Taxele care au crescut de la începutul anului

Cheltuielile statului român în prima lună din acest an au crescut cu 26,4% față de ianuarie 2017, cea mai mare pondere fiind cele cu salariile și pensiile. Este cel mai mare salt consemnat din 2009 până încoace și asta arată politica predilectă a PSD pentru satisfacerea clientelei de partid, în speță bugetarii și pensionarii. În același timp, veniturile la buget s-au situat cu puțin peste cele din prima lună a lui 2017, fiind salvate de o atragere mai bună a fondurilor europene și a unor creșteri de taxe. Raportate la PIB, am avut în prima lună o crește de doar 0,1% a veniturilor. De la 1 ianuarie, TVA-ul trebuia să scadă de la 19% la 18%. A rămas pe loc. De asemenea, impozitul pe dividende era prevăzut să ajungă la 0%. În continuare este la nivelul de 5%. Faptul că Executivul a decis menținerea acestor taxe și impozite la nivelul de dinainte de 31 decembrie 2017 și nu a recurs la scăderea lor, așa după cum s-a angajat prin programul de guvernare, se poate vorbi de o creștere a acestora, în ideea unor venituri mai mari la buget. Care nu au venit. În plus, de anul trecut, Guvernul a decis scăderea de la 5,1% la 3,75% a contribuției la Pilonul II la pensii, ceea ce înseamnă teoretic bani mai mulți la stat, în condițiile transformărilor fiscale cu privire la constribuțiilor sociale și scăderii impozitului pe venit de la 16% la 10%. Pentru a nu fi afectată suma efectivă, contribuția la Pilonul II ar fi trebuit să fie adusă până spre 4%. Guvernul a împins-o la 3,75%, adică bani mai puțini la pensie. La toate aceste se adaugă și acciza mărită în septembrie și octombrie la carburanți. Adică bani mai mulți la buget, față de ianuarie 2017. Cu toate acestea, veniturile totale ale statului s-au ridicat la 22,42 miliarde de lei, adică 2,4% din PIB. În urmă cu un an am avut 19,2 miliarde de lei, echivalentul a 2,3% din PIB. Deci a rezultat o creștere de doar 0,1% a veniturilor. Veniturile fiscale (adică impozitul pe profit, pe salarii și venit, alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital) s-au situat la 12,59 miliarde de lei, comparativ cu 11,867 miliarde de lei. Raportate la PIB, acestea au stat pe loc, la 1,4%. Veniturile fiscale reprezintă cea mai importantă componentă a veniturilor totale la buget.

În campania electorală de la finele anului 2016 și în cele două programe de guvernare pe care PSD-ALDE le-a prezentat pe parcursul anului trecut au fost promovate mai multe măsuri de reducere a taxelor și impozitelor, de creștere a salariilor și pensiilor și de luarea unor măsuri care vor duce în viitor la creștere economică. Foarte multe dintre acestea au rămas la stadiul de promisiune. Astfel, PSD a spus că va crește salariile în sectorul public cu 25%. În realitate a fost vorba de un artificiu care a făcut să crească brutul, nicidecum netul, cel care interesează pe salariat. Netul a crescut în medie cu doar 4%, fiind anihilat de inflația care a început să muște serios, 4,2% comparativ cu minus din 2016. De asemenea, impozitul zero pentru veniturile mai mici de 2.000 de lei pe lună a rămas un deziderat. În aceeași categorie se înscrie ideea neimpozitării veniturilor pentru medici. PSD promis că se vor elimina contribuțiile sociale pentru activitățile independente însă a generat furtună la finele anului când a născocit formularul 600, obligatoriu pentru cei cu venituri extrasalariale. În aceste zile, se vorbește de o reinventare a acestui formular printr-o comasare a altor șapte declarații. Pentru aproape 700.000 de persoane care obțin venituri extrasalariale, s-a mărit cota de contribuții, la 35%, de la 16%. Impozitul pe venit a scăzut la 10% Au fost promise impozite zero pentru terenurile agricole, pentru autoturismele cu motoare mai mici de 1.600 cmc. Niciuna dintre aceste măsuri nu au fost aplicate. Printre promisiunile uitate se numară legea pensiilor sau înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii, cel care ar fi fost cheia de boltă a dezvoltării economice.

Promisiunile neonorate și ținerea unor taxe și impozite pe loc, deși acestea trebuiau scăzute, asigură sursele pentru măririle salariale din această perioadă. „Tot ce este promisiune în planul de guvernare, tot ce vedeți acolo ca măsură, tot ce vedeți că a trecut prin Guvern sau Parlament ca obligație legală este asumat (…). Cred că e o decizie care merită toată lauda, pentru că cineva și-a asumat-o. Nu e ușor, să știți. Dar ați văzut reacțiile medicilor: domnule, nu ne vine să credem, hai să vedem că se întâmplă și e super ok”, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, întrebat dacă sunt bani la buget pentru plata salariilor mărite pentru medici și profesori. De la 1 martie, au intrat în vigoare creşteri ale salariilor de bază pentru personalul din sănătate şi învăţământ.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.