Un nou model de dezvoltare, în traducerea lui Iohannis

Președintele Klaus Iohannis a susținut marţi, în cadrul evenimentului de lansare în dezbatere publică a documentului„România competitivă: un proiect pentru o creștere economică sustenabilă”, că un nou model de dezvoltare trebuie să înceapă cu „regândirea profundă a relației dintre stat și cetățean”. „A fi cetățean nu înseamnă doar a avea obligații fiscale către stat, ci a avea și dreptul legitim de a pretinde de la stat corectitudine, tratament egal, eficiență în cheltuirea banului public, adică bună guvernare. Cred că o bună guvernare este aceea care susține performanța, stimulează producția și competitivitatea economică, pentru a avea efecte certe în planul economiei reale, pentru a ridica valoarea adăugată și productivitatea”, a spus Klaus Iohannis.

Totodată, a declarat președintele, „avem nevoie de o guvernare responsabilă, realistă, care să treacă dincolo de termenul scurt şi latura cantitativă, în favoarea termenului lung şi a abordărilor calitative”.

„Aceasta înseamnă consecvență pe calea reformelor, transparență și simplificare fiscală, decuplarea clientelei de orice fel de la banul public, prin eliminarea corupției și reducerea birocrației”, a tradus Klaus Iohannis.

Discursul lui Iohannis, integral:

Salut faptul că, astăzi, Guvernul pune în dezbatere un proiect care poate deveni foarte important pentru dezvoltarea economică a României în următorii ani.
România puternică pe care dorim să o construim presupune valorificarea avantajelor competitive de care dispunem. Iar aici nu este vorba doar despre economie, ci despre oportunitățile României ca țară, în plan regional și în plan european.
În acest sens, solicit Guvernului să întregească strategiile și politicile economice cu dimensiunea europeană necesară actualului context.
Suntem într-un moment care conjugă trei etape esențiale pentru evoluția noastră. România de astăzi a depășit succesiv tranziția, aderarea europeană și criza economică, fiecare din aceste etape având provocările lor specifice. De aceea, așa cum am spus în mai multe rânduri, România are nevoie acum de un nou model de dezvoltare economică.
Știm cu toții, în România s-au făcut strategii, de toate felurile, dar multe au rămas pe hârtie, în diverse sertare, de obicei guvernamentale. Însă aici mă refer la mai mult decât o listă de măsuri economice, aici mă refer la măsuri care pot contura – sau nu, depinde cum o abordăm – o strategie. Mă refer la un model de dezvoltare la care România, acum, este obligată să se gândească.
Am agreat deja, în cadrul consultărilor de ieri cu liderii partidelor politice, cu Guvernul și Banca Naţională, că este mai oportun ca niciodată, la aproape un deceniu de la aderarea la Uniunea Europeană, să lucrăm la un proiect de țară post-aderare, prin care să definim ambițiile de progres ale României în cadrul construcției europene.
În plan economic, avem nevoie de o viziune sănătoasă, una pe termen lung, care să aducă românilor prosperitate durabilă.
Să nu uităm lecția dureroasă a crizei recente, anume că prosperitatea odată obținută se poate pierde ușor. De aceea avem nevoie de creștere economică sustenabilă, pentru care trebuie să consolidăm încrederea în instituţiile şi în politicile economice, astfel încât ceea ce construim să fie durabil.
Este important să gândim în perspectivă şi să facem pe termen scurt ceea ce știm că poate fi sustenabil pe termen lung. Avem nevoie de o guvernare responsabilă, realistă, care să treacă dincolo de termenul scurt şi latura cantitativă, în favoarea termenului lung şi a abordărilor calitative. Aceasta înseamnă consecvență pe calea reformelor, transparență și simplificare fiscală, decuplarea clientelei de orice fel de la banul public, prin eliminarea corupției și reducerea birocrației.
Un nou model de dezvoltare trebuie să înceapă, în esență, cu regândirea profundă a relației dintre stat și cetățean. A fi cetățean nu înseamnă doar a avea obligații fiscale către stat, ci a avea și dreptul legitim de a pretinde de la stat corectitudine, tratament egal, eficiență în cheltuirea banului public, adică bună guvernare.
Cred că o bună guvernare este aceea care susține performanța, stimulează producția și competitivitatea economică, pentru a avea efecte certe în planul economiei reale, pentru a ridica valoarea adăugată și productivitatea.
Prin noi înșine – prin seriozitate, viziune și consecvență – putem să construim un viitor mai bun.
Este timpul să trecem dincolo de măsurile facile, fie ele fiscale sau monetare, adesea conjuncturale și cu beneficii doar temporare. De aceea sunt importante reformele reale, pentru a ne consolida potențialul economic. Avem nevoie de o economie sănătoasă, care să nu stea un an în exporturi, un an în consum, şi altădată în diverse alocări bugetare motivate electoral. Ca dovadă de responsabilitate, trebuie să gândim politicile economice dincolo de orizontul ciclurilor electorale.
România are un tablou macroeconomic bun, cu prognoze de creștere economică favorabile, de circa 4% anual, în condiţii de stabilitate monetară și financiară.
Este însă important să extindem premisele sustenabilității, pentru a avea o creștere economică sănătoasă și durabilă.
Am traversat o criză economică severă, iar România încă stă confortabil, cu o datorie publică aflată sub 40% din PIB. Cu toate acestea, să nu acredităm dezvoltarea pe datorie, care poate deveni oricând nesustenabilă, și nici să neglijăm, din acest punct de vedere, povara deficitelor bugetare.
Sunt de părere că este esențială revigorarea investițiilor, în condițiile în care sectorul privat se găsește în plin proces de recâștigare a încrederii economice.
La nivel guvernamental, însă, este prioritară întărirea capacității administrative în privința investițiilor publice, a căror execuție bugetară a fost, în ultimii ani, nefiresc de precară.
Totodată, trebuie să recuperăm restanțele în materie de accesare a fondurilor europene, adică să normalizăm suportul financiar european.
Prin cota unică, România este astăzi competitivă fiscal. Este un avantaj important pe care merită să îl păstrăm, nu doar pentru a spori atragerea de investiții străine, ci pentru a susține și capitalul românesc.
Avem nevoie de politici pro-piață, care să încurajeze capitalul românesc, pentru ca întreprinzătorii români să consolideze clasa de mijloc și să devină vector de schimbare.
Am arătat, în mai multe rânduri, de ce competitivitatea se bazează pe calitatea instituțională a mediului de afaceri. Nu doar nivelul impozitelor contează, ci și povara birocrației, a corupției, predictibilitatea legislativă, timpul și costurile cu avize și autorizații.
Politicile destinate mediului de afaceri au nevoie de soluții concrete, care să aducă transparență și predictibilitate.
Direcțiile strategice ale „României competitive” necesită dezbateri și consens.
De aceea, mai importante decât prezentările de astăzi sunt ideile care se vor cristaliza în perioada următoare, în cadrul dezbaterilor pe care le-ați prefigurat.
M-aș bucura ca la acest demers să participe cât mai mulți specialiști – economiști, reprezentanți ai mediului universitar, societatea civilă, partidele politice, care să spună lucrurilor pe nume, să identifice probleme, să găsească soluții și să responsabilizeze decidenții și clasa politică.
Vorbim adesea despre marile priorități pentru România. Dar cum anume vom atinge aceste priorități? Prin ce măsuri, politici și decizii guvernamentale? Acestor întrebări sunteți datori să le răspundeți concret și imediat.
De exemplu, spunem că infrastructura de transport este o prioritate zero, un activ economic la care toți marii investitori se uită atunci când caută noi direcții de investiţii.
Avem nevoie de conectarea reală a regiunilor de dezvoltare, de deschidere facilă către piețele externe.
Energia este o sursă autentică de avantaj competitiv pentru România. Suntem pe locul 3 în topul independenței energetice la nivelul Uniunii Europene. În același timp, România poate dobândi un rol cheie în planul securității regionale, dincolo de importanța economică aparte a balanței energetice.
Educația este, de asemenea, un pilon fundamental pentru dezvoltarea României.
Ca Preşedinte, am considerat educaţia ca prioritate naţională şi am inclus-o în Strategia Naţională de Apărare, iar în prezent derulăm dezbateri în cadrul proiectului „România educată”.
Ca fost profesor, îmi doresc ca sistemul nostru educaţional să fie adaptat la nevoile reale ale economiei, pentru a crea puntea necesară, pragmatică, dintre şcoală şi viața profesională, adică piața muncii.
Sunt ferm convins că merită să acordăm o atenție specială agriculturii și fermierilor români. În ultimii 20 de ani, ponderea agriculturii în PIB a scăzut continuu, de la circa 18% în 1995 la 4-5% în ultimii ani.
Avem un potențial agricol imens, dar agricultura noastră este încă la discreția condițiilor meteo.
Deși spunem că am încheiat tranziția la economia de piață, regimul de proprietate funciară este încă un șantier, care se mișcă lent și care nu și-a găsit direcția, indiferent de cei s-au succedat la guvernare.
România puternică este o „Românie competitivă”, o Românie europeană. Cred că potenţialul european poate ieși întărit din provocările cu care se confruntă în prezent, iar România își poate asuma un rol activ și constructiv. Trebuie însă să înțelegem cu toții, ca țări membre ale Uniunii, că împreună ne va fi mai bine decât separat.
Tocmai de aceea, dezvoltarea României de mâine trebuie privită și ca direcție de strategie europeană.
Este important să ne pregătim cât mai bine, pentru a putea fructifica adâncirea integrării europene, inclusiv prin apartenența la zona euro.
Noi suntem cei care trebuie să definim clar ce anume dorim și unde vrem să ajungem. Sper ca dezbaterile dumneavoastră să înceapă de aici, pentru că odată stabilită direcția, consensul sporește viteza modernizării României.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.