Șefii serviciilor secrete și veșnicia pe funcții. Ce spun partidele despre limitarea mandatelor

Discuțiile despre limitarea mandatelor șefiilor de servicii nu sunt, totuși, noi. Ele doar au reapărut acum. Spre exemplu, deputatul PSD Liviu Pleșoianu depunea în 2018 mai multe proiecte prin care propunea ca șefii SRI, SIE, SPP și STS să aibă un singur mandat de patru ani, fără posibilitatea de reînnoire. Proiectul era adoptat tacit în același an de Camera Deputaților, însă a rămas blocat la Senat.

În 2022, presa nota că surse din PSD au declarat că partidul își dorește ca noul pachet de legi pentru securitatea națională să cuprindă și o prevedere prin care directorii serviciilor să aibă doar un mandat de cinci ani. De asemenea, Marcel Ciolacu, fost lider PSD, promitea în noiembrie 2024, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, că va reduce mandatul șefilor serviciilor secrete la două, cu câte cinci ani fiecare mandat.

În 2024, deputații USR Diana Stoica și Emanuel Ungureanu depuneau în Parlament un proiect prin care propuneau limitarea la doua mandate a câte patru ani a mandatelor șefilor SRI, SIE, SPP, STS, DGPI și DGIA. Proiectul era adoptat tacit de Camera Deputaților în decembrie 2024. Dar a rămas blocat la comisiile din Senat.

Proiectul USR revine pe circuit

În lumina scandalului Lucian Pahonțu, USR a cerut miercuri Biroului Permanent al Senatului ca proiectul să intre în procedură de urgență. Propunerea a fost adoptată, iar Biroul Permanent a dat celor două comisii raportoare – Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, respectiv Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații – data de 15 septembrie 2026 ca termen pentru depunerea raportului comun și, ulterior, înscrierea proiectului pe ordinea de zi plenului Senatului.

„Serviciile de informații au un rol esențial pentru securitatea României și tocmai de aceea avem nevoie de instituții puternice, profesioniste și supuse unui control civil real. Limitarea mandatelor celor care le conduc ține de acest echilibru. Opt ani oferă suficientă stabilitate și continuitate, fără ca o funcție atât de importantă să ajungă să fie ocupată pe termen nedefinit. Este o regulă sănătoasă într-o democrație și nu există niciun motiv ca această lege să mai fie ținută în sertarele Parlamentului”, a declarat Sorin Șipoș, liderul grupului USR din Senat și membru al Comisiei pentru apărare din Senat.

„Este nevoie, pentru sănătatea democrației, ca mandatele șefilor serviciilor să fie limitate în timp”

Într-un interviu pentru Cotidianul, Ilie Bolojan, premier interimar și președintele PNL, a declarat că susține un proiect pentru limitarea mandatelor șefilor de servicii secrete.

„Statele democratice au practici instituționale prin care rezolvă și limitează posibile interferențe, care înseamnă că se instituie un control care este fără echivoc, se limitează durata mandatelor pe toate pozițiile vulnerabile sau cele care pot acumula o putere care la un moment dat poate fi folosită altfel, se limitează mandate. Vedem și în România o parte din mandate sunt limitate. (…) În ceea ce mă privește, voi susține în plan parlamentar toate măsurile în această direcție, în așa fel încât să eliminăm această discuție din spațiul public și toate suspiciunile din punctul acesta de vedere”, a declarat Ilie Bolojan.

Și liberalul Mircea Abrudean, președintele Senatului, s-a poziționat în favoarea unei astfel de idei.

„Cu siguranță, da. Este nevoie, pentru sănătatea democrației, ca mandatele șefilor serviciilor să fie limitate în timp. Cred că așa este corect, cred că asta se întâmplă și în alte țări și noi vom susține asta”, a declarat Mircea Abrudean.

Un grup parlamentar vrea desființarea a patru servicii secrete

Deputatul PSD Mihai Ghigiu a declarat pentru Cotidianul că propunerea de limitare a mandatelor șefilor de servicii „este o tema ce merită discutată la nivelul societății și Parlamentului”.

„Propunerile pentru desemnarea celor care conduc serviciile secrete vin din partea Administratiei Prezidențiale si este una dintre prerogativele importante ale Președintelui. Din dezbatere trebuie să rezulte cât de puternică sau simbolică vrem să fie funcția de șef al statului”, a precizat acesta.

Totodată, AUR susține că limitarea mandatelor este printre prioritățile sale.  Dar nu doar pentru serviciile secrete, ci pentru toate instituțiile publice.

„Printre prioritățile legislative ale AUR pentru noua sesiune parlamentară se numără și propunerea de limitarea la două mandate a conducerilor instituțiilor publice, pentru a împiedica transformarea unor funcții publice în poziții ocupate pe termen nedefinit și apariția unor rețele de influență în interiorul administrației”, a declarat Ștefăniță Avrămescu, deputat AUR, pentru Cotidianul.

Întrebat de reportera Cotidianul într-o conferință de presă dacă UDMR ar susține o astfel de lege, Csoma Botond, purtătorul de cuvânt al partidului, a precizat că „m putea fi de acord, dar, sigur, trebuie analizat”.

Și grupul parlamentar PACE anunță că este de acord cu limitarea mandatelor șefilor de servicii. Cosmina Cerva, lidera grupului, a mai adăugat că PACE vrea inclusiv „să fie desființate patru din serviciile secrete”, fără a le nominaliza.

Am cerut reacții și de la  SOS România și grupul Uniți pentru România, însă nu am primit niciun răspuns până la momentul publicării acestui material. În cazul în care ele vor fi transmise redacției, le vom atașa acestui articol.