Un deal a luat-o la vale şi periclitează circulaţia pe un kilometru din autostrada A6. Pe tronsonul Nădlac-Arad zburdă căprioarele. Înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, lotul 3 din Orăştie-Sibiu a fost dat în folosinţă cu tot cu crăpături. Lotul I de autostradă Nădlac-Pecica a fost plin de gropi după topirea zăpezii, deşi a fost dat în funcţiune acum un an. Acum doi ani, la terminarea iernii, Autostrada Soarelului era de asemenea măcinată de cratere. Aceste fenomene arată modul precar cum se tratează în România un sector de o importanţă strategică: construcţia de autostrăzi.
Pentru prima oară în istorie un tronson de autostradă a fost închis, iar ţara noastră a consemnat o situaţie hilară: au scăzut numărul de kilometri puşi în funcţiune. Totodată, în România se construiesc autostrăzi fără autorizaţie, precum în cazul Sebeş-Turda. Ce se întâmplă? Şeful Companiei de Autostrăzi (CNADNR), Narcis Neaga, a fost dat afară, iar Renata Bendeac, responsabilul cu implementarea proiectelor de autostrăzi, s-a mutat la CFR. Cât priveşte constructorul autostrăzii demolate Orăştie-Sibiu, Salini Impregilo, a fost trimis la plimbare, însă statul român a fost generos şi a plătit 99,7% din lucrare (dovedită catastrofală).
Cea mai nouă problemă apărută pe autostrăzile din România este cea de pe A6, care face legătura între Lugoj şi Balinţ. Circulaţia a fost restricţionată pe o bandă de mers pentru că pe o porţiune de un kilometru, îm apropierea nodului rutier cu A1, au loc alunecări de teren. “A fost o alunecare de taluz, reprezentanţii firmei constructoare au intervenit cu utilaje. S-a impus restricţie de viteză pentru ca utilajele să poată interveni pentru îndepărtarea pământului. Lucrarea este în garanţie”, au declarat reprezentanţii DRDP, citat de Cetăţeanul.ro.
Reprezentanţii firmei constructoare susţin că alunecarea de teren a avut loc din cauza condiţiilor meteo. Aceştia au intervenit cu utilaje pentru a curăţa autostrada. Luni seară, un arădean a fost la un pas de accident pe autostrada Nădlac-Arad, pentru că o căprioară i-a tăiat faţa. „Venind cu maşina pe autostrada Nădlac-Arad, între orele 19.30- 19,45 (era o ploaie cu mâzgă care a ţinut tot drumul spre Arad) am evitat în ultimul moment o căprioară care traversa autostrada”, a scris Gheorghe Gligor pe pagina de Facebook. Acesta mai adaugă că animalele trec autostrada mai ales când se întunecă afară. Pe toate autostrăzile din ţară mamiferele mari sau mici nu pot traversa în siguranţă şoselele de viteză pentru ca nu au infrastructura necesară, astfel că ele pătrund pe asflat unde pot provoca accidente grave. Autostrada Nădlac-Arad a fost inaugurată în vara anului 2015.
O mare pacoste pentru autostrăzile din România o constituie îngheţul. Recent, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a anunţat că din cauza fenomenului îngheţ – dezgheţ, dar şi al traficului greu, pe sectorul de autostradă Arad – Nădlac, pe o suprafaţă de aproximativ 31 mp au apărut defecţiuni sub formă de gropi izolate. “La nivelul Secţiei Autostrăzi, din cadrul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Timişoara, s-au făcut demersurile necesare pentru informarea Antreprenorului General, în vederea remedierii în regim de urgenţă a defecţiunilor constatate pe teren. În data de 13 ianuarie 2016, Antreprenorul General, Astaldi-Max Boegl, a demarat lucrările de reparaţii cu mixtură stocabilă, urmând ca în cursul zilei, acestea să fie finalizate. Menţionăm faptul că lucrarea se află în perioada de garanţie, astfel încât toate cheltuielile sunt suportate de Antreprenor”, se spunea într-un comunicat al CNADNR.
Acest segment de autostradă a costat 115 milioane de euro. Recepția lucrărilor a avut loc abia în primăvara anului trecut, după o serie de amânări și asta deoarece reprezentanții CNADNR au descoperit mai multe probleme pe șantier, în timpul unor verificări. Gropile au apărut între Nădlac şi Arad, în special pe sensul de intrare în ţară, în timp ce pe sensul de ieşire, şoseaua încă rezistă, poate şi pentru că a fost deschisă circulaţiei grele cu un decalaj de şapte luni faţă de cealaltă parte. De asemenea, autostrada Arad-Timişoara a fost plombată în medie de două ori pe an, din momentul deschiderii ei în 2011, susţine Digi24.
Ultimele lucrări de reparaţie au avut loc în toamna anului trecut, atunci când mai multe porţiuni de asfalt pline de gropi au fost înlocuite complet de constructori. Acum doi ani, Autostrada Soarelui, mai ales tronsonul Bucureşti-Fundulea, arăta ca după bombardament. Într-un material realizat de Digi24, s-a calculat că puse cap la cap, gropile ar însuma 1.100 de metri pătraţi iar şefii de la Drumuri ar fi avut nevoie de 116.000 de lei pentru a acoperi toate craterele. Inaugurat în 2004, segmentul dintre București și Fundulea al autostrăzii A2, cu o lungime de 26 de km, a avut încă de la început anumite probleme la nivelul carosabilului realizat din plăci de ciment cu rosturi de dilatație la îmbinare.
În fiecare iarnă materialele antiderapante (sarea și nisipul) și mai ales fenomenul de îngheț-dezgheț duc la formarea unor fisuri în stratul de beton și la îmbinările plăcilor care treptat s-au transformat în gropi adânc. Pentru că situația se repetă în fiecare iarnă, CNADNR analizează mai multe variante de refacere a tronsonului dintre centura Capitalei și km. 36 iar cea mai indicată soluție tehnică este decopertarea cimentului până la 8 cm. adâncime și turnarea a două straturi de asfalt special care să facă priză corespunzătoare pe actuala fundație a autostrăzii.
Culmea dezastrului îl reprezintă lotul III de pe autostrada Sibiu-Orăştie, între Cunţa şi Sălişte. În luna octombrie 2015 s-a demolat o porţiune de 200 de metri din acest tronson după ce au fost descoperite infiltraţii sub astfalt. Acest lot a fost pus în circulaţie în luna decembrie 2014, înainte cu două zile de alegerile pentru preşedinţie, turul II, evident în scop electoral. CNADNR a formulat o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu împotriva Salini Impregilo, constructorul care a lucrat la tronsonul trei.”Având în vedere faptul că potrivit dispozițiilor legale și contractuale, Antreprenorul Salini – Impregilo SpA, este singura entitate responabilă cu proiectarea și executarea lucrărilor aferente construcției autostrăzii Oraștie – Sibiu, lot 3, conform cerințelor stabilite prin contractul de lucrări și legislația în vigoare, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, a formulat plângere penală la parchetul de pe lângă tribunalul Sibiu”, se arată într-un comunicat al Companiei de Autostrăzi. Miercuri, CNADNR a reziliat contractul cu Salini Impregilo.
„Am primit analizele și expertizele din CNADNR care arată că materialele de construcție nu sunt în conformitate cu caietul de sarcini, lucrările sunt necorespunzătoare. Proiectul nu a fost respectat”, a declarat ministrul Transporturilor, Dan Costescu. În raportul Corpului de Control al ministrului Transporturilor privind modul în care șefii Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România au derulat proiectele și contractele, în perioada 2013-2015, făcut public de Revista Capital, inspectorii au precizat că autostrada demolată Orăștie-Sibiu s-a crăpat înainte cu patru zile de inaugurare. Nu doar acest tronson are mari probleme, ci şi o porţiune de aproape 7 km. din autostrada Lugoj-Deva, construită în proporţie de 60%. Sunt crăpături uriaşe care ar putea duce la demolarea acestei zone de pe şoseaua de mare viteză. Este vorba de tronsonul 2, care se întinde pe 28 de kilometri şi care costă 130 de milioane de euro. După ce a fost făcut terasamentul, au apărut cratere iar circulaţia este afectată. O situaţia gravă s-a petrecut pe tronsonul Sebeş-Turda, aflat în construcţie. Lucrările au început în 2014 şi pentru 66 de kilometri din cei 70 ai A10 nu au fost emise autorizaţiile de construire. Conform CNADNR, pentru 19 km., Ministerul Transporturilor nu a emis autorizaţiile de construire, în ciuda faputlui că documentaţiile au fost depuse de constructor, iar pentru restul de 47 de km., constructorii nu au depus documentaţia tehnică la minister pe motiv că nu a a fost avizat Proiectul Tehnic de către Comisia Tehnică Economică a CNADNR şi pentru că nu au fost revizuite acordurile de mediu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.