Un guvern ”îmblânzit” de UE în prag de Centenar

Guvernul eurosceptic de la Varșovia a făcut un pas înapoi în disputa cu UE privind reformele din justiție. Instituția poloneză omoloagă Consiliului Superior al Magistraturii a decis să suspende procedura de selectare a noilor judecători pentru Curtea Supremă, care ar fi trebuit să-i înlocuiască pe magistrații scoși la pensie printr-o lege care le grăbește retragerea. ”Nu vom mai chema pe nimeni la concurs. Nu vom mai face nimic. În acest fel ne vom conforma cu decizia UE”, a spus președintele Consiliului Național Judiciar din Polonia, Leszek Mazur, citat de Euobserver.

O decizie preliminară a Curții Europene de Justiție de la Luxemburg a stabilit că legea pensionării magistraților la 65, în loc de 70 de ani, încalcă regula inamovibilității judecătorilor aflați în funcție și a cerut Poloniei să renunțe la înlocuirea celor vizați ”fără întârziere”.

Curtea de Justiție a UE, acuzată de jocuri politice

Politicienii puterii au sugerat că data aunțului făcut de Curtea de la Luxemburg nu a fost deloc întâmplătoare – cu doar câteva zile înainte de alegerile locale din Polonia, de pe 21 octombrie. Ar fi fost o încercare de influențare a votului, acuză guvernanții eurosceptici. ”Una dintre cele mai importante instituții ale UE a încercat să influențeze rezultatul alegerilor într-unul din statele membre UE”, a acuzat Adam Bielan, vicepreședintele Senatului. Chiar și asa, Partidul Lege și Justiție aflat la guvernare a câștigat alegerile în majoritatea regiunilor țării, înregistrând rezultate comparabile cu cele din urmă cu patru ani, iar asta în condițiiile în care au avut drept rival o alianță formată din următoarele două partide – Platforma Civică și Modern. Votul în marile orașe a fost însă defavorabil puterii, care a pierdut inclusiv Varșovia.

Kaczynski: Ne vom supune legilor UE

Verdictul curții de la Luxemburg este unul interimar, instanța UE arătând că va reveni cu un verdict definitiv. Partidele de opoziție din Polonia au încercat să profite de decizia justiției UE și de pasul înapoi al Partidului Lege și Justiție, aflat la guvernare. ”Mă aștept ca reacția guvernului să fie rapidă. Daca nu va fi așa, înseamnă că va face un pas către ieșirea din UE”, a spus o deputata a partidului Modern, partid care s-a aliat cu liberalii din Platforma Civică pentru a înfrunta partidul de guvernământ la alegerile locale din urma cu o săptămână.

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, nu acceptă pe de-a-ntregul decizia Curtii de la Luxemburg, spunând că ”mai sunt câteva posibilități de analizat”. Liderul partidului de guvernare, Jaroslaw Kaczynski, a declarat că guvernul ”are dreptul de a face apel”. Însă Kaczynski a părut să facă și el pasul înapoi, declarând: ”Suntem membri ai UE și ne vom supune legilor UE”.

Decizia Curții de Justiție a UE de la finalul lunii octombrie vine după ce Comisia Europeană a dat în judecată Polonia, în luna iulie, cu privire la legea pensionării judecătorilor. Înainte de această mișcare, în decembrie 2017, Comisia Europeană a activat Articolul 7 al Tratatului UE, prin care Poloniei îi poate fi suspendat dreptul de vot la Bruxelles. A fost o modalitate de a pune presiune pe guvernul de la Varșovia, pentru ca acesta să renunțe la reforma justiției în ansamblul ei.

Dispută între Justiție și Externe

Confruntarea privind legile justiției din Polonia trece dincolo de legea pensionării judecătorilor și se pare că apar și primele sciziuni chiar în rândul politicienilor puterii. Judecătorii polonezi au trimis Curții Europene de Justiție mai multe întrebări legate de reformele din Polonia, iar ministrul Justiției (care este și procuror general) s-a adresat imediat Curții Constituționale pentru a stabili dacă magistrații polonezi au dreptul de a trimite asemenea sesizări Curții de la Luxemburg și, în cazul în care justiția UE se opune guvernului polonez, dacă decizia Curții Europene de Justiție are precedență în fața Constituției Poloniei. Practic, ministrul Justiției a cerut Curții Constituționale să verifice constituționalitatea Articolului 267 din Tratatul UE.

În acest context a apărut o dispută între Ministerul Justiției și Ministerul de Externe din Polonia. Diplomația poloneză a emis o opinie prin care arată că nu există o bază legală în virtutea căreia Curtea Constituționala să poată examina constituționalitatea tratatelor Europene. În primul rând, arată Ministerul de Externe, există opinii foarte împărțite ale juriștilor privind competențele Curtii Constituționale in acest caz. În al doilea rând, și cel mai important, articolul 267 este parte din normele legale acceptate de Polonia la intrarea in UE. Replica Ministerului Justiției a venit de la viceministrul Michal Wojcik, care s-a declarat ”surprins” de comunicatul emis de colegii de la Externe. El a declarat că magistrații polonezi au dreptul să se adreseze Curții Europene de Justiție cu întrebări preliminare, însă doar dacă acestea nu vizează organizarea justiției din Polonia.

Primul pas către parlamentare și prezidențiale

Dincolo de aceste dispute, magistrații polonezi, unii acuzați de guvernanți de colaborare cu fostul regim comunist, alții acuzați că au constituit o ”castă” aflată mai presus de lege, au motive să jubileze. Cei 40% dintre judecătorii de la Curtea Supremă ce trebuiau să iasă la pensie, în frunte cu președinta instanței (Malgorzata Gersdorf), se vor întoarce la muncă și își vor duce mandatul până la capăt. ”Îmi pare rău ca guvernul țării mele nu a făcut asta mai devreme și că a trebuit să ajungem la tribunalul european”, a spus Gersdorf.

Disputa privind reforma justiției nu a slăbit forța Partidului Lege și Justiție, însă nu a reușit nici să-l propulseze, după cum au arătat rezultatele alegerilor locale. Mai mult, s-a creat o alianță periculoasă pentru putere între principalele doua partide liberale, proeuropene.  Alegerile locale au fost un preambul pentru alegerile europarlamentare din mai, acolo unde partidele poloneze își vor regla strategia electorală pentru marea bătălie din toamna anului 2020 – alegerile parlamentare și prezidențiale.

Dacă situația de mai sus poate semăna cu cea din România, păstrând proporțiile, căci legile justiției din Polonia au fost mult mai ambițioase decât cele din România, mai trebuie adăugat că, la fel ca România, Polonia se apropie de sărbătorirea Centenarului, pe 11 noiembrie. Țara este scindată, observă comentatorii, cu viziuni diametral opuse privind calea de dezvoltare ce trebuie aleasă, cu viziuni opuse din punct de vedere cultural și social.

Două Polonii în prag de Centenar

Pentru ziaristul Christian Davis (pe jumătate polonez), de la The Guardian, ”pare un miracol că democrația liberală a prins în Polonia în ultimele decenii”. ”Contrar mitului național, tradiția democratică nu a fost niciodată adânc înrădăcinată în societatea poloneză. Valorile democratice liberale au avut de concurat nu numai cu moștenirea comunismului, dar și cu ciudatul catolicism național polonez, care are imparte cu comunismul suounerea față de o ierarhie, dogmă și ritual, și au mai avut de concurat cu viciile autoritarismului, cu ignoranța, pasivitatea și paranoia care au ieșit la suprafață în ultimii ani”, spune Davis, cu referire la actualul guvern eurosceptic.”Deschiderea frontierelor în 2004 a fost nu numai o eliberare, dar și acceptare și respect. Însă pentru mulți tineri polonezi care au plecat de atunci din țară pentru a-și căuta un loc de muncă, granițele deschise ale Europei au ajuns să reprezinte o complicitate între elitele poloneze și cele europene pentru exploatarea economică a celor tineri. Drept rezultat, mulți au respins liberalismul și democrația și au fost atrași de naționalism și extrema dreaptă”, mai scrie The Guardian.

La polul opus stă un editorial publicat de site-ul conservator ”Duminică”, care face o analiză a modului în care opoziția liberală a câștigat marile orașe din țară, cu puțin înainte de Centenar. ”Nu putem renunța la independența noastră. Ea nu este de vânzare. Este un lucru important pentru toți politicienii și oamenii de stat de la toate nivelurile (…) Astăzi avem de-a face cu o Europă bântuită de păcat, de falsitate, ipocrizie, oportunism și care gândește în acord cu „homo sovieticus”. Această gândire a Kremlinului s-a mutat în Vest, la Bruxelles. Europa alege să fie politically correct, ceea ce nu e nimic mai mult decât manipulare, iar valorile fundamentale sunt trecute cu vederea și abandonate. Pozițiile actuale ale Poloniei, Ungariei, României și chiar ale Italiei trebuie privite cu atenție. Și trebuie să avem în vedere de ce britanicii au ales Brexitul”, se arată în edotorialul amintit.

Există două Polonii înainte de celebrarea Centenarului. „Cei mai mari dușmani ai polonezilor sunt polonezii înșiși”, scrie Chriostian Davis pentru The Guardian. ”Să fii polonez este un soi de agnoie. Este o națiune care îți dă motive de speranță chiar și când te dezamăgește uriaș. Pe măsură ce mă revolt împotyriva ei, nu pot să scap de sentimentul că sunt condamnat să o oiubesc mereu”, se încheie editorialul publicat de The Guardian și dedicat Centenarului polonez.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.