Simulacru de seminar despre libertatea presei

– Televiziunea este un drog iar populaţia, o masă de consumatori dependenţi, zicea deputatul Ion Vulpescu (?) exact ca un activist supărat pe micul ecran, cu nasul în discursul scris de acasă (de el sau de un consilier amărât!). De bună seamă că acuzatorul televiziunilor vorbea mai mult din resursele sale intelectuale decât din poziţia partidului său faţă de mass-media, mai ales că şefului său politic direct, adică lui Victor Ponta, îi place la nebunie acest, să-i zicem, „drog”. Îl consumă în fiecare zi şi în fiecare seară pe toate canalele şi are grijă ca dependenţii să afle numai veşti bune despre activitatea guvernului, presărată pe alocuri şi cu oarece ironii la adresa adversarilor săi.

”Maratonul” de dezbateri organizat de CNA la Sala Drepturilor Omului din Palatul Parlamentului spune totul despre peisajul media din România. Aceeaşi confuzie şi acelaşi amatorism! Şi aceleaşi parti-pris-uri politice. Marile ”contribuiţii” ale Parchetului sau ale ONG-iştilor de profesie (Mircea Toma, Cristina Guseth etc.) sunau de parcă ar fi fost un soi de adaptări muzicale după Traian Băsescu. Culmea este că şi Cătălin Tolontan, un deontolog de şcoală nouă, a făcut o demonstraţie de clasa a VII-a pe seama grupurilor de media care vor să câştige bani. N-a lipsit prea mult ca Grupul Intact (ţintă a mai tuturor deontologilor reuniţi vineri la Palatul Parlamentului) să fie înfierat şi în documentul final. Oricum, grupul lui Dan Voiculescu pare a fi chiar ţinta suitei de manifestări care să justifice un proiect de lege sau de regulament al CNA-ului. După Tolontan, societăţile comerciale din mass-media, cele care vor să câştige bani, sunt numai bune de pus la zid. Gândirea de binefăcător a ziaristului de sport de la GSP TV (adică din grupul pe care îl toca mărunt şi ”etic” în dezbaterea de la Parlament) se bate cap în cap cu lupta pentru segmentul de piaţă al ziarelor de sport, în care publicaţia la care lucrează zburlitul teoretician al presei româneşti se chinuie să vândă câteva exemplare folosind tot felul de trucuri, cadouri şi cârlige ieftine.

Să revenim la seminarul maraton de la Parlament, intitulat metaforic şi polemic ”Libertatea de exprimare – drept fundamental sau absolut?”. Înainte de începerea dezbaterilor (mai mult de complezenţă şi toate orientate împotriva televiziunilor şi a mogulilor Voiculescu şi Vîntu), CNA-ul şi ceilalţi organizatori aveau deja un proiect de Declaraţie comună, în care erau anunţate ”Codul de conduită al Consiliului Naţional al Audiovizualului” şi un Ghid de bune practici.

Trebuie să recitiţi cu atenţie formularea din declaraţia finală: ”Codul de conduită al Consiliului Naţional al Audiovizualului”. Să fie vorba de un document care reglementează comportamentul membrilor CNA şi al instituţiei ca atare, decredibilizată de excesele politice din deciziile ultimului an? Sau de un Cod de conduită obligatoriu pentru operatorii din piaţă, aflaţi sub supravegherea CNA? După formularea din ”Declaraţia comună”, ambiguitatea este deplină, semn că varianta populării CNA-ului cu partizani şi activişti politici îşi arată slăbiciunile până şi în calitatea limbii române folosite în asemenea prilejuri.

Ce-am aflat la respectivul ”maraton” de dat cu părerea? Că OTV-ul n-a fost închis din cauza abaterilor grosolane de la reguli profesionale, nici din cauza excesului de mesaj electoral într-o perioadă ne-electorală, ci din cauza amenzilor neplătite către CNA. Nici aiurelile practicate de RTV în ultimele săptămâni n-au atras atenţia CNA-ului şi ONG-iştilor prezenţi la ”maratonul” de gândire pe seama libertăţii de exprimare. Cum să discute parlamentarii puterii şi organismul audiovizualului românesc despre aberaţiile unei televiziuni aparţinând unui om al Alianţei USL, forţa politică aflată la putere, dar şi unui devotat prieten al premierului şi al serviciilor secrete? Tot atacul era concentrat pe Sorin Ovidu Vîntu, aflat în detenţie şi în afara oricărei influenţe media. Şi pe Dan Voiculescu şi Antena 3 – un fel de cauză generală a dezastrului din România.

Ţinta ONG-urilor prezente în Parlament, inclusiv a multora dintre invitaţii prezenţi, părea a fi fost cu deosebire Antena 3. Nimeni nu părea supărat, de exemplu, că Antena 1 a transmis în direct căutarea motanului Oanei Zăvoranu! N-am auzit nici o vorbă despre siropăriile aproape vulgare de pe Acasă TV sau PRO TV, ca să nu mai zic de Kanal D, probabil o mare reuşită profesională pentru CNA-ul din România!

Maratonul din Parlament s-a vrut un semnal de alarmă tras în prelungirea nemulţumirilor lui Traian Băsescu, prezente şi în Raportul MCV. În nici un caz n-a fost o dezbatere despre vulgaritatea şi amatorismul în presă, despre libertatea deşănţată a unor proşti ajunşi producători şi reporteri, chiar moderatori, despre penetrarea televiziunilor de oamenii serviciilor secrete, despre precaritatea comunităţii profesionale sau despre inexistenţa oricărei auto-reglementări.

Din moment ce „Declaraţia comună” a fost proiectată să fie semnată de CNA, de Ministerul Culturii, de CSM prin interpusul independentei madam Hăineală şi de Cristian Pîrvulescu (absent), nu ne rămâne decât să ne întoarcem la rolul CNA, principalul responsabil de degradarea accelerată a emisiunilor de televiziune. Din păcate, anvergura culturală, profesională şi, uneori, intelectuală, a câtorva dintre corifeii acestui organism face imposibilă îndeplinirea misiunii stabilite prin lege.

Post-scriptum:

În urmă cu doi ani, un preşedinte de bancă mă întreba ce părere am de ideea adoptării unei legi a presei. Nu i-am dat un răspuns, dar l-am întrebat mirat, de ce este preocupat de un asemenea lucru? Pentru că şi lui şi altora li s-a cerut o listă de sugestii şi propuneri.

– De unde?

– De la Cotroceni!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.