Un site specializat în informații dacă nu false, cel puțin controversate, lansa acum câteva zile o „bombă“ de presă. „Cutremur / Banca lui Patriciu din Georgia, parte a şpăgii pentru «Binefăcători»? Tăriceanu și Ponta au conturi uriașe acolo!“, titrează cu litere de-o șchioapă site-ul atribuit unor domni din servicii.
La o privire mai atentă, „bomba“ pare a fi însă o fumigenă destinată să facă pierdut cel mai probabil un alt scandal. Consecvent modei plagiatelor, articolul este de fapt o compilație alcătuită din reluarea unui material publicat în urmă cu un an, pe 16 decembrie 2015, și copierea unei anchete a celor de la România curată privind implicarea lui Victor Ponta în memorandumul cu KazMunayGas pentru datoriile Rompetrol.
Patriciu, Tăriceanu și Ponta
Singura așa-zisă noutate este acest paragraf: „Dosarul in rem deschis de DNA în 2015 duce spre conturi fabuloase deschise de Ponta și Tăriceanu la o bancă deținută de Dinu Patriciu în Georgia! (…) Ambii ar avea în conturile Liberty Bank circa un miliard de euro! Vă mai aduceți aminte de vizitele extrem de dese pe care i le făcea Ponta premierului Georgiei, Irakli Garibashvili? (…) Se pare că, ce să vezi, tocmai el a preluat conducerea băncii…“. Autorii au încurcat însă foștii premieri georgieni între ei. Liberty Bank este condusă de un fost prim-ministru al Georgiei, Lado Gurgenidze, care a fost asociat cu Patriciu încă din 2009, când miliardarul român a cumpărat banca.
Banca a fost achiziționată cu doar 15 milioane dolari, deși capitalizarea sa era de 95 milioane de dolari. După tranzacționare, Liberty Bank a crescut uriaș, ajungând în 2014, înainte de moartea magnatului, să aibă un profit de 4,8 milioane de dolari, cu 450% mai mult decât în anul anterior, după cum scriau cei de la Capital.
Fumigena a fost lansată cu câteva zile înainte de alegeri și ar putea fi un material de campanie. Tot la fel de bine ar putea fi însă și o perdea de fum pentru un alt scandal cu bani mulți. Marile tunuri date la ANRP de către oamenii de casă ai lui Traian Băsescu.
Traian Băsescu și despăgubirile de la ANRP
Fostul șef al RA-APPS Gabriel Surdu a povestit judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție cum a dus o mapă cu un milion de euro de la Dorin Cocoș la Crinuța Dumitrean, pentru a se ocupa cu celeritate de un dosar ultraimportant.
Povestea începe în octombrie 2009, când off-shore-ul Rosintaly Management Limited (Cipru) a cumpărat cu 700.000 de euro drepturile litigioase asupra unui teren de 25 hectare situat în Constanţa – Anadalchioi. Firma cipriotă este controlată de milionarul Horia Simu. DNA susţine că imediat după ce Rosintaly ar fi dobândit drepturile litigioase, Simu ar fi încercat, prin intermediul unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul Ministerului Mediului, Administraţiei Prezidenţiale şi RA-APPS, să urgenteze obţinerea despăgubirilor la nivelul autorităţilor implicate. Primul pas ar fi fost contactarea lui Daniel Andrei Moldoveanu, consilier de stat în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, sub Traian Băsescu, care i-ar fi facilitat legătura cu prefectul judeţului Constanţa, Claudiu Palaz. Moldoveanu i-ar fi facilitat lui Simu întâlnirea cu unul dintre greii din Capitală, Gabriel Georgian Surdu – fostul şef al RA-APPS. Surdu avea relaţii la vârful PDL, dar cea mai puternică era reprezentată de amicul său Dorin Cocoş – soţul Elenei Udrea.
Relația lui Gabriel Surdu cu Dorin Cocoș era atât de apropiată, încât acesta din urmă îi oferea lui Surdu sume importante de bani pentru a debloca lucrurile. Audiat în calitate de martor denunţător, Georgian Surdu a recunoscut că în 2011 Dorin Cocoş i-a dat o mapă groasă de aproximativ 10 centimetri, pe care i-a dat-o apoi Crinuţei Dumitrean, căreia i-a spus că este „din partea lui Dorin şi să rezolve cât mai repede“.
„Am fost la sediul ANRP. Mă duceam acolo de două ori pe săptămână. Mă duceam la Crinuţa. I-am spus de rugămintea lui Dorin, respectiv de a se soluţiona dosarul al cărui număr i l-am comunicat. Aceasta mi-a spus că ştie de dosar şi că îl va rezolva. I-am dat mapa primită de la Dorin Cocoş. I-am spus că sunt din partea lui Dorin şi să rezolve cât mai repede, la prima şedinţă“, a declarat în fața magistraților Georgian Surdu. El a descris mapa ca fiind una albastră şi groasă de aproximativ 10 centimetri. „Crinuţa Dumitrean ştia de mapă, dar nu se aştepta să primească un milion de euro. Ştiam că este vorba despre un imobil, nu ştiam dacă e teren sau construcţie“, a completat Surdu.
În 15 septembrie 2015, Dorin Cocoş, trimis în judecată într-un alt dosar, a declarat: „În 2010, l-am întâlnit pe Diacomatu Sergiu, fost membru al Comisiei Centrale de despăgubiri, care mi-a zis că lucrează la ANRP ca vicepreşedinte. I-am promis 2,5 milioane de euro date în mai multe tranşe. I-am promis şi sprijin politic pentru a fi menţinut în funcţie. Prin intermediul lui Georgian Surdu, am intrat în legătură cu Crinuţa Dumitrean şi i-am promis 800.000 de euro, bani trimişi prin Georgian după ce s-a rezolvat dosarul. În legătură cu dosarul al doilea, cel din Plumbuita, cel de 377 de milioane de lei, m-am înţeles cu Diacomatu la cinci milioane de euro. Doamnei Dumitrean i-am transmis suma de un milion de euro după soluţionarea dosarului. Lui Dragoş Bogdan i-am remis 800.000 de euro. Îl ştiam şi pe el de dinainte. I-am comunicat numărul de dosar şi i-am dat banii după soluţionare. Banii i-am dat în tranşe, cum mi-i aducea Stelian. Am primit opt milioane de euro în al doilea dosar, din care mi-au rămas 1,2 milioane de euro“, a declarat Dorin Cocoş.
Mihai Boeru, Eduard Pascu
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.