Trei din cinci companii mici și mijlocii din România nu susțin suprataxarea cu 2% a băncilor, se arată într-un sondaj făcut de Patronatul IMM-urilor în rândul a 387 de microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii, PFA-uri, ONG-uri. La întrebarea: “Ce efecte vor fi generate de suprataxarea băncilor?”, 69,3% din respondenți au răspuns că băncile vor transfera costurile către clienți, 64% că accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație, și pentru companii (în special microintreprinderile) și pentru statul român (care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei), 56% au menționat scăderea creditelor nou acordate , diminuând investițiile, consumul și creșterea economică, 46,7% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat.
La întrebarea: “Susțineți suprataxarea companiilor din energie”, 70,3% din respondenți au răspuns negativ, doar 29,7% declarând că susțin suprataxarea companiilor din energie.
La întrebarea: “Ce efecte vor fi generate de suprataxarea companiilor din energie”, 78,70% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți (persoane fizice și juridice), 54% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice, 48% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat. La întrebarea: “Susțineți suprataxarea companiilor din telecomunicaţii”, 66,2% din respondenți au răspuns negativ, doar 33,8% declarând că susțin suprataxarea companiilor din telecomunicaţii. La întrebarea: “Ce efecte vor fi generate de suprataxarea companiilor din telecomunicaţii?” 75% din respondenți au răspuns că se vor transfera costurile către clienți (persoane fizice și juridice), 50% au evidențiat creșterea încasărilor la bugetul de stat, 47,20% au menționat reducerea investițiilor și diminuarea unor activități economice.
Conform OUG 114, zisă pe lăcomie, “instituţiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, denumită în continuare taxa pe active, în situaţia în care media trimestrială ROBOR determinată potrivit art. 87 alin. (2) depăşeşte pragul de 2%, denumit în continuare prag de referinţă”. De asemenea, actul normativ stipulează suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri: “Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE cu avizul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză”. Nu în ultimul rând, s-a introdus și suprataxarea companiilor din telecomunicaţii cu 3% pe cifra de afaceri: “Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%, cu excepţia serviciilor poştale şi de curierat“.
Efectul numarul 1 este:
Mai putini bani furati pentru securitatea care sustine dulapul sas.Ceea ce este OK.
Presedintele Asociatiei Analistilor Financiar Bancari din Romania, Iancu Guda, spune ca e suficient sa vedem cat de greu i-a fost Ungariei, care are o economie mai dinamica decat Romania, sa isi revina dupa aplicarea taxei pe active bancare.
„Merita spus ca in Ungaria in 2010, statul a pus o taxa pe activele bancare, care era la 1/2 celei pe care vrea sa o impuna Romania, a avut efecte Devastatoare pentru economia tarii vecini. Mai exact, creditarea companiilor mici a avut foarte mult de SUFERIT.
Intr-o prima etapa, ca sa rezolve problema, statul maghiar si-a infiintat un Fond de investitii pentru a credita el insusi companiile mici. Dupa 5 ani, acelasi stat si-a dat, insa, seama ca nu se pricepe la asta si ca activitatea de creditare implica si know-how important, si cheltuieli mari de logistica si administrare.
In consecinta, statul a dat inapoi, a Desfiintat fondul si le-a REDUS bancilor taxa de la 0,53% la 0,2%. Ulterior, creditarea a inceput sa isi revina si acest lucru a avut o influenta pozitiva in economie”, a spus el.
E greu de inteles, in aceste conditii, de ce asteapta Guvernul ca economia Romaniei, mai putin agila decat cea maghiara, sa reziste taxei pe lacomie.
„La maghiari, taxa pe active nici NU a fost, de fapt, o taxa pe lacomie, CI o modalitate de a determina bancile sa contribuie la un fond de salvare pentru Perioade de Criza. Practic, Banii din taxa se duceau intr-un Fond de salvare a Bancilor si NU puteau fi folositi pentru alte nevoi.
La noi, n-am vazut sa fie mentionat in legislatie ca banii s-ar duce la un fond de salvare a bancilor. De unde putem trage concluzia ca vor intra in Bugetul public si ulterior Cheltuiti.
Sa amintim si ca economia maghiara e mai performanta decat a noastra, din multe puncte de vedere. Companiile lor sunt mai mature si mai putin indatorate decat ale noastre.
In plus, la ei se fac mai multe investitii decat la noi, fie in sectorul public, fie in mediul privat.
Stimate domnule Pam,
Toate articolele dumneavoastra sunt absolut stravezii din toate punctele de vedere. Chiar nu stiu de ce va scriu. Oricum va fi prima si ultima data. Dar asta cu „aoleooo, sa nu suparam Banciliiii”, chiar depaseste orice limita. Sunteti penibil. Economic. Si nu numai. Cititi stimabile macar aceasta carte: https://mises.ro/233/ce-le-a-facut-statul-banilor-notri. Pana atunci nu mai scrieti nimic. Sunteti un zero barat dpdv economic. ZERO !
„Aceste rezultate ilustrează o regulă misesiană elementară: fiecare intervenţie guvernamentală în economie — şi fiecare amânare a privatizării şi dereglementării economice — creează noi probleme, care pun apoi guvenanţii în faţa unei alegeri: fie să revoce toate intervenţiile prealabile şi să permită revenirea societăţii la capitalismul de tip laissez-faire, fie să continue cu altele, pe drumul către socialismul deplin.”
Citatul acesta sustine EXACT ceea ce spun criticii Ordonantei Lacomiei. Ca interventia abuziva a guvernului va fi platita de unii cetateni (de pilda clientii bancilor) sau de toti cetatenii (limitarile arbitrare afecteaza intreg sistemul de relatii economice). Cand recomandati carti, mai intai cititi-le.
Daca guvernele ar putea face, din pix, reglementari care sa depaseasca campul real al relatiilor economice, toate tarile ar fi bogate…
@ena
Mises? In anul 2019? In 2008 guvernele au dereglementat si privatizat pana nu au mai putut. Capitalisti la castig si socialisti la paguba. Macar lilli e onesta, un copy-paste din Guda si s-a rezolvat.
@ tautu
Da, ce sa vezi, si in 2019. De-asemenea, 2+2=4 si in 2019. Nicio ordonanta de urgenta nu va schimba acest lucru…
Deocamdata vedem in facturi efectul energiei verzi „gratuita, ecologica si inepizabila” platita suplimentar de clientii finali, ca si cogenerarea „de inalta eficeinta” si a faptului c emisile de bioxid e carbon nu sunt taxate/premiate la nivel de economie nationala si bonificatile pentru emisii reduse de bioxid de carbon sunt vandute ieftin unor intermediari de la care sunt cumparate scump de poluatori precum termocentralele pe carbine. Tot consumatorii finali au platit cca 1.5 miliarde RON pe care fondul Proprietatea i-a primit de la Electrica, pentru actiuni facute cadou de stat conform legii retrocedarii, atat ca dividende cat si pentru rascumpararea actiunilor, iar ulterior FP a rascumparat o parte din certificatele emise. In toate aceste circuite financiare nimeni nu a plans de mila consumatorului Roman
După intoxicările pe teme politice prin intermediul „sondajelor”, am ajuns și la intoxicări pe teme economice tot prin sondaje. Vai de capul celor ce cred asemenea manipulări ordinare și grosolane.
ce „SUPRA „taxare dacă nu au plătit nicio taxă de 29 ani. depozitele bancare obligatorii la BNR s-au evaporat de la 40% la 8 % , care însemnau un fel de taxare pe cifra de afaceri prin depozitele la dispoziţia BNR, impozit pe profit ioc, impozit pe salarii ioc fiindcă au informatizat sistemul ( operaţiune IT scutită de impozit) şi ATMurile, creditele neperformaqnte – prin cesionarea la valoare de 5% in fapt au externalizat câştigurile din executare spre „ţările calde”. suntem priostiţi în faqţă, unii (Consiliul concurentei, ANPC, AFP, M F. ) însă se lasă prostiţi pe bani grei. e la fel ca taxa pe stâlp , fiindcă altceva nu mai are ENEL în ţară, restul e afară.la EON sunt scutiţi de taxe şi chirii pe conducte şi terenuri prin lege
ce „domeniul energiei” că niciunul nu e producător de energie!!!!!
tov.Pam est cunsocut ca un sutsintar al bancilor si intreprinderilor straine. Asa ca stim cine este si in alujba cui este.
Taxa pe lacomie? Aberant, firmele astea furnizeaza niste servicii societatii. De ce nu se pune o taxa pe hotie, primii abonati fiind Dragnea si Valcov? Atunci cand este evident ca o persoana sau familia afiseaza averi pe care nu au cum sa le obtinuta din veniturile pe care le declara la fisc, trebuiesc taxate dur, asta ar fi o adevarata taxa pe lacomie. In lipsa probelor ca averile sunt furate (au avut grija sa schimbe legile) justitia nu poate interveni, dar macar fiscul sa le confiste averile nejustificate din surse legale. Este cazul lui Dragnea si al camarilei sale, dar mai sunt inca multi ca el.
manipulatorii de serviciu ai noilor reguli economice ( guran, catu, suciu, „purcelul sfatos si demagog”, s.a) duc o campanie furibunda de sustinere a bancilor , multinationalelor, companiilor farmaceutice, societatilor de asigurari si in general a tot ce inseamna suport demagogic pentru specula si escrocherie (ca doar din asta traiesc)!!…omul normal trebuie sa plateasca dari si utilitati la valori IMPUSE de „piata” (a se citi TALHARIE!) pentru ca acesti trantori guralivi sa huzureasca si sa ne asalteze cu „legi” ale economiei de „piata” (a se citi specula si escrocherie!)…desi este putin probabil ca lumea sa renunte la banci (macar din comoditate daca nu de altceva!) singura MARE problema a acestora ar fi COADA la ghiseu pentru retragerea sumelor depuse (desi s-au protejat si de asta impunand anuntarea retragerii in prealabil!!!)…GRETOS !!!!