Ultima săptămână la TIFF

Festivalul Internaţional de Film Transilvania a intrat pe ultima sută de metri. În săptămâna care se încheie s-au petrecut câteva evenimente excepţionale, iar acest al doilea weekend se anunţă plin de surprize.

Prezenţa invitatului special al festivalului, cineastul Wim Wenders, căruia i s-a oferit Premiul pentru întreaga carieră, acordat unei personalităţi din cinematografia europeană, în secţiunea 3×3, şi cu trei dintre filmele sale a fost unul dintre centrele de interes. „Don’t Come Knocking/ Prea târziu” (2005) selecţionat în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes şi câştigător al Premiului Academiei Europene de Film, spectaculosul SF „Until the End of the World” (1991) şi „Nick’s Film” au atras un număr-record de spectatori.

Afirmaţiile marelui regizor privind cinematografia românească constituie încă o recunoaştere a ei pe plan european, cu atât mai mult cu cât vine din partea unei asemenea personalităţi a domeniului. Considerând că „România este un mic miracol”, Wenders a adăugat: „Noul film românesc a venit în viaţa mea într-o zi, la Cannes, într-un film de Cătălin Mitulescu, «Trafic», mi-a plăcut foarte mult şi, doi ani mai târziu, Mitulescu m-a abordat pe mine şi pe Scorsese să mă întrebe dacă vreau să devin producător la «Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii». Am văzut «4, 3, 2» de mai multe ori, în mai multe părţi ale lumii, şi am văzut «Moartea Domnului Lăzărescu». Am ratat «California Dreaming» şi sper să-l văd curând”.

Figură influentă a cinematografiei europene a ultimelor decenii, Wim Wenders este preşedintele Academiei de Film Europene din 1996 şi unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai Noului Cinema German, mişcarea-manifest care a marcat istoria filmului în anii ’70. Numărul distincţiilor primite de filmele sale se ridică la 45, printre ele numărându-se prestigioasele Palme d’Or pentru „Paris, Texas” (1984) Leul de Aur pentru „Starea lucrurilor/ The State of Things” (1982), Premiul BAFTA („Paris, Texas” – 1984), Premiul Academiei de Film Europene („Wings of Desire” – 1988) nominalizarea la Premiul Oscar („Buena Vista Social Club” – 1999).

Soţia regizorului, Donata Wenders, preşedinta Academiei Europene de Film, a vernisat expoziţia de fotografii alb-negru, „Prezenţă Absentă”, cu lucrări semnate de ea şi Robert Bosisio, care va rămâne deschisă până la 4 iulie. Experienţa care a marcat-o, pe care o consideră unică şi imposibil de trăit în altă parte decât în Transilvania, a fost vizionarea celebrei pelicule „Dracula”, la Castelul Banffy de la Bonţida. Filmul, regizat de George Melford în 1931, este prima ecranizare cu inserturi în limba spaniolă a celei mai cunoscute legende legate de spaţiul transilvănean. Un vampir în alb-negru, bântuind castelul luminat în roşu, pe o ploaie torenţială a avut un puternic impact asupra publicului, favorizat şi de coloana sonoră creată de chitaristul Gary Lucas.

Fără sprijinul elementelor naturii şi al arhitecturii Bonţidei, versiunea cult a lui Tod Browing, tot din 1931, cu celebrul Bela Lugosi, acompaniată live, la Opera Naţională din Cluj, de cvartetul Arcadia (Ana Bogăţilă – vioară, Răsvan Ionuţ Dumitru – vioară, Traian Boală – violă, Török Zsolt – violoncel), care a interpretat muzica special compusă pentru film de compozitorul Philipp Glass, a stârnit numai rara emoţie a unui clasic al genului, ceea ce, de altfel, nu e puţin.

Filme de Cannes şi Premiul de Excelenţă

Tot săptămâna aceasta au fost şi Zilele Filmului Românesc, începute cu proiecţia peliculei „Aurora”, în regia lui Cristi Puiu, selecţionată anul acesta în secţiunea „Un Certain Regard” a Festivalului de Film de la Cannes. Regizorul a mai participat la festivalul de pe Someş în 2005, cu „Moartea Domnului Lăzărescu”, distins atunci cu Premiul de Regie şi Premiul de Interpretare. Alte două producţii, care au stârnit interesul criticilor şi al publicului, au fost „Medalia de onoare”, de Călin Netzer, un film despre bătrâneţe, cu inegalabilul Victor Rebengiuc în rolul principal, şi „Felicia înainte de toate” al regizorului Răzvan Rădulescu.

Rebengiuc este dublat, la un moment dat, în filmul lui Călin Netzer, de un alt monstru sacru al teatrului şi cinematografiei româneşti, Radu Beligan, care a caracterizat filmul drept „un tribut adus unei generaţii pe cale de dispariţie”. Pelicula „Medalia de onoare” a obţinut, în 2009, cinci premii la Festivalul Internaţional de Film de la Salonic, printre care cel pentru interpretare (Victor Rebengiuc), cel pentru scenariu (Tudor Voican), Premiul special al juriului şi Premiul FIPRESCI, iar la Festivalul de Film de la Torino a câştigat Premiul publicului. Acestora li se adaugă o menţiune din partea juriului la Festivalul de Film de la Miami (SUA) şi o alta la Cineuropa.

„Felicia înainte de toate”, debutul regizoral al scenaristului Răzvan Rădulescu, care a lucrat alături de olandeza Melissa de Raaf, a stârnit hohote de râs, în pofida gravităţii subiectului. Este o poveste despre ruptura dintre mentalităţi şi generaţii, care a prilejuit şi un alt debut, cel al actriţei Ozana Oancea, în cinema. Ambele filme sunt înscrise în competiţia oficială. Mai sunt prezentate „Marţi, după Crăciun”, de Radu Muntean, cu Mimi Brănescu, Mirela Oprişor şi Maria Popistaşu, lăudat de criticii de la Cannes, „Eu când vreau să fluier, fluier”, de Şerban Puiu, debutul în lungmetraj al lui Constantin Popescu, „Portretul luptătorului la tinereţe”, prezentat în secţiunea Forum a Festivalului de Film de la Berlin de anul acesta, „Mănuşile roşii”, scenarizare a romanului omonim al lui Eginald Schlattner, realizată de Radu Gabrea, comedia neagră „Caravana Cinematografică” în regia lui Titus Muntean, cu Dorian Boguţă în rolul principal.

Panorama cinematografiei româneşti contemporane a fost completată cu o selecţie de documentare, dintre care amintim „Kapitalism – Reţeta noastră secretă” (Alexandru Solomon), „Dacia, dragostea mea” (regia, Ştefan Constantinescu, Julio Soto), „Circul vesel” (Claudiu Mitcu), „Lumea văzută de Ion B.” (Alexander Nanau).

Două evenimente româneşti s-au impus la Cluj în această ediţie. Regizorul Liviu Ciulei a fost distins cu Premiului de Excelenţă. O proiecţie specială a filmului „Valurile Dunării” şi alte două filme, „Erupţia” şi „Pădurea spânzuraţilor”, gândite ca un omagiu adus cineastului, în secţiunea „3X3”, „Valurile Dunării”, această poveste de dragoste petrecută pe un şlep cu armament, în cel de-al Doilea Război Mondial, a fost distinsă, în 1960, cu Globul de Cristal la Festivalul de Film de la Karlovy Vary. Pe ecran, Liviu Ciulei apare şi ca interpret, alături excelenta actriţă Irina Petrescu.

Împlinirea a patru decenii de la turnarea peliculei „Reconstituirea”, în regia lui Lucian Pintilie, a fost marcată de o proiecţie în prezenţa actriţei Ileana Popovici, amintind rolul pe care producţia l-a jucat în evoluţia cinematografiei româneşti. În aceeaşi seară, spectatorii au putut viziona, în prezenţa regizorului şi actorilor Adrian Păduraru şi Camelia Zorlescu, şi „Declaraţie de dragoste”, în regia lui Nicolae Corjos, de la a cărui lansare s-a împlinit un sfert de veac.

Ficţiune şi fotbal

Actorii români au fost prezenţi şi la Ziua Filmului Maghiar, Oana Pellea fiind protagonista producţiei „Biblioteque Pascale”, în regia lui Szabolcs Hajdu, prezentat în premieră mondială la Festivalul de la Berlin din acest an, care i-a mai avut în distribuţie pe Andi Vasluianu, Florin Piersic jr., Mihai Constantin, Dorel Vişan şi Ion Sapdaru. „Frankenstein Project” de Kornel Mundruczo, a fost adus la Cluj direct de la Festivalul de la Cannes, unde a fost selecţionat în competiţia oficială. Să mai amintim pelicula aşteptată nu numai de cinefili, „Puskás Hungary”, un documentar despre viaţa senzaţională a căpitanului echipei maghiare de fotbal din anii ’50, care a învins sărăcia şi exilul, a trecut prin cel de-al Doilea Război Mondial şi prin Revoluţia din 1956, ajungând atacantul celebru al echipei Real Madrid. În film, în afara imaginilor de arhivă, apar jucători-simbol ai acestui sport: Pele, Alfredo di Stefano, Franz Beckenbauer sau Michel Platini.

Muzică de jazz şi rock

Festivalul „alternaTIFF” este organizat de Indiescouts în colaborare cu TIFF. Desfăşurat în curtea Muzeului de Artă şi la clubul Zorki, el a reunit, la această primă ediţie, 15 trupe româneşti şi un invitat din SUA, Gary Lucas, considerat de revista „Rolling Stone” drept „unul dintre cei mai buni şi originali chitarişti ai Americii”. Ceilalţi participanţi sunt Alternativ Quartet, Electroclown, EvilMonkey, Grimus, Kumm, LetHam, Persona, Relative, The Amsterdams, The Mono Jacks, The Pixels, Toulouse Lautrec, Travka, Tündérground şi Vive la Noiz.

Festivalul a fost deschis de Trupa Tunderground şi de chitaristul Gary Lucas şi trupa Grimus, care au susţinut două concerte de muzică instrumentală, dominată de ritmul rockului cântat la cele mai diverse instrumente: flaut, drâmbă, chitară electrică şi acustică, vioară electrică, tobe şi chitară bas.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.