O amplă conferinţă de presă a dezvăluit astăzi iminenta deschidere a Teatrului Nottara, fixată de conducerea instituţiei pentru 10 octombrie, cu un eveniment semnificativ: Festivalul Internaţional FESTin pe Bulevard.
Susţinută, alături de directorul teatrului, Marinela Ţepuş, de arhitectul Cătălina Bulborea, Prof.Univ. Dr. ing. Ioan Paul, inginerul în construcţii Acad. Nicolae Noica, de Consilierul Preşedinţiei, Sergiu Nistor şi de Directorul Direcţiei pentru Cultură din Primăria Muncipiului Bucureşti, Traian Petrescu, conferinţa a avut, psihologic vorbind, două componente. Una emoţională, în care bucuria redeschiderii s-a împletit cu mulţumirile aduse de Marinela Ţepuş tuturor celor care au ajutat echipei Teatrului Nottara în perioada în care acesta a trebuit să-şi închidă propriile porţi în urma Legii nr. 282/18.11.2015. A intrat aici şi un bilanţ al “zilelor de bejenie”, cu enumerarea spectacolelor susţinute în diverse spaţii, cu turneele în ţară şi mai ales în străinătate (mai multe decât oricând), dar şi cu pierderile financiare aferente celor 7 luni în care teatrul nu a funcţionat în clădirea proprie.
A doua componentă, substanţială, s-a datorat arhitectei Cătălina Bulborea şi inginerului Ioan Paul. Prima a făcut o “biografie” destul de amănunţită a edificiului din Bulevardul Magheru 20, construit de arhitectul Liviu Ciulley, tatăl reputatului regizor Liviu Ciulei, edificiu conceput de arhitecţii Radu Dudescu şi Nicolae Cretzoiu şi de Prof. Acad. Aurel Beleş, inginer recunoscut pentru profesionalismul său. Puţină lume ştie astăzi că Aurel Beleş a făcut expertiza după căderea, la cutremurul din1940, a Blocului Carlton din Bucureşti. De altfel, aproximativ aceeaşi echipă a lucrat şi la clădirea din Strada Doamnei, a Băncii Naţionale.
Ziarişti, dar şi oameni de teatru, la Conferinţa de presă
Istoricul construcţiei a urmărit, pe de o parte, analiza urbanistică, iar pe de alta, documentarea de arhivă, inclusiv scrierile despre Teatrul Nottara semnate de Nicolae Noica şi criticul de teatru Doina Papp. S-au desprins, dincolo de elementele narative (foarte interesante, de altfel), câteva idei importante pentru concluziile expertizei efectuate în acest an la Teatrul Nottara. Mai ales, constatarea că blocul n-a suferit niciodată transformări structurale, ci numai de amenajare interioară, menită să multiplice compartimentarea iniţială, care presupunea la etajele de locuinţe 4 apartamente pe nivel, devenite, în perioada comunistă, 8 sau 9, prin reducerea spaţiului fiecărui apartament.
Prezentarea pe cât de documentată, pe atât de evocatoare a arhitectei a fost urmată de “piesa de rezistenţă” a conferinţei. Explicaţiile Prof.univ.dr. ing. Ioan Paul privind actuala expertiză, dublate de planuri, relevee şi o imagine din satelit a teatrului care a facilitat înţelegerea complexităţii imobilului, s-au referit la releveele de arhitectură şi rezistenţă, la cele de degradări şi avarii, dar şi la încercări semi-distructive, cum ar probele de beton, de armătură, de zidărie sau de mortar, şi la testele de dinamică a construcţiei. Constatările au fost categorice.
Clădirea se comportă foarte bine, mai ales că a avut un “AND” foarte bun, ceea ce a dus la declasarea din categoria construcţiilor cu risc seismic I la cele cu risc seismic II. Este nevoie, şi se va proceda, la o consolidare simplă (aplicarea de torcret uscat pe pereţii structurali de zidărie plină, confinarea pereţilor de rezistenţă cu beton armat), intervenţie care să refacă integral capacitatea portantă iniţială, ceea ce va duce la reclasarea clădirii în clasa de risc seismic III.
Concluziile au fost enunţate de Acad. Nicolae Noica, inginer constructor de renume, şi cel care “a pus pe harta Bucureştiului bulinele roşii”. El a explicat că, în 1999, s-a luat decizia de a pune 110 buline roşii pe clădirile cu cel mai ridicat risc seismic din Capitală, dar plasarea lor ulterioară a cunoscut o serie de imixtiuni “interesate”. În orice caz, a susţinut domnia sa, nu era vorba atunci de Teatrul Nottara. “Am fost surprins de hotărârea din decembrie 2015, pripită, pompieristică. I-am scris atunci şi Preşedintelui Iohannis, explicându-i că nu e cazul să panicăm oamenii. L-am întrebat şi pe Ministrul Culturii din acel moment cum şi-a permis să spună că Teatrul Nottara este un sicriu”. Apreciind expertiza realizată, Acad. Nicolae Noica a amintit că edificiul din Bulevardul Magheru20 afost, înainte de naţionalizare, chiar proprietatea arhitectului Liviu Ciulley. După cutremurul din 1940, acesta a oprit lucrările pe care le făcea la Banca Naţională, pentru a reproiecta clădirea după norme existente în Italia. Era imposibil de imaginat că în cazul propriei clădiri, terminată în 1946, în care gândise şi o sală de teatru pentru fiul său, Liviu Ciulley n-a aplicat aceleaşi norme.
Sala Mare a Teatrului
Deşi mai este nevoie de o aprobarea din partea Comisiei de Inginerie Seismică, toţi specialiştii prezenţi la Conferinţa de presă au declarat ferm că reluarea spectacolelor la Teatrul Nottara s-ar putea face, fără niciun risc, încă de mâine.
Un altfel de consideraţii s-ar putea face în urma opiniilor prezentate. Şi ele se referă la eforturile inutile ale întregii echipe a unui teatru obligat să migreze în fiecare zi către o altă scenă, cu actori, cu decoruri, cu întreaga recuzită necesară unui spectacol, la piederile financiare de peste 300.000 de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la faptul că fără tenacitatea directorului lui, Marinela Ţepuş, elogiată fără excepţie de toată lumea, revenirea la situaţia normală n-ar fi fost posibilă.
În acest moment însă, “Teatrul nostru este primul semn că în România se poate trăi şi normal. El este simbolul normalităţii bucureştene”, afirma Marinela Ţepuş.
Ca semn al unui nou început, au fost acordate diplome echipei teatrului şi celor care l-au susţinut şi o Diplomă de Excelenţă în indiferenţă şi/sau falsă deferenţă: “Am fost refuzaţi (sau ajutaţi… cu false promisiuni) de:
“Se ştiu ei prea bine, astfel încât azi, ne străduim să nu le rostim numele… oferindu-le doar o diploma generică!”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.