Superimunitate pentru magistrați – reacții!

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a dat, joi, raport favorabil proiectului privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie, adoptând mai multe amendamente, printre care şi unul al deputatului minorităţilor naţionale Ionel Stancu, care prevede că magistraţii pot fi trimişi în judecată doar cu încuviinţarea CSM.

Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie critică aceste amendamente, nefiind de acord cu aceste „garanţii”.

„Aşa-numitele ‘garanţii’ care însoţesc proiectul legii de desfiinţare a SIIJ, conform raportului adoptat de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, sunt inacceptabile într-un stat de drept. Condiţionarea trimiterii în judecată a judecătorilor şi a procurorilor, pentru săvârşirea anumitor infracţiuni, în special cele de corupţie, de încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii, constituie un ‘filtru’ neconstituţional şi scade încrederea publică în actul de justiţie, deoarece riscă să fie percepută ca o ‘garanţie a impunităţii magistraţilor’ suspectaţi de corupţie sau ca o ‘superimunitate'”, se arată într-un comunicat al Forumului Judecătorilor.

În opinia celor două asociaţii, crearea unui corp de magistraţi incoruptibili, oneşti şi profesionişti exclude acordarea unor astfel de imunităţi de care niciun cetăţean obişnuit nu se „bucură”, iar conform art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţia României, „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege”, magistraţii neputând fi situaţi deasupra cetăţenilor obişnuiţi. Mai mult, în acest fel se deschide calea spre crearea de privilegii şi pentru alte categorii sociale.

Asociaţiile susţin că încuviinţarea prealabilă din partea unui organ administrativ este incompatibilă cu valorile statului de drept, deoarece reprezintă „un privilegiu inadmisibil” şi un filtru pentru ca magistraţii să nu poată fi anchetaţi penal, ceea ce va asigura impunitate, fapt de neconceput în societăţi democratice stabile.

„De asemenea, această încuviinţare este contrară principiului independenţei justiţiei, deoarece justiţia este înfăptuită doar de instanţele de judecată, nu şi de CSM, care este un organ administrativ şi are rolul de instanţă de judecată doar în domeniul răspunderii disciplinare. Nu se poate susţine sub nicio formă necesitatea implicării directe, nemijlocite, a unor organe administrative, cu atribuţii extrajudiciare, de tipul Secţiei pentru judecători/procurori a CSM, în activitatea obişnuită a unui procuror, sub forma încuviinţării trimiterii în judecată a judecătorilor, respectiv a procurorilor cercetaţi penal. Pentru verificarea legalităţii rechizitoriilor, Codul de procedură penală a prevăzut etapa camerei preliminare. Încuviinţând trimiterile în judecată, ambele secţii ale CSM ar deveni un fel de superiori ierarhici ai procurorilor de caz, ceea ce ar contraveni art. 132 alin. (1) din Constituţia României. Potrivit normei constituţionale, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, dar acest control ierarhic se efectuează exclusiv în cadrul Ministerului Public, de către procurori ierarhic superiori, iar nu de organe administrative din afara Ministerului Public”, afirmă cele două asociaţii.

Mai mult, explică asociaţiile, limitarea încuviinţării prealabile la infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei, de corupţie şi de serviciu ori a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie, este inexplicabilă şi se poate crede că scopul este acela de control al anchetelor privind corupţia din magistratură, fiind practic un filtru propus doar pentru magistraţii suspectaţi de corupţie, care trebuie protejaţi de un organ administrativ, înainte ca o instanţă de judecată independentă să pronunţe o soluţie prin care să constate vinovăţia sau nevinovăţia magistratului anchetat.

În final, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită preşedintelui Camerei Deputaţilor să sesizeze urgent Comisia de la Veneţia şi GRECO cu privire la acest proiect legislativ.

Și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor solicită parlamentarilor de „bună credință” din Parlamentul României să nu voteze proiectul de lege , în forma în care acesta a ieșit din ședința Comisiei juridice de disciplină și imunități din Camera Deputaților, se arată într-un comunicat de presă. Reprezentanții asociației susțin că modificările operate pot sabota lupta anticorupție în egală măsură ca existența Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

„Raportul comisiei care urmează a fi supus votului plenului parlamentului conține două amendamente prin care orice anchetă penală poate fi blocată discreționar de către CSM și care, în mod cu totul greșit, induc societății părerea că magistrații doresc să aibă imunitate pentru infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție, de serviciu și cele asimilate infracțiunilor de corupție prin crearea unei instituții noi, aceea a avizului secțiilor CSM cu privire la trimiterea în judecată a procurorilor și judecătorilor pentru săvârșirea infracțiunilor considerate grave.

Precizăm în acest context că judecătorii și procurorii în nenumărate rânduri s-au exprimat în sensul desființării Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție și revenirea la partajarea competenței în funcție de competența materială, personală și teritorială astfel cum este stabilită în Codul de procedură penală și în actele normative privind funcționarea structurilor specializate, DNA și DIICOT.

Cu excepția unui număr redus de persoane foarte vocale, niciun magistrat nu și-a exprimat dorința de a dobândi ”garanții suplimentare”, ”imunități de facto”, ”avize” sau un tratament diferit față de alți cetățeni, magistrații înțelegând principiul înscris în art. 16 alin. (1) și (2) din Constituția României: „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege”.

Prin amendamentele admise astăzi membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități din Camera Deputaților au stopat în mare măsură încercarea de revenire la normalitate prin desființarea SIIJ și au ignorat cu desăvârșire normele constituționale și dispozițiile codului de procedură penală, așa-zisa dezbatere cu sistemul judiciar fiind o simplă formalitate menită să gireze o decizie deja luată.

Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt limitativ prevăzute în Constituție și în legea nr. 317/2004, scopul acestui organism administrativ nefiind vreodată verificarea corectitudinii rechizitoriilor emise de procurori și validarea sau invalidarea unei decizii de trimitere în judecată. O astfel de atribuție este contrară, pe de-o parte, dispozițiilor art 132 alin. (1) din Constituție care stabilește modalitate de funcționare a Ministerului Public și pe de altă parte principiului separării carierelor și dispozițiilor codului de procedură penală care prevăd o separarea a funcțiilor judiciare și, în mod limitativ, competențele fiecărei funcții judiciare.

Ceea ce se obține prin acest amendament este ca un organism administrativ, care nu face parte din structura instanțelor de judecată sau din structura Ministerului Public, să devină o combinație între procurorul ierarhic superior și judecătorul de cameră preliminară, înglobând atribuțiile acestora.

Falsa garanție suplimentară promovată în acest amendament are ca singur rezultat ca 14 oameni să decidă soarta dosarelor anchetate de sute de procurori înainte ca acestea să ajungă la sutele de judecători de cameră preliminară care au atribuția de a verifica temeinicia și legalitatea trimiterilor în judecată.

Cât despre teza ”protejării” magistratului anchetat de un eventual abuz, observăm că aceasta există doar dacă este vorba de fapte de corupție și doar dacă este trimis în judecată.

Pe de-o parte, în viziunea creatorilor amendamentelor, abuzurile pot apărea doar în cazul în care magistratul este anchetat pentru infracțiuni contra înfăptuirii justiției, de corupție, de serviciu și cele asimilate infracțiunilor de corupție, celelalte infracțiuni nefiind pretabile la abuzuri sau neinteresând persoanele care au scris amendamentele. Pe de altă parte magistratul poate fi abuzat doar prin emiterea rechizitoriului, înțelegând de aici că orice presupus ”act abuziv” sau ”presiune” din faza de urmărire penală dispar dacă soluția este una de clasare.

Dincolo de aspectele principiale, observăm că amendamentele sunt lipsite de orice raționament logic sau juridic, sub dictonul ”garanțiilor extinse”, care nu sunt necesare și pe care majoritatea procurorilor și judecătorilor nu le-au solicitat, fiind creat un mecanism arbitrar și care încurajează analizarea dosarelor penale în baza unor criterii care nu sunt prevăzute în codul de procedură penală și la acest moment sunt necunoscute chiar și legiuitorului.

Unul dintre amendamente prevede că ”analizând cererea de încuviințare a trimiterii în judecată, secția nu se poate pronunța cu privire la temeinicia acuzației și nici cu privire la oportunitatea trimiterii în judecată, la legalitatea administrării probelor și a efectuării celorlalte acte de urmărire penală”, practic nu poate lua în considerare aspectele prevăzute de normele de procedură penală atunci când este verificată trimiterea în judecată. În acest caz, înainte de exprimare votului, vă solicităm să cugetați care sunt criteriile pe baza cărora s-ar putea da un astfel de aviz dacă ele nu se raportează la fapta care face obiectul anchetei, la temeinicia acuzației, la probe sau la modul în care au fost efectuate actele de urmărire penală.

Susținem obiectivul declarat al proiectului de lege, și anume desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, obiectiv pe care sperăm ca puterea legislativă să îl îndeplinească în cel mai scurt timp. Cu toate acestea, modificările operate în comisia juridică a Camerei deputaților pot sabota lupta anticorupție în egală măsură ca existența Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție”, se arată în comunicatul de presă.

Cum justifică aleșii Puterii

​Introducerea unui filtru la CSM înainte ca magistrații să fie trimiși în judecată nu este un lucru util, însă alternativa era menținerea Secției Speciale, a spus la RFI președintele Comisiei Juridice din Camera Deputaților, Mihai Badea (USR PLUS), după ce Comisia a aprobat proiectul Guvernului de desființare a Secției Speciale de anchetare a magistraților. Deputații juriști au acceptat însă două amendamente contestate de magistrați.

Primul amendament aprobat de Comisia Juridică în privința desființării Secției Speciale prevede ca magistrații să fie trimiși în judecată numai cu avizul Secției de Judecători, respectiv Secției de Procurori din CSM.

Al doilea amendament prevede că dosarele vor fi instrumentate de DNA, amendament criticat de asociațiile care vor menținerea Secției Speciale și care au acuzat în trecut tocmai abuzurile Direcției Naționale Anticorupție.

Mihai Badea a explicat ce ar rezolva compromisul din Comisia Juridică: „În primul rând, rezolvă desființarea Secției Speciale, este un obiectiv pe care USR PLUS l-a enunțat de foarte mult timp și care a fost asumat inclusiv de către coaliția majoritară. Sigur că nu este o formă pe care ne-am dorit-o, în sensul în care acest filtru a intervenit ulterior, însă alternativa era să păstrăm SIIJ-ul. Noi considerăm că această variantă este preferabilă”.

La remarca jurnalistului că acest compromis a reușit să ostilizeze și mai mult magistrații, șeful Comisiei Juridice a răspuns: „În orice negociere nu doar politică, unul dintre negociatori este în punctul A, celălalt este în punctul B, există varianta să nu schimbi nimic și să pleci acasă și varianta să te întâlnești undeva la mijloc. Noi am ales să ne întâlnim undeva la mijloc și se spune că o negociere reușită este aceea în care nici o parte nu este mulțumită”.

Întrebat dacă a acceptat compromisul din Comisia Juridică pentru a debloca dezbaterile pe tema Secției Speciale sau chiar crede că filtrul de la CSM este util, Mihai Badea a replicat: „Nu cred că este util, nu mi-aș fi dorit să ajungem la acest compromis. Noi am susținut varianta propusă de către Guvern, adică desființarea Secției și revenirea la situația anterioară înființării sale. A fost o soluție de compromis, pentru că alternativa era să rămânem cu această Secție (…). Pe de altă parte, ne așteptăm să nu existe probleme și magistrații din cele două secții ale CSM-ului să nu facă scut în jurul colegilor lor”.