Banca Națională a României nu a renunțat niciodată la recuperarea tezaurului românesc de la Moscova și face în continuare toate demersurile pentru ca valorile înstrăinate în timpul Primului Război Mondial să revină acasă, dar negocierile cu oficialii ruși sunt în aer. Conform unor surse, rușii au încercat să invoce tot felul de motive pentru care să se amâne o discuție concretă pe subiect. În plus, nu există nicio susținere din partea Uniunii Europene pentru ca negocierile să fie mai dure, din partea țării noastre. „Strategia BNR este de a întreţine în conştiinţa românilor că avem o creanţă de 100 de tone de aur de recuperat de la ruşi”, a declarat pentru Capital Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Comisia mixtă româno-rusă privind problema tezaurului s-a întâlnit în 25-26 martie, după o pauză de zece ani. „Cea mai recentă întrunire a comisiei mixte privind tezaurul României a avut loc la centrul de pregătire al Băncii Naţionale de la Sinaia în această iarnă, ocazie cu care delegaţia rusă, mult întinerită şi întărită – a venit aici cu şefii principalelor arhive din Federaţia Rusă – a declarat că cercetătorii români vor avea acces, dar, adaug eu, conform legii, în arhivele ruse pentru a cerceta probleme legate de tezaur”, a spus Cristian Păunescu, consilier al guvernatorului BNR.
În şedinţele anterioare ale comisiei, Banca Centrală a României a transmis integral părţii ruse protocoalele bilingve, în franceză şi rusă, întocmite la depunerea aurului românesc în Rusia, cu semnăturile şi ştampilele de predare-primire.
„Acum partea rusă are de cercetat – nu ştiu ce mai cercetează, având în vedere că a semnat că a primit. Într-o trecută ediţie a comisiei mixte, partea rusă a recunoscut, citez: Banca Naţională şi-a depus tezaurul de aur la Moscova”, a spus reprezentantul BNR.
Recent, guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a declarat că dezideratul recuperării tezaurului de la Moscova a fost al tuturor guvernelor care s-au succedat în țara noastră, indiferent de orientarea ideologică. În decembrie 1916, au plecat către Moscova 1738 de casete cu aur ale BNR, în valoare de aproximativ 315 milioane lei (cifra exactă – 314.580.456, 84 lei), adică 91,32 tone, care au fost încărcate în 17 vagoane de tren. În iulie 1917, a plecat al doilea transport: în trei vagoane de tren au fost încărcate 188 de casete ale Băncii Naţionale, care cuprindeau: aur, în valoare de 574 523,57 lei, adică 0,16 tone, şi „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhive şi cărţi, actele sale. Astfel, în total, în primul şi în cel de-al doilea transport s-au aflat 91,48 tone aur. La puţin timp după al doilea transfer, în octombrie 2017, bolşevicii au preluat puterea în Rusia şi au confiscat tezaurul României, pe care l-au declarat „intangibil”.
Totuşi, bolşevicii şi-au asumat răspunderea „de a păstra acest tezaur pentru a-l preda în mâinile poporului român”. Ulterior, sovieticii au restituit, în două tranşe (1935 şi 1956), porţiuni din tezaur, cu o valoare redusă comparativ cu valoarea totală a tezaurului transmis la Moscova. În iunie 1935, Rusia a trimis în România 212 de lăzi, în care se aflau bilete de bancă, „cerneluri tipografice, hârtie pentru tipărirea bancnotelor, un aparat de numerotat, clei, hârtii de valoare, inclusiv dintre cele depozitate de particulari la BNR, dar pentru care fuseseră deja emise duplicate, şi documente de arhivă”.
În 1956, URSS a trimis României, printre altele, tezaurul cunoscut sub denumirea „Cloşca cu puii de aur”, cu o greutate de 19,763 kilograme. După căderea URSS, problema tezaurului României a revenit în prim-plan în 1994, în timpul vizitei făcute la Moscova de către fostul preşedinte Ion Iliescu. De această dată, ruşii au apelat la politica de tergiversări, atunci când a fost pusă în discuţie chestiunea restituirii tezaurului. Rezultatul vizitei preşedintelui Iliescu a fost o retrocedare simbolică a 12 monezi de aur în greutatea de 77 de grame, care au ajuns să fie datate şi înregistrate abia în 2008. Tratatul româno-rus semnat în anul 2003 pasează mai departe responsabilitatea legată de tezaur unei comisii mixte de istorici români şi ruşi. A fost din nou o metodă acceptată de conducerea Rusiei pentru a scăpa de această problemă delicată. Serghei Golubiţki, filolog, scriitor, jurnalist şi analist financiar rus, a declarat recent, într-un interviu pentru ziarul Adevărul Moldova, că problemele economice cu care se confruntă Rusia acum nu constituie un obstacol pentru a restitui cele 93 de tone de aur României.
„Este un pic mai puţin de 3,5 de miliarde de dolari, la costul actual. Aproximativ atât cheltuie Federaţia Rusă într-o săptămână pentru menţinerea cursului rublei şi pentru lichiditatea sistemului bancar. Nu se pune problema dacă aurul a fost cheltuit sau nu, dar dacă există cea mai mică şansă pentru a fi restituit“, a spus ziaristul rus. Aleksandr Dughin, ideologul preşedintelui Vladimir Putin, a declarat că „atunci când România va deveni prieten al Rusiei, atunci românilor li se va întoarce şi tezaurul şi Basarabia”.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.