Temeți-vă de redistribuirea avuției prin dobânzi (…)

Majoritatea persoanelor active pe net se tem, instinctual, de redistribuirea averilor prin politici de stânga, socialiste. Dar aceeași majoritate este nepăsatoare sau în necunoștință de cauză față de redistribuirea averilor prin dobânzi și prin manipularea pieței banilor.

Putina lume știe, iar main-stream-ul mediatic ignoră sau ocultează acest adevăr: mai mult de 45% din prețul TUTUROR bunurilor și serviciilor pe care le achiziționăm sunt costuri cu dobânzile.

Chiar dacă nu toți cumpărăm bunuri și servicii pe credit și chiar dacă nu toți avem de-a face cu băncile, toți trebuie să suportăm dobânzile băncilor, întrucât, în primul rând, toți comercianții se împrumută la bănci și, în al doilea rând, statul ți autoritățile publice locale se împrumută la bănci.

Când cumpărăm de la comercianți, achităm și costurile lor cu dobânzile.

Când plătim taxe și impozite la stat și la autoritățile publice locale, achităm și costurile lor cu dobânzile.

Așadar, aproape jumătate din toți banii din lume se duc în bănci.

Când asistăm pasivi sau acceptăm tacit scăderea puterii de cumpărare a monedei naționale, toți suportăm pervertirea banului ca mijloc de schimb și de tezaurizare (acumulare) a valorilor. Pe fiecare unitate monetară astfel diluata ca valoare de schimb sau de tezaurizare (acumulare), dobânzile nu par a ieși din trendul piețelor, dar costurile aplicabile valorii reale a banilor sunt derizorii. La valori derizorii, devine mai eficient și mai comod să te lansezi în afaceri cu bani de la bancă decât riscând propriii bani. Cei ce se împrumută ieftin nu sunt consumatorii, ci entitățile corporatiste (cu cât mai mare este corporația, cu atât mai simplă și mai ieftină este creditarea*) și entitățile de stat (nu toate statele se împrumută ieftin, ci numai statele care au calificative AAA, artificial stabilite de agențiile de rating).

Fără împrumuturi, cantitatea totală de bani aflată în circulație ar fi de maxim 10% din cât este acum. În România, doar 10 lei din 100 sunt emiți de BNR. Restul sunt „bani interni”, creați de băncile comerciale ca efecte direct al contractelor de împrumut/credit, fără echivalent în depozite sau fonduri proprii.

Diminuarea treptată a valorii banilor este o politică insidioasa a băncilor centrale, care pretind că, ieftinind banii, stimulează creșterea economică. Dar asta nu duce decât la expropierea treptata a celor care muncesc și economisesc, mizând pe stabilitatea valorii banilor, în favoarea celor care consuma pe credit sau își asumă riscuri pe banii altora.

Ca să se înțeleagă modul injust prin care aceasta manipulare a pieței banilor determină redistribuirea averilor și evaporarea rezultatelor muncii noastre, vom observa că, în 1999, cu 100 de lei (în valoare RON) se putea cumpără ceea ce acum se cumpără cu 670 de lei, în timp ce cu 100 de euro (pe atunci, doar o valoare de cont) se putea cumpăra ceea ce acum se cumpăra cu 155 de euro.

Statistic, din totalul tranzacțiilor care presupun circulația banilor la nivel global, doar 15% reprezintă echivalentul unui fapt economic, restul de 85% fiind alocat operațiunilor financiare și de capital speculative, în care banii sunt rulați în circuitul închis al castei restrânse a brokerilor, traderilor și băncilor de investiții cu epicentrul pe Wall Street.

Acești bani se învârt în cercul speculațiilor financiare, se stratifică în complexe instrumente financiare derivate, se înmulțesc prin factori de multiplicare (leverage) și se „materializează” alchimic din estimări de profit și de risc, creând bule speculative financiare care se auto-justifica (pana când bula se sparge afectând întreaga lume).

Pe toate fazele acestui interminabil loop al speculațiilor financiare se percep comisioane și dobânzi din care nimeni în lume nu câștiga, cu excepția actorilor acestei caste închise de speculatori.

Culmea ironiei este ca, atunci când astfel de actori dau faliment (ceea ce este inevitabil si din ce in ce mai frecvent în ultimii ani), sunt salvați de stat cu banii contribuabililor sau cu banii deponenților în bănci, pe motiv ca „sunt prea mari pentru a fi lăsați să falimenteze”.

Profitul este lipit de acești speculatori privilegiați, pierderile se distribuie la noi.

Toate legile din lume sunt pentru acești speculatori, dar nu și pentru noi.

Mai mult, când acești minunați actori prea mari pentru a fi lăsați să părăsească scena sunt prinși cu manipulări și alte fapte grave care afectează milioane de oameni și afaceri mici sau mijlocii, autoritățile sunt foarte dornice să negocieze amenzi penale, pe care condamnații le și achită (după care le recuperează de la noi, prin comisioane și dobânzi). Chiar și după fapte și amenzi repetate, acești minunați actori rămân pe scena, pentru a continua să facă ceea ce știu – să manipuleze și să înșele și să acumuleze averi furate de la noi, cu concursul băncilor centrale și ale statelor cu calificative AAA. Mass-media, netul sau paginile de socializare main-stream, dar mai ales politicienii sunt favorabili menținerii în piață a acestor actori și menținerii în viață a acestui sistem. Cu aceste pârghii și ajutoare de nădejde, avuțiile și valoarea sunt canalizate din ce în ce mai accentuat către un număr din ce în ce mai redus de puternici ai zilei.

Este o redistribuire injustă a avuției pe care aproape nimeni nu este dispus să o observe, marea majoritatea a opiniei publice fiind canalizată către alte teme (populism, anticorupția oricui, cu excepția marilor actori financiari, fotbal, X Men sau Avengers etc.).

Inegalitatea economică rezultată din redistribuirea injustă a averilor și a rezultatelor muncii este distrugătorul capitalismului și al umanismului liberal, și nu populismul, suveranismul sau stângismul.

Asa cum spunea J. Stiglitz, inegalitatea economică are un preț: clasa de mijloc dispare, locul său fiind luat treptat de clasa „inutililor“ social, consumul stagnează sau involuează, democrația este pusă în dubiu, fantomele trecutului reînvie.

Celor care ar avea tentația să spună ca situația actuală este preferabilă comunismului, le spun: așa este, doar că acea formă de organizare socială pe care o numim comunism nu este decât o alta față a inegalității economice și sociale; în societatea românească de dinainte de 1989, o întreagă societate de oameni săraci și fără acces la bunuri de larg consum și la libertățile fundamentale era stăpânită de o mână de privilegiați și rentieri, adică, de elita comunistă. La fel ca acum, doar că actuala elită este neo-conservatoare și libertariană.

*Facebook, Apple și Amazon au lichidități de peste 300 mld dolari fiecare, dar prefera să se împrumute la bănci, pentru ca este mult mai ieftin, comod și sigur.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 7
Gheorghe Piperea 414 Articole
Author

11 Comentarii

  1. … din pacate, analiza asta, chiar si asa simplificata cum o prezinta aici dl. Piperea (cu talent didactic, de altfel), e ceva insesizabil, prea eluziv – deci improbabil de absorbit, mai ales cu aplicatie pe propria situatie si pozitie in sistemul general al productiei de bogatie, respectiv al spolierii ei in lumea noastra – pentru „majoritatea persoanelor active pe net”. Nu fiindca ar fi prea complicat de inteles, in sine, ci pur si simplu fiindca „internetul” (activitatea – si „activismul” – „pe el”) nu stimuleaza deloc nici reflectia asupra, nici intelegerea veritabila a „realitatilor”.

  2. https://www.cotidianul.ro/temeti-va-de-redistribuirea-avutiei-prin-dobanzi/

    redistribuirea averilor prin dobânzi și prin manipularea pieței banilor, adica sclavia bancara, specula, excrocherie, jaf si exploatarea popoarelor…

    Bun articol. Mare adevar.
    Dar cati intelegem…
    Pentru ca daca vrem sa spunem adevarul referitor la cine are monopol pe sistemul financiar mondial, vom fi etichetati de rauvoitori si imbecilii rezistenti onegisti sorosisti spalati pe creier, drept antisemiti…pai sa cautam pe goagal sa aflam cine a infiintat fmi-ul de exemplu, si ne da vikipedia raspunsul : un e v r e u lituanian, harry dexter white in 1944, secretarul rezervei federale….
    De asemenea tot goagal ne informeaza ca rezerva federala americana, o banca privata, a fost infiintata in 1913 de e v r e i i : jp morgan, rockefeller, abraham kuhn, solomon loeb….
    https://europolitics.ro/istorie/marile-crize-economice/video-morgan-rockefeller-si-jocurile-de-culise-din-spatele-infiintarii-rezervei-federale-a-americii/

    Iata unul din motive pentru care e v r e i i urasc atat de mult crestinismul care a interzis camata….

    Banii, băncile și dobânzile  – sau cum controlezi omenirea, din nimic?

    http://predania.ro/camataria/banii-bancile-si-dobanzile-sau-cum-controlezi-omenirea-din-nimic/
    Si santem antisemiti pentru acest Adevar ???????????????!!!!!!!!!!!!
    Mai santem normali la cap, la suflet?

  3. articol foarte bun in general

    nu inteleg de unde ati „scos” faptul ca „libertarienii” sustin situatia prezentata (vezi final articol), dimpotriva…

  4. Este o mizerie. PSD-ul trebuie sa -si puna ca prioritate absoluta crearea de noi banci romanesti astfel incat capitalul romanesc sa ajunga la cca.70%

  5. Gargara economica copiata din articole de pe la Institutul Ludwig von Mises !

  6. Bine, bine, si atunci ce e de facut sa iesim din sclavie? Moise a despicat marea si a ajuns pe pamantul promis, acum nu prea mai exista asa ceva.

  7. va afaceti iluzii ca va mai putea face o lege buna pt tara, PSD a pierdut la europarlamentare pt ca a incercat temperarea dobanzilor si a crescut venitul cetateanului prin cresteri salariale si/sau scaderi de impozite, iar ”poporului” iubeste saracia si ii plac imprumuturile cu randament ridicat, PNL a promis ca le sprijina asa ca in loc sa scada ca in occident vor fi incurajate sa creasca dobanzile la credite, mai mult ”s-a jucat” tare si pe Bursa asa ca se apropie ziua in care o zicala va fi in actualitate ”unde nu-i cap, vai de picioare”

  8. Banii pe care persoana X ii imprumuta de la banca ….provin din economiile persoanei Y . Ca sa dispara camata , dobanzle , ar trebui ca Y sa nu ceara bani de la banca si sa astepte produsul dorit pana economiseste el banii necesari .Dar cum el vrea produsul dorit ACUM solutia este fie sa fure fie sa imprumute . ….. De aici o sumedenie de probleme .

  9. Un aspoect care arata ca suntem pe o Cale GRESITA.
    De 30 de ani.
    Eu am scris asta de 15 ani.
    Prima oara in Adevarul si Jurnalul …
    La „Comentarii” desigur, esti mai liber.

    Problema este de ce Decidentii (SI la vedere, SI cei din Umbra) au asa de mare procent de NAROZI, incat permit cu inconstienta sinucigasa mersul pe ACEASTA Cale GRESITA.

  10. @ crocodilul satului: Nu mai exista scapare din sclavie pentru mult timp(ani, decenii. secole?). Stapanii de sclavi nu vor ceda pozitia lor, de buna voie, niciodata. Schimbarea s-a produs de-a lungul istoriei exclusiv prin violenta. Schimbarea adevarata nu struto-camila numita „miracolul chinezesc”.
    Subiectul articolului este foarte vast si cu multe fatete care merita dezvoltate in articole viitoare. Excelent domnule Piperea.
    Pentru al doilea geniu Alberto: Numele de J. Stiglitz relativeaza ceva in memoria dumneavoastra?

  11. Bun articol.Mai sunt oammeni care gandesc si analizeaza aspectele economico-financiare realist cu toate ca asta deranjeaza pe cei putini si lacheii lor care desi foarte bogati sunt atat de lacomi incat in viitor vor duce la o prabusire sociala de proportii.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.