii de referință de la 4.325 de lei la 4.000 de lei, despre care spun că ar duce la o pierdere de aproximativ 300 de lei la salariu, comparativ cu varianta proiectului prezentată în luna mai.

„Aceasta nu este reforma promisă. Este o reașezare contabilă prin care inechitățile sunt mascate, iar prăpastia dintre funcțiile de conducere și cele de execuție este adâncită”, a transmis Federația CulturMedia în comunicatul de presă.

CulturMedia cere să se spună cine a negociat salariile din muzee

Nemulțumirile sindicaliștilor nu se limitează la grilele de salarizare, ci vizează și modul în care au fost purtate discuțiile despre acestea.

Conform informațiilor ajunse la federație, pe 12 august au avut loc discuții despre salarizarea personalului din muzee fără ca organizațiile sindicale reprezentative să fie informate, invitate sau consultate.

CulturMedia susține că salariile și viitorul profesional al celor aproximativ 7.500 de angajați din muzeele României nu ar trebui stabilite în urma unor negocieri la care partenerii sociali nu au fost prezenți.

În acest context, Federația CulturMedia cere Ministerului Muncii și Ministerului Culturii să explice public cine a participat la discuțiile din 12 august și în baza cărui mandat au fost formulate propunerile pentru sectorul muzeal. Sindicaliștii solicită, de asemenea, publicarea proceselor-verbale, a documentelor rezultate în urma discuțiilor și a criteriilor care au stat la baza stabilirii noilor grile de salarizare.

Sindicaliștii avertizează că activitatea muzeelor ar putea fi blocată

CulturMedia avertizează că nemulțumirile legate de salarizare ar putea ajunge să afecteze și activitatea muzeelor. Federația susține că Guvernul și Parlamentul vor trebui să își asume eventualul conflict social și blocajele din sistem dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală. Sindicaliștii au legat această poziție și de evenimentele organizate în afara programului de lucru și au transmis că managerii pe care îi consideră favorizați de noile grile ar trebui să organizeze singuri astfel de activități, începând cu Noaptea Muzeelor la Sate, programată pentru 29 august.

„Guvernul şi Parlamentul vor trebui să-şi asume conflictul social şi blocajele care vor urma în sistemul muzeal.

Cât despre evenimentele organizate în afara programului de lucru, îi invităm pe managerii favorizaţi de noile grile să le organizeze singuri, începând cu Noaptea Muzeelor la Sate, din 29 august”, au transmis sindicaliștii.

Federația își susține poziția și prin importanța muncii desfășurate în muzee și atrage atenția că patrimoniul nu poate fi protejat fără oamenii care se ocupă de cercetare, conservare și restaurare. În această categorie intră, potrivit sindicaliștilor, muzeografii, cercetătorii, conservatorii, restauratorii, arheologii, educatorii muzeali, supraveghetorii, dar și personalul tehnic și administrativ.

„Patrimoniul nu se cercetează, nu se conservă, nu se restaurează şi nu se transmite generaţiilor viitoare de la sine”, au mai precizat reprezentanții CulturMedia.

Nu doar sindicatele din Cultură sunt nemulțumite de actuala formă a proiectului legii salarizării.

Nemulțumirile nu vin însă doar din partea sindicatelor din Cultură. La rândul lor, cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național resping forma actuală a proiectului Legii salarizării și susțin că documentul nu corectează problemele existente, ci riscă să creeze noi diferențe și tensiuni în sectorul public. Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) cer retragerea proiectului și reluarea reformei, potrivit Agerpres.

Una dintre principalele nemulțumiri vizează reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicatele spun că au cerut ca aceasta să fie stabilită la nivelul salariului minim și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii, dar consideră că noua variantă face exact contrariul și reduce reperul de la care ar trebui construit întregul sistem de salarizare. În același timp, confederațiile susțin că, în mai multe sectoare, creșterile prevăzute în proiect nu ar acoperi pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani.

Cele cinci confederații contestă și plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, inclusiv în funcție de ordonatorul principal de credite și de sursele de finanțare.

„O lege a salarizării nu poate transfera costul austerității asupra salariaților”, afirmă sindicatele.

Sindicaliștii avertizează că această regulă ar putea duce la pierderea unor drepturi salariale recunoscute deja de lege.

De asemenea, aceștia critică și modul în care a fost elaborat proiectul, spunând că transmiterea documentului cu întârziere și acordarea unui timp foarte scurt pentru observații nu reprezintă un dialog social real.

Totodată, sindicatele contestă și legitimitatea negocierilor purtate de un Guvern demis. Cele cinci confederații susțin că un Executiv aflat într-o astfel de situație nu ar trebui să stabilească și să negocieze o politică salarială care afectează peste un milion de angajați din sectorul public fără un mandat politic deplin și fără un dialog social real. În final, sindicaliștii cer retragerea actualului proiect și reluarea reformei „de la zero”.

Ce prevede proiectul noii legi a salarizării, pe scurt

Cea mai recentă variantă a proiectului Legii salarizării stabilește o valoare de referință de 4.000 de lei, începând cu 1 decembrie 2026, pentru salariile personalului plătit din fonduri publice. Suma este mai mică decât cea de 4.100 de lei din varianta anterioară și decât valoarea de 4.325 de lei prevăzută în forma inițială. Documentul prevede și posibilitatea ca valoarea de referință să fie majorată în cursul anului 2027.

Noua arhitectură păstrează sistemul bazat pe coeficienți, prin care salariul de bază este stabilit în funcție de valoarea de referință și coeficientul atribuit fiecărei funcții. Cea mai recentă formă a inițiativei legislative prevede coeficienți cuprinși între 1 și 8, ceea ce înseamnă un raport de maximum 1 la 8 între nivelurile salariale de bază.

Propunerea aduce modificări și pentru mai multe domenii din sectorul public. Printre acestea se numără educația, sănătatea, administrația, diplomația și cultura. În educație sunt prevăzute modificări ale coeficienților pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar și un spor de până la 5% pentru consilierii școlari, iar documentul revizuiește și modul de calcul pentru plata cu ora.

În ceea ce privește sporurile, noua formă menține reguli de plafonare care au fost criticate de sindicate.

Cele cinci confederații sindicale reprezentative susțin că plafonarea sporurilor la 20% din cheltuielile cu salariile ar putea afecta drepturi salariale prevăzute de lege.

Un alt element important este mecanismul prin care vor fi stabilite salariile în anii următori. Potrivit informațiilor publicate despre ultima variantă, valoarea de referință poate fi ajustată în 2027, iar din 2028 evoluția acesteia este legată de obiectivele privind cheltuielile salariale din sectorul public.

Proiectul legii salarizării poate fi consultat pe site-ul oficial al Ministerului Muncii.