„FORMATUL CHIȘINĂU” Un secret ascuns într-o enigmă învăluită de mister (Cine, Ce, De ce?)

Parafrazând o zicere celebră a nu mai puțin celebrei Raluca Turcan, ne-am culcat pe „platforma Crimeea” și ne-am trezit în „formatul Chișinău”. Ambele spectacole de pantomimă diplomatică au fost concepute într-un secret a cărui necesitate este atât de enigmatică, încât ne aruncă în plin și de nepătruns mister.

DE LA PATRULATERUL POLONIA-UCRAINA-ROMÂNIA-R. MOLDOVA …

Ce este cu acest „format”? Cine sunt membrii „formației” distribuite în spectacol? Cine a scris scenariul? Cine îi mână în luptă? De ce această inițiativă? Ce înseamnă ea în mod concret?

În 1997 noi, adică diplomația română, am inițiat și s-a născut trilaterala România-Ucraina-Polonia, căreia i s-a alăturat apoi Moldova. Pe vremea aceea, nici unul din cele patru state participante nu era eșuat. Azi sunt eșuate trei din patru.

Ideea a fost lansată oficial cu prilejul primei vizite făcute în străinătate de noul Președinte al României, dl Emil Constantinescu, în ianuarie 1997, nu la Washington, Bruxelles sau Berlin, ci la Varșovia. Președintele polonez, Alexander Kwasniewski, cu care stabilisem relații apropiate încă înainte de alegerea sa în funcția respectivă, pentru a rămâne prieteni până în ziua de azi, a acceptat propunerea, formulând chiar o teorie privind rolul de căpetenie pe care Polonia și România trebuiau să și-l asume în Europa centrală și orientală, urmând ca, așa cum se întâmplă în cursele de ciclism pe echipe, cele două să alterneze la conducerea plutonului, astfel încât fiecare să își poată îngădui perioade de reîncărcare a bateriilor.

Raportat la Ucraina, părțile „parteneriatului aprofundat” polono-român ar fi trebuit să constituie două nave pilot și două ancore care să o aducă și fixeze în marele port al Occidentului euro-atlantic; în acest fel rezolvându-se cumva și recuperarea teritoriilor lor istorice, cu comunitățile poloneză și română trăitoare acolo, preluate de Ucraina ca succesor al URSS, fără a se aduce în discuție frontierele stabilite prin Tratatul de pace de la Paris la finele celui de al doilea Război Mondial. Pentru asta era nevoie și de normalizarea relațiilor româno-ucrainene în baza unui tratat de prietenie și bună vecinătate (tratat politic de bază), Polonia având deja încheiat un asemenea acord.

Ceea ce mai preconizam atunci era realizarea unui intermarium care să unească Marea Baltică cu Marea Neagră și Marea Egee; în concepția noastră (repet, a diplomației românești) astfel s-ar fi creat o structură de rezistență regională într-o arhitectură de securitate concepută de state care nu făceau parte nici din UE nici din NATO, și care, de pe o asemenea poziție comună și ca furnizori de securitate, ar fi trebuit să negocieze raporturile cu respectivele organizații. În acest scop, România a mai creat spre sud o trilaterală spate în spate, care prin București se articula politic cu patrulaterul înainte pomenit, asociind trilateralei România-Bulgaria-Grecia (cea din urmă fiind, pe atunci, membru influent în UE), o trilaterală nouă, România-Bulgaria-Turcia (cea din urmă fiind, pe atunci, membru influent în NATO). Prin Grecia și Turcia, cărora li se ofereau astfel perspective geo-politice în afara alianțelor și uniunilor în care erau deja integrate, ceea ce le și consolida poziția în interiorul acestora, celelalte state participante își deschideau porți către alianțele și uniunile respective, porți pe care ar fi urmat să intre împreună, dacă nu chiar în același timp, cel puțin de manieră coordonată.

Un asemenea cadru permitea și promovarea unor proiecte strategice comune cum ar fi trebuit să fie culoarul de comunicație Gdansk-Alexandropolis (Grecia) din care ar fi urmat apoi să se dezvolte trei ramuri: una către Tallinn (Estonia), care traversa țările baltice, una către Chișinău (Republica Moldova) și alta către Istanbul (Turcia). Într-o etapă ulterioară era contemplată și formarea unui Commonwealth energetic regional.

Trebuie adăugat că toată această rețea se urmărea a fi consolidată nu numai prin parteneriatele strategice româno-polonez și româno-maghiar, ceea ce însemna și apropierea României de Grupul de la Viszegrád, ci și prin trilaterala România-Ungaria-Austria.

Iată concepția românească în anul 1997, când România încerca să se integreze (în spațiul european și euro-atlantic) fără a fi dominată (colonizată) și să își păstreze suveranitatea, fără a fi izolată. În contextul ei a apărut patrulaterul Polonia-Ucraina-România-Moldova.

Lucrurile au demarat bine, dar progresul realizat pe linia concepției descrise a impacientat hegemonii europeni (SUA a avut o poziție diferită) care urmăreau nu coagularea și solidaritatea foștilor sateliți ai URSS din Europa centrală și orientală, ci, dimpotrivă, fragmentarea și dezbinarea acestora, astfel încât să devină posibilă atât expansiunea dominației occidentale asupra lor, cât și repartizarea lor în sfere de influență împărțite, la nevoie, cu Rusia post-sovietică.

Așa se explică de ce promotorii politicii respective au fost fie scoși din joc fie izolați fie seduși prin oferte aparent avantajoase făcute cu titlu individual. În memoriile sale, fostul ambasador al Poloniei în România, Bogumil Luft, apreciază că patrulaterul Polonia-Ucraina-România-Moldova a fost condamnat la moarte odată cu plecarea mea din fruntea MAE, singurul care mai înțelesese la fel de bine miza jocului, Președintele Kwasniewski, rămânând prea singur pentru a duce lupta mai departe.

Astfel, pe măsură ce în România s-au perindat miniștri de externe tot mai legați de interesele Berlinului sau Franței, ori tot mai slabi ca viziune și personalitate, proiectul a fost lăsat în nelucrare. Tot în acest conflict de interese între Europa germană și Mittel Europa post-sovietică, referitor la care Rusia simpatiza cu cea dintâi, își au originea și demonizarea mediatică a tratatului cu Ucraina (prin care, chipurile, România ar fi renunțat fără luptă la teritoriile sale), sau manevrele care au făcut ca începând din anul 1998, deși am deținut funcții de prim rang în străinătate, să nu mai fiu distribuit în nici un rol din politica românească.

… LA „FORMATUL CHIȘINĂU”

Să reabilitezi, acum, în 2021, pe fondul și sub efectul degringoladei în care se află UE și NATO, patrulaterul Polonia-Ucraina-România-Moldova, ar mai avea un sens, deși, exceptând Polonia, vorbim numai despre niște colonii, incapabile de vreo politică autonomă. Să îl botezi „formatul Chișinău” este, însă, o inepție absolută.

Ce vrea să zică asta? Ce mesaj se dorește dat? Că Polonia și România, membri NATO și UE, devin agenți ai Moldovei și Ucrainei, pentru aducerea acestora în spațiul euro-atlantic, unde nimeni nu le dorește cu adevărat?

În 1997 România era încă un stat viabil, cu o putere economică și militară respectabile, precum și cu un spațiu de manevră politico-diplomatică apreciabil. Cu aceste date ea putea fi un (co)lider regional.

Republica Moldova este astăzi, din nefericire și inclusiv din vina României, un stat eșuat, cu o economie precară și total dependentă de jocuri externe, trăind în confuzie identitară și criză geopolitică, care, în urma unei conivențe germano-ruse, a adus în post (nu la putere, căci puterea este în altă parte) o guvernare așa zis „pro-europeană”, formată din absolvenți spălați pe creier în școlile globalismului cultural american, având, după ce va fi sedus populația prin măsuri justițiarist-populiste, misiunea sau destinul de a compromite orice urmă de identitate națională, orice forță politică suveranistă și orice încredere în fezabilitatea integrării europene sau euro-atlantice. Cum să faci din ea centrul de iradiere a unui proiect de integrare regională altfel decât în limitele unui simbolism păgubos?

A pune patrulaterul conceput în 1997 sub egida Chișinăului, un alt stat extracomunitar fără nici o șansă de intrare în UE, care, alături de Ucraina, nu își poate exercita suveranitatea nominală (de cea reală nu mai merită vorbit) asupra întregului său teritoriu, înseamnă să creezi aparența unei realități paralele cu cea a UE, care mai mult decuplează Kievul și Chișinăul de Bruxelles, oferindu-le, după eșecul eclatant dar previzibil al „Parteneriatului estic”, un fel de azil de noapte, în așteptarea deciziei referitoare la viitorul lor, în curs de negociere între Federația Rusă și Europa germană. După ce cu câteva zile mai devreme, la așa zisul Summit al „Platformei Crimeea”, de la Kiev, Ucrainei i s-a oferit, ca premiu de consolare pentru abandonarea sa, iluzia solidarității euro-atlantice, a venit rândul orgoliului moldav să fie pansat cu iluzia integrării europene, deocamdată în „formatul Chișinău”; după asta mai vedem noi (sic!).

Cum se explică, însă, prezența Poloniei în acest joc. Să facă Polonia un serviciu Rusiei și Germaniei, ca „broker onest” în contractul de vânzare-cumpărare a trei valize fără mâner (Ucraina, Moldova, România), aflate în prezent în depozit berlinez, către un eventual achizitor rus de deșeuri geopolitice reciclabile? Să preia Polonia în arendă forțată viitorul spațiu tampon dintre lumea euro-atlantică și cea euro-asiatică? Care ar fi comisionul? Vreun cupon de suveranitate primit de la Comisia Europeană, cu reducerea presiunii exercitate în prezent de tot mai politizata Curte de Justiție a UE? Nu este exclus, dar parcă este, totuși, prea puțin sau raportul preț-beneficii este prea neatractiv. Mai ales pentru o națiune cu mândria celei poloneze.

Patrulaterul din 1997 avea rostul de a oferi statelor în cauză securitate în afara structurilor euro-atlantice, precum și capacitate de negociere sporită cu acestea, eventual în vederea dobândirii unui statut favorabil în interiorul lor, după aderarea la ele. La lansarea „Formatului Chișinău” nu s-a făcut nici o legătură între acesta și vechiul patrulater. Oricum obiectivele celui din urmă nu mai sunt actuale sau, în orice caz, trebuie adaptate la actualul context european și global.

Cu câțiva ani în urmă, constatând discriminarea practicată în cadrul UE la adresa membrilor estici, și anticipând criza structurală în care va intra uniunea, am emis ideea unei posibile „uniuni în cadrul uniunii” sau a unei entități confederale create pe deasupra frontierei estice a UE. Această mișcare ar fi fost menită să determine hegemonii UE să renunțe la ideea Europei germane și să adopte reformele necesare în vederea creării unei democrații paneuropene transfrontaliere autentice, sau, dacă nu s-ar fi ajuns aici, să constituie o alternativă regională autonomă în afara UE, la proiectul „Europei cu două viteze”.

Cum ar putea membrii „Formatului Chișinău”, cu problemele lor structurale, cu crizele lor cronice, cu dificultățile lor economice, cu războaiele lor civile etc., să realizeze concentrarea de putere reclamată de realizarea unui asemenea curajos proiect? Imposibil! Chiar dacă o duce ceva mai bine, Polonia (lovită și ea, totuși, de criza economico-financiară globală și de efectele pandemiei Covid 19), singură, nu poate tracta trei nevoi spre o țintă mult prea îndepărtată.

În plus, un asemenea demers reclamă participarea tuturor statelor de la Viszegrád împreună cu statele balcanice, sau măcar majoritatea acestora. Or, absența Ungariei la festivitățile de la Chișinău, în ciuda faptului că diplomația maghiară (și nu cea română) a fost implicată (cu sprijinul larg al Germaniei și acceptul Rusiei), de-a lungul ultimelor decenii, în toate misiunile internaționale legate de „democratizarea” Republicii Moldova și rezolvarea crizelor sale constituționale cronice, este grăitoare, indicând lipsa interesului sau voinței de a susține un asemenea format. Ca să nu mai vorbim despre neimplicarea Germaniei, „protectorul” informal al Moldovei în numele și pe contul UE.

UN ALT INTERMARIUM CARE RECLAMĂ REVENIREA SUA

„Formatul Chișinău” ar mai putea fi citit și ca intenție de a modifica traseul „inițiativei celor trei mări”, moșită de SUA, mutând punctul terminus al acestuia din Marea Adriatică în Marea Egee, sau de a-i revizui geometria, reducându-o la numai două mări – Baltică și Neagră.

Cei care au susținut trilaterala România-Ucraina-Polonia, în 1997, au fost americanii. Faptul este confirmat și de memoriile fostului ambasador american Alfred Moses. Includerea Moldovei le-a fost indiferentă; nu i-a entuziasmat, dar nici deranjat.

Ceea ce voia SUA atunci, ca de altfel, și ulterior, prin „inițiativa celor trei mări”, a fost crearea unui obstacol geopolitic în calea resuscitării pactului Ribbentrop-Molotov; adică în calea unei noi antante ruso-germane care să le asigure acestora condominiumul politic asupra Europei, făcând din Eur-Asia un bloc rival Americii. În anii 1990, aceasta era o bătălie de avangardă dusă de Casa Albă, pe când Europa (UE) se găsea pe locul întâi în ordinea priorităților sale de politică externă. În anii 2020, vorbim despre o luptă de ariergardă dusă în condițiile în care pentru SUA prioritară nu mai este Europa, ci zona indo-pacifică și în special Marea Chinei. Așa se explică de ce traseul „inițiativei celor trei mări” este altul decât cel al intermariumului proiectat de România în 1997, și anume unul deplasat spre vest, lăsând obiectiv în afară Moldova și Ucraina.

Astăzi, absorbiți, în afara complexelor probleme domestice, de prioritățile confruntării cu China, precum și de crizele retragerii din teatrele de luptă care le consumă resursele fără a le oferi perspectiva victoriei, americanii numai de regiunea extracarpatică și de coaliții pe axa balto-pontică nu mai au timp. Prin urmare, cred că, referitor la „Formatul Chișinău”, avem de a face cu un fel de „probă a adunării de jos în sus”. Prin renașterea vechiului patrulater sau, mai bine spus, prin aducerea stafiei lui în orașul celei mai proaspete creații a dogmei progresist-globaliste (de fapt un produs al corectitudinii politice americane „indigenizat” în arealul politic germano-rus), se speră, probabil, că va fi redeșteptat interesul SUA pentru nefericitele popoare de aici. Ceea ce cândva a fost inspirat de politica americană în zonă, se crede că va inspira acum politica americană să revină în zonă. Iar asta nu poate fi decât în capul Poloniei, care este disperată a vedea cum americanii vând Europa de est Germaniei, pentru ca aceasta să o vândă mai departe Rusiei.

Nu cred, deci, că scenariul a fost conceput de vreun păpușar euro-atlantic. Este vorba despre o politică poloneză, îmbrățișată, din motive similare, de un alt guvern disperat de dezangajarea americană, cel ucrainean.

În timp ce Polonia nu este vital interesată în actualul traseu dintre mări, obiectivele sale geopolitice majore fiind în Ucraina și Belarus, acolo unde importante minorități poloneze trăiesc pe teritorii istorice poloneze, Kievul nădăjduiește ca apariția „Formatului Chișinău” să determine SUA la modificarea rutelor strategice care ar trebui să lege, potrivit proiectului american, Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Mediterană, cum spuneam, prin înlocuirea Mării Adriatice cu Marea Egee. Numai că, admițând că SUA și-ar mai bate capul cu așa ceva, asta ar însemna periferizarea Ungariei și Croației, și consolidarea caracterul american al proiectului, în dauna intereselor ruso-germane. Cum amercanii lui Biden numai la „Inițiativa celor trei mări”, lansată cu binecuvântarea administrației Trump, nu se gândesc, iar un alt motiv de tensiune cu Moscova și Berlinul, pe care și așa nu a izbutit a le aduce în tabăra sa în războiul economic cu Beijingul, nu le mai trebuie, demersul polonez privind împingerea spre est a intermariumului are șanse de succes virtual nule.

România și Moldova au primit aprobare să intre în joc tocmai pentru că este vorba numai despre un spectacol de pantomimă. Dacă ar fi fost ceva serios, demersul ar fi fost interzis, întrucât ar fi însemnat să se creeze un al doilea intermarium neconform agendei germane. Ceea ce nu se poate face cu Maia Sandu, a cărei soartă depinde de tandemul Berlin-Moscova. Și nici cu Klaus Iohannis, care face guturai atunci când la Berlin cineva uită vreo fereastră deschisă.

După ce la Kiev, un joc mare, în substanța sa pro-rus, a fost jucat de Ungaria, iar în ultimele zile Ungaria și Austria au avut consultări strategice cu Rusia, lansarea „Formatului Chișinău”, în cadrul unei festivități în care a strălucit Președintele polonez (în ciuda faptului că Polonia este, totuși, o republică parlamentară) sugerează o încercare a Varșoviei, ereditar rusosceptice și fundamental americanofile, de a reechilibra influența Ungariei în regiune, preluând inițiativa în jocul geopolitic de aici.

Asta duce cu gândul la o fisură (oare și indusă?) în cadrul Grupului de la Viszegrad, mai degrabă decât la expresia unei ambiții comune a membrilor acestuia privind integrarea Europei orientale. O fisură de care nu este nici o nevoie într-un moment în care amenințările comune (inclusiv pentru România) se amplifică îndreptându-se spre un maxim istoric.

Iată secretul „Summitului celor patru” de la Chișinău și, poate, motivul misterului în care a fost învăluit. Ce ar mai fi o cacealma dacă nu s-ar bucura de beneficiul enigmei?

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 28

50 de Comentarii

  1. Tov. Severin A., cum ai fi scris articolul asta in anul 1986 cand (cf. Wikipedia) erai Lector la Academia de învățămînt social-politic Ștefan Gheorghiu de pe lîngă CC al PCR?

  2. Cred că Găgăuțiya cu capitala la Kom RAT va fi noua miembră a Trilateralei InterMarium formată din 4: Ukrajina șî Rromînika… Invierz (cî așie-i moda az’, șoroșizdă-LeGheBeTeQizdă) ca la șiei patru apostoli cari uo fost triy: Luca șî Matiy… :)))

  3. Republica Moldova nu e eshuata ci este SALVATA din gheara ruseasca.
    Acum 20 ani rusii , niste prosti, in loc sa lase unirea Basarabiei cu Romania, facand jocurile lor murdare de mujiti prosti si betzi… au facut o mare realizare. In loc sa-si faca prietena Romania au distrus Romania facand-o o tara ocupata de baze americane. Din cauza prostiei rusesti si a agentilor lor Romania a devenit baza militara americana.

  4. Tovarase , văd ca nu te poti smulge de trecut.
    Probabil erai șef de brigada la livada .
    Ți-ar trebui translator sa-nțelegi ce-a scris aici fostul min de externe Severin.

  5. Nu retardule”scrieti propaganda ruseasca”nu Rusia s-a opus ci papa ilici,daca nu crezi mai documenteazate.

  6. O fotografie care spune tot. Patru persoane care nu au nimic una cu alta, distanțate la propriu și la figurat, refuzând să pronunțe simultan “cheese” să pară că zâmbesc. Jalnic și descurajant la ce nivel scăzut am am fost ajutați să ne coborâm singuri.

  7. Președintele 0. O mârțoagă prezidențială obsedata de poze de grup, 0 politica externă. Moldova se va ridica doar prin puterile proprii, Romania nu a ajutat și nici nu va ajuta

  8. Mă uit cu uimire la politichia românească. Mă uimește nu doar limbajul expunerii bâlbâite a multora, ci evidenta lipsă de competență asupra domeniului dezbătut.. Plus aud din gura lor aurită cum că ”a lucrat” la ceva proiect,. impreună cu cei 20 de consilieri ai săi,.pe care culmea nu mai are fonduri să-i plătească,. și introduce ”proectul” la cameră,.. unde mai poate fi îmbunătățit, e perfecționabilă treaba,.Deci te poți intreba, cum puii mei va arăta acel proiect ? Cine mai sunt deștepții adormiți din fotolii, mai competenți decât toți consilierii in domeniu,..să îmbunătățească, cei cică teoretic specialiști..?

  9. Adrian Severin, vulpea care nu poate ajunge iar la cei struguri dulci are dinții strepeziți de câți struguri acri şi-a imaginat! Eşti departe de a pricepe mizele geopolitice reale!

  10. O gargară, înglodată într-o multitudine de cuvinte, cu pretenții, cu parapon.

    În realitate totul a fost un exercițiu de mimetism.

    La începutul anilor ’90 a luat naștere prima și singura trilaterala adevărată – „Triunghiul de la Weimar” (28/29 iaugust 1991). A fost un formatul de conlucrare franco-germano-polonez, menit să tempereze temerile poloneze față de Germania reunificată, prin asocierea Franței, ca factor stabilizator. Cu reuniuni anuale ale membrilor executivelor – externe, apărare, enonomie etc etc.

    Prin anii 93/94 am copiat și noi, mecanic, formatul „trilateralelor” (și l-am multiplicat la nesfârșit) cu cine vrei și cu cine nu vrei. Care au întrat în desuetitudine, odată cu aderarea la Uniunea Europeană.

    Ce ne spune dl. Severin? In esență că formatul „trilateralelor” a fost un exercițiu în esență avortat. Ce nu ne spune dl. Severin? Ca triunghiurile inter-statale, fie ele și cu patru colțuri, nu pot exista, pentru că sunt contra naturii și logicii elementare.

  11. Nu vreti si pricepeti …Asta a fost doar o vizita turistica sa se dea patriot, sa nu mai spuna dragii miei/romanii miei ca nu l-a tinut bracinarii sa mearga in Ucraina.Pur si simplu o ,,spalare,,a obrazarelor groase a ,,iubitului,,si ,,stimatului,,nostru prezidente de lux prezentata ca o vizita in folosul Romaniei.Pas cu Pas.Rominia euriopeana,Rominia norr-maa-laaa,Rominia lucului binee fecut.Hei Siktir.

  12. „În 1997 noi, adică diplomația română, am inițiat și s-a născut trilaterala România-Ucraina-Polonia, căreia i s-a alăturat apoi Moldova”,bla .bla ,bla adica Romania ciopirtita de terit.date Ucrainei!”Acum, în 2021, pe fondul și sub efectul degringoladei în care se află UE și NATO, patrulaterul Polonia-Ucraina-România-Moldova”.Romania RAMANE LA FEL DE ciopirtita prin semnarea Tr.din 1997 -cu Ucraina SI ASTAZI -care tratat ,culmea ,expira in iulie a.c – si tocmai de aceea a fost CAtu sa asigure KIEVUL ca NU se VA umbla ,denunta Tratatul din 1997 ! TRADAREA E IN ROMANIA!”Ce efecte a avut Pactul Ribbentrop-Molotov (sau Pactul Hitler-Stalin) pentru România? Cel mai important efect a fost, fără îndoială, ultimatumul sovietic din iunie 1940, care a dus la cedarea Basarabiei de către România. Pact Ribbentrop-Molotov, consfințit și de seria de tratate care au urmat după sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial, începând cu Pacea de la Paris, din 1947, dar continuând și cu celebra conferință de la Helsinki, din 1975.În realitate, Pactul R-M este expresia pură a totalitarismului aplicat în politica externă. Este cea mai bună exprimare a dorinței de dominație a celor două totalitarisme și, dacă vreți, prin asta se pune un soi de echivalență între comunism și nazism, cel puțin din perspectiva politicii externe.In Trataul R-M -Nimic despre Basarabia, nimic despre România. Printre rânduri eu citesc aşa: Basarabia nu este pe aceeaşi poziţie cu Estonia, Lituania, Letonia, Polonia şi Finlanda. Din punctul de vedere al faptelor lucrurile sunt clare: Polonia ,Estonia, Lituania şi Letonia sunt în NATO şi UE, Republica Moldova este blocată de un conflict îngheţat.

  13. Pina la urma si creati artificiala Ucraina, cat si Rep Moldova, abandonata „naonazimului german”, sunt „necesare „UE si NATO s-asi faca jocul geo-strategic !
    Dupa lovitura de stat zisa „revolutie”a, fost „blagosloviti”cu agentul kGB Iliescu si dupa el toti tradatorii s-au aliniat,condamnarea Pactului Ribbentrop Molotov a fost făcută din vârful buzelor şi în nici un caz nu se referă la Basarabia! Apoi s-a aliniat toata „diplomatia”servila si deservind SUA- Germania care auveau nevoie de tamponul Ucraina-Ro,determinind-o pe cea din urma sa semenze Tr.cu Ucraina, oricum Ro cu diplomati lasi si Emil Constantinescu in frunte,nu se gindea sa se opuna, semnind tradator /La 7 iulie 1997, cu 65 de voturi pentru, 50 contra, 3 abțineri, într-o atmosferă de totală confuzie, Senatul României ratifică „Tratatul cu Ucraina”. Republica Ucraina – stat apărut în 1991 – dispune de un act prin care actuala graniță îi este recunoscută de statul român. Bucăți din marmura trupului țării se desprind, ducând cu ele zidurile Cetății Albe și ale Hotinului, Ținutul Herța, sanctuarul de cultură al Cernăuților. Aurel Preda: În speranta unor avantaje ipotetice: admiterea României în N.A.T.O. Bucurestiul a cedat Ucrainei nordul Bucovinei, Herta, sudul Basarabiei si Insula Serpilor. Principalul artizan al acestei monstruozitati a fost Adrian Severin, dupa numele lui adevarat Skvosnik. Domnul Skvosnik cunoaste bine interesele poporului român si este la fel de îngrijorat acum, ca si în trecut, la fel ca de cantitatea excesiva a hidrogenului din apa…

  14. „Intermarium” e-al Poloniei PROMETEISTE, al lui Pilsudski, @Adrian Severin, de imediat dupa redevenirea Poloniei un stat, dupa WW1. Ea fiind împartita de 3 ori între Germania, Austria si Rusia tocmai din cauza tentatiilor ei expansioniste, PROMETEISTE : POLONIA de la BALTICA LA CASPICA si având CAPITALA la MOSCOVA. Tipii având nostalgia vremilor în care ajunsesera la Moscova (dar si-n Moldova, ale carei recolte le ardeau, fete si neveste, violau, si tineri, omorau, daca nu scapasera-n munti, de slehtele care faceau groaza). Daca România a avut o „initiativa” în sensul de-a sprijini INTERMARIUM POLONEZ, ea a fost un act de TRADARE a României, care, dupa Pilsudski si predecesorii din cauza carora Polonia n-a putut s-aiba o existaenta viabila, ar fi trebuit sa se-ntinda, si repet, de la Baltica la Caspica. SUA: nu vor schimbarea granitelor Europei de dupa WW2. Sprijinul lor Poloniei rezumându-se la propriile alegeri: Polonia face parte din campaniile electorale INTERNE ale SUA, comunitatea poloneza din State votând DEMOCRAT. Nici unul din presedintii DEMOCRATI alesi neavând, însa, chef sa-si tina promisiunile (nici macar un Jimmy Carter si-un Obama, adânc îndatorati lobbying-ului polonez american. Carter mai si având un consultant presidential profund xenofob si polonez de obârsie, Zbignew Brzezinski, autor al unei „doctrine” de-„ndiguire” a Rusiei care numai rau i-a facut Europei). @Nelu Santinelu, @Marele Urs, @Alex, @de la Nistru pân’la Tisa: de acord.

  15. @ileana : Nu din cauza strainilor e România, acuma, asa cum e, ci din cauza românilor. Iliescu de care spui si toti ai lui, Severin, inclusiv, fiind români. Constantinescu, român. Basescu, român (tatar, însa român). Johannis, român (sas, însa nascut din tata-n fiu în România, si fiind cetatean român. Habarnam al IV lea, dupa Iliescu, Constantinescu si Basescu, însa … de-al … românilor). Daca România ar fi avut un TITULESCU, respectiv, un MAURER (mama, frantuzoaica), ori CORNELIU MANESCU, si restul ministrilor de externe de sub CEAUSESCU, de pâna la 1989, n-ar fi ajuns în halul în care-i acuma. Un Cioroianu si restul nulitatilor, neostenindu-se pentru interesele României, ci ca sa-si faca, vorba lui Eminescu, „un nod cravatei”. Filfizoni. „Fluturas, nu mai ai aripioare…” (dar ai, în schimb, substantiale venituri de la statul pe care chiar matale l-ai adus la faliment …)

  16. @IR: Ca de obicei, cind e vorba de Polonia si Rusia spui prostii. Intermarium nu era un proiect expansionist al Poloniei, ci unul defensiv, preconizind o alianta intre statele nou iesite din cele trei imperii care luasera parte la Primul razboi mondial dar care dadeau iar semne de expansionism, in special cel rus, care inlocuise panslavismul cu comunismul, doctrina cu un cimp de actiune mult mai larg decit panslavismul. Romania avea tot interesul de a sprijini acest proiect, intrucit era ea insasi vizata, de la bun inceput de Rusia bolsevica, ulterior si de Germania nazista, care isi vor da miinile peste Polonia si Romania, ba inca peste Tarile Baltice si Finlanda. Daca il lauzi pe Marele Urs, care o face pe niznaiul despre participarea Ungariei la Platforma Crimeea, stii ce vorbe fruoase a spus presedintele Ungariei acolo? Probabil ca da, dar taci, caci de la un timp cinti si in struna Budapestei nu numai a Moscovei. Halal romanca ardeleanca…

  17. „Cei mici” – fără nimic peiorativ în asta – la vremuri la care au diplomaţie reală, mereu au creat bilaterale, tritalerale etc., tratate regionale care să le mărească puterea de negociere, fie că făceau parte şi din tratate mai mari, fie că nu.
    Dincolo de retorică, aceste tratate regionale nu au convenit niciodată jucătorilor mari din marile tratate (unele democratice în treburile interne dar cât se poate de imperiale în cele externe – geografia şi demografia obligă!), dar în vremurile de acalmie – adică atunci când marii jucători se aflau într-un fel de echilibru, le-au lăsat în pace ba chiar le-au lăsat să facă „lucruri” regionale.
    În vremurile tulburi, aşa cum au fost cele din pragul marilor războaie moderne (primul, al doilea, cel rece), tratatele regionale fie au fost de-a dreptul încălcate de una dintre părţi „cumpărată” de unul din marii jucători, fie au fost pur şi simplu ignorate pentru că oricum şi marile tratate au fost încălcate.
    În mizerabila perioada neoliberală post Război Rece, o vreme mai mult decât tulbure, cu „lecţiile bine învăţate”, cu noile oferte tehnologice, la dispoziţia marilor jucători, tratatele regionale sunt destrămate prin distrugerea părţilor – acolo unde slăbiciunile interne permit – şi sunt înlocuite cu „fantome” de tratate. Că tot clamează neoliberalismul transparenţa între alte mizerii ale ale acestei noi „religii” politice.

  18. Ca Romania n-are capacitatea (geo)politica de a gândi și implementa proiecte subregionale e evident. Credibilitatea guvernului Romaniei – indiferent de partidele care l-ar forma – e redusa și pe plan intern, și pe plan internațional. Din acest motiv, nici celebrele ,,trilaterale” ale lui Severin n-au valorat mai mult decât o ceapa degerata, desi conceptul i-a plăcut lui M. Albright. Adrian Severin comite insa o impolitete crasa fata de cititori și fata de toți cetățenii romani. Statul roman e slab, poate cel mai slab din UE. Dar e totuși departe de a fi esuat. Daca ar fi esuat, businessul ala neoliberal pe care tovarasul Severin l-a susținut pana in pânzele albe – adica pana a diluat statul – si-ar face bagajele mintenaș. Deocamdată sta prin zona fiindca castiga bine pe seama unei populații sărăcite masiv. Situatie la care Adrian Severin, impreuna cu ,,tovarasii” din PD, au contribuit din plin. Evident, ,,populistul” Severin da vina doar pe actorii externi. Cine știe, poate va prinde un loc printre ,,conservatorii” de stransura ai lui L. Orban.

  19. D-le Severin, cum puteți spune că:„Republica Moldova este astăzi, din nefericire și inclusiv din vina României, un stat eșuat, cu o economie precară.”? În primul rând, din această afirmație, lipsește precizarea esențială că vorbim despre un stat ARTIFICIAL CREAT DE URSS, PRIN JAF TERITORIAL ȘI GENOCID, PRIN AMENINȚAREA ROMÂNIEI CU RĂZBOIUL, urmată de INVAZIE MILITARĂ ȘI OCUPAȚIE (1940) și apoi de RĂZBOI(1941-1944). Stimate Adrian Severin, NU România a creat acest așa-zis stat, croit artificial, prin mijloace de forță și prin nenumărate ASASINATE – practic, un munte de cadavre românești, de restul României. Nu noi am tocat milioane de soldați sovietici ca să stricăm România Mare. Cum să facă România viabil un asemenea stat de carton, fără nicio concepție și logică politico-economică, practic impunerea cu forța a nebuniei lui Stalin? În Rep. Moldova, populația este amorfă etnic și idologic, iar unanimitatea este când oamenii de acolo și azi susțin, că ei sunt poporul moldovenesc. Din 1991 încoace, unii dintre cei mai sifilitici și șovini antiromâni au ajuns președinții Rep. Moldova. Sondajele de opinie de la urne, au arătat că mulți cetățeni moldoveni care îl votaseră pe Dodon președinte, la secțiile de vot din România deschise pt. alegerile din Rep. Moldova, erau și CETĂȚENI ROMÂNI. Cum vine asta, să-l votezi pe unul ca Dodon care înjura zilnic România, mistifica istoria și combătea ideea Unirii amenințând cu războiul civil, după ce ai jurat credință României ca să primești cetățenia română?! Aici nu mai vorbim doar de oameni cu două fețe, vorbim de o întreagă populație care rătăcește de 30 de ani într-un labirint, pe care nu România l-a creat. Rușii ne-au crăpat capul cu parul ca să creeze acastă mizerie, acum consecințele sunt vina României?

  20. @SCRIETI PROPAGANDA RUSEASCA
    Sunt perfect de acord cu ideea de principiu din răspunsul dumneavoastră.

  21. Actorul și polonezul au venit la Chișinău pentru au văzut CONFUZIA colosală din mintea oamenilor de acolo, care nu știu nici azi cine sunt și ce vor. Polonia este un stat gelos pe România, că îi secondăm îndeaproape, iar ideea și realitatea unei Rep. Moldova de carton, le place că pot să facă jocuri diverse acolo. Felicitări tov. de la Moscova pentru această realitate interesantă! Ucrainianul, nici el nu-i prost. Nu vă supărați, dar Ucraina a primit de la ruși, cu acte în regulă, circa 1/3 din teritoriul istoric al vechii Moldove. În Bugeac sau în Cernăuți nu mai e picior de român deja, grație acelorași sovietici. Naționaliștii ucrainieni consideră oricum toată Basarabia pământ al Ucrainei, deci, prost să fie ucrainanul să nu se bage și el în seamă la Chișinău. Ucrainieenii ar fi lipit Basarabia la Ucraina încă din anul 1918, dacă nu dădeau nas în nas acolo cu sutele de mii de soldați români, veteranii de la Mărășești, Mărăști și Oituz.
    Eu mă mir cum de n-a apărut la Chișinău și Viktor Orban, să-i dea Maia Sandu un sărut pasional, că și ungurilor le este foarte dulce antiromânismul educat de sovietici în Basarabia și în plus, maghiarii sunt oricând amatori să caute în ape tulburi un pumnal ca să ni-l înfigă nouă în spinare.
    Părerea mea: România să se așeze la masa cu bucate din Basarabia, să zâmbească frumos, dar pe sub masă, să țină mâna pe ciomegă.

  22. statul nu mai este roman. „alesii” securimii anti-romanesti sunt catarati pe Romania, spre exterminarea romanilor si destramarea Tarii. atat timp cat cei care stiu ADEVARUL si carora le pasa si au inca puterea sa actioneze acum pana cand nu este prea tarziu, se complac in tacere, iar natia este #oificata cu buna-stiinta de la lovitura de stat pana astazi, drumul catre perzanie este asigurat. planul corporatiilor de spionaj si asasinar economic se pare ca reusesc pas-cu-pas….

  23. @ marin.. Ciumete, ești și tu la fel de obtuz ca BOR.. Ai auzit o lozincă și o repeți ca un papagal,.Evident romania e pe tobogan și se indreaptă spre mari abisuri,.Dar asta nu de ieri de alaltăieri, sau de doi ani.. Nu te lega de ”dușmani” sau ”alogeni”..pe care evident nu-i ințelegi. Vezi ce fac românii tăi.. Vezi ce produce un român patriot. Vezi cum te fură neamul tău, majoritar. Pe urmă leagă-te, de crezi, de alții.. Romania nu mai are nevoie de bomba atomică bre.. are polimea română ca marin…și ajunge..

  24. Acum 30 ani nimeni din conducerea politica a Romaniei nu cerea rusilor UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA sa nu deranjeze. Astazi ISTORIA SE REPETA. Nimeni nu cere Ucrainei retrocedarea Sudului Basarabiei…sa nu deranjeze.
    Ati vazut voi jaddanu Aurescoberg sau drogatu poponar sa zica macar Ham.
    Cutzu cutzu …na Grivei.
    Cine reprezinta Romania inca rumega si acum cand mongolii vor sa navaleasca iar.

  25. @IR: Ei uite, ca sa nu te plingi ca am mereu ceva cu tine, apreciez comentariul tau, adresat ilenei, desi si ce spune aceasta este demn de luat in seama.

  26. Cernauti parte a Bucovinei de Nord alaturi de Tinutul Hertei care ne faceau vecini cu Polonia si Cehoslovacia cum spunea bunica mea despre acest coridor sunt in Ucraina, nu ma pricep, poate si Polonia are ceva pierdut prin Ucraina, iar daca ne gandim la R. Moldova fosta Basarabie, niste judete in sud Bolgrad Izmail si Cahul care erau la Basarabia cand castigau turcii cand la Rusia tarista cand era infrant imperiul Otoman si care azi sunt in Ukraina. Deci intrebarea este cum de suntem sedusi de Ukraina unde ceva s-a ratacit?

  27. Severin zice adevarul!
    Evident ca sabotajele USA au avut acordul Frantei si Germaniei pentru a nu permite o forta diplomatica reala a Romaniei si Poloniei, ca sa scape de colonizare!
    Acelasi acord l-a avut USA si cand a bombardat Yugoslavia, care era prea independenta si mai facea si concurenta economica Frantei/Germaniei!

  28. @Anonim: „Intermarium” dateaza din secolele al XIIIlea – al XIV lea, nu l-a asteptat pe Pilsudski. La epoca, Polonia (Republica celor Doua Natii), fiind cel mai mare stat din Europa (nu numai de Est), si netinându-se decât de „cuceriri”, jafuri si … casatorii profitabile. Moldova având nevoie de-un Stefan cel Mare pentru a se impune ca putere regionala. Pe care urmasii o submineaza. Ai uitat de luptele de putere moldovenesti? fiindca nu numai rusii au avut un Ivan Redutabilul (nu cel Groaznic, traducere gresita), si românii si-au avut „Redutabilii” lor. Ba înca si-n folosul Portii. Adica tradatori. Ivan Redutabilul fiind, cel putin, patriot. Si primul tzar al Rusiei. Revenind la Pilsudski: individul (o bruta, fiindca veni vorba, si gol la minte, asa ca de-aia plagiaza si el, dpdv al „strategiei” teritoriale, „mare, sa fie, si mai mare, si mai mare”, ca tipul, de Monaco si Lichenstein, de pilda, n-auzise…), conformându-i-se „traditiei” expansioniste, violente, a polonezilor. La fel lui Hitler, de altminteri (Auschwitz, care-i în Polonia). N-o mai lua razna. ps îti multumesc pentru a doua ta postare.

  29. @din câte am auzit: bine-nteles ca Polonia a „pierdut” ceva-n Ucraina, si-anume, partea ei de Sud, care-i acuma-n Ucraina de Nord. Liov/Lvov = oras universitar celebru si POLONEZ. Azi, în Ucraina. La fel cum si România îsi „pierde”-n Ucraina Bucovina de Nord. A lui Eminescu. În care ucrainienii postsovietici au avut, de altfel, grija de-a interzice scolile-n limba româna. Vrând sa se „americanizeze” de prea multi Nuland si Robinette câti s-au perindat pe la ei, în ultima vreme.

  30. @din câte am auzit, ps: România „pierzându-si” în Ucraina si mare parte a Basarabiei, în urma Tratatului de Pace de dupa WW2. Parte a Basarabiei supusa aceleasi opresiuni, actualmente, de la Kiev. Interzicerea limbii si culturii române. Când mamelucii tradatori de Iliescu (podurile de flori), Constantinescu (la fel), Basescu, si, actualmente, Johannis, ar fi putut profita de dezagregarea URSS în tarile componente, si sa fi negociat cu partenerii EUROPENI (Franta, Germania, Rusia) reîntregirea României în granitele de la 1918. Reîntregire careia SUA cu certitudine i s-au opus. Acuma, reîntregirea tarii fiind neprofitabila si pentru România, ajunsa la faliment, si ea, din cauza de Nastase Adrian, Isarescu Mugur, Basescu (împrumut faraminos, pentru propriile buzunare, dar de restituit de catre tot poporul), Johannis (nechematul, dar „alesul”. Fraudulos. Ambasadele fiind bune, si ele, la câte „ceva”.). Severin scriind prapastii: tipul a fost ministrul de externe al lui Iliescu (înc-un tembel, numai ca tipul, si criminal), la dezagregarea URSS. Si-a stat, atuncea, cu mâinile-n buzunare. Ca fara cap, întotdeauna a fost (vezi patania lui memorabila din PE, care l-a costat cariera politica. Dar, macar, i-a adus … închisoarea).

  31. @IR: Tu ai spus negru pe alb ca te referi la timpul lui Pilsudski iar eu m-am referit la acest Intermarium. Ce a fost pe timpul lui Stefan, care i-a si batut la Codrii Cozminului e alta poveste. In, rest, cu ce a facu si face Ucraina in Bucovina si fosta Polonie de acord. Nu stiu insa daca si Polonia a semnat cu Ucraina un tratat la fel de rusinos ca acel semnat de Constantinescu.

  32. @Anonim: Polonia a sustinut „revolutia portocalie”, desi Yanukovici si Kwasniewski, presedintele polonez, mari prieteni mari. De Walesa nici nu pomenesc:pâna si polonezii plângându-se de el ca presedinte. Polonia are, nemarturisit, scopuri teritoriale-n Ucraina de Nord, teritoriu istoric polonez. Aud, pe de alta parte, ca Ucraina vrea sa iasa din Acordurile de la Minsk. Ceea ce-ar însemna repunerea pe tapet a granitelor tarii. Iesirea din acordurile de la Minsk a Ucrainei deschizându-i Rusiei calea de-a recunoaste republicile Donetzk si Lugansk. Johannis (daca tot el o mai fi presedinte) tot surd si chior o sa fie, si-atuncea, privind si Nordul Bucovinei, si Basarabia de Sud. Ca sa nu cumva sa-i supere pe americani, nu-i asa … Mai stiu si ca Putin e de-acord sa-l întâlneasca pe actorasul de la Kiev, ca discutiile dintre cei doi pot sa includa multe subiecte, însa nu si pe-al Crimeii, redevenita (si definitiv) rusa. Putin având, în Crimeea, si sustinerea tatarilor.

  33. Citesc vrăjeala ieftină a unora de pe forum care ne invită pe noi, românii, să emitem pretenții teritoriale față de Ucraina, care, întradevăr deține Bucovina de Nord și Basarabia de Sud, teritorii românești. Stimați troli mancurți, voi v-ați pus vreodată întrebrea care este jocul Rusiei în Ucraina? De ce le-au băgat rușii ursul în casă ucrainienilor prin ceea ce se întâmplă în Donbas? Rusia a căutat să blocheeze drumul Ucrainei către NATO și Uniunea Europeană deschizând un răboi civil/război hibrid acolo și, în subsidiar, urmmărește să compromită forțele pro-UE din Ucraina în ochii poporului ucrainean. Rusia vrea să dea Ucrainei și ucrainienilor atâta amărăciune și viață grea, sărăcie, insecuritate, subdezvoltare implicită prin blocareaa accesului Ucrainei la piața comună și la finanțarea UE etc., până ce trendul de vot și opțiunile pro-vest se vor schimba la nivel de mase populare, și vor veni la putere în Ucraina din nou politicieni pro-ruși. Dacă România deschide gurița să ceară pământurile noastre strămoșești deținute azi de Ucraina, un gest EGAL CU 0 în sistemul de drept internațional post-WW2, nu vom face altceva decât să-i împingem și noi pe ucrainieni spre ruși care vor spune: iată cine vă sunt „aliații” din NATO și UE! Dar în discursul trolilor rusnaci șmecheri de pe acest forum, Klaus Iohhannis trebuie doar să ceară retrocedarea Bucovinei de Nord și a Basarabiei de Sud, și gata, s-a făcut! Porbabil că aceștia îl confundă semantic pe Klaus Iohanis cu Santa Klaus, tot ce se poate, deși putoarea de trol mancurt nenorocit, îi trădează mereu.

  34. @Saul: Ce spui este perfect adevarat. Totusi, Romania sub Constantinescu a incheiat un tratat cu Ucraina care nu trebuia incheiat niciodata, indiferent cit de stringenta era admiterea in structurile europene. Pina la urma, am fost admisi nu de dragul sau spre binele Romaniei ci in avantajul altora. Faptul ca, individual, unii sau altii s-au realizat in strainatate, este prea putin per ansamblul care este azi Romania – o colonie.

  35. @Saul: scrii tâmpenii, draga! Ucraina SINGURA s-a blocat, FARA NICI UN „AJUTOR”. UCRAINA nu si-a onorat angajamentele din Acordul de la Minsk, NU Rusia. UCRAINA trebuia sa le garanteze drepturile minoritatilor nationale din UCRAINA, NU Rusia! Minoritatea (considerabila) de rusi din Donetzk-Donbass-Lugansk (centrele economice ale Ucrainei traditionale) s-a revoltat fiindca NU-I ERAU GARANTATE DREPTURILE, între care, de-a face naveta zilnica-n Rusia, UNDE MUNCEAU RESPECTIVII UCRAINIENI, fiindca-n Ucraina n-aveau locuri de munca! NU RUSIA-i DE VINA ca UCRAINA, TARA NUCLEARA, N-A FOST ÎN STARE, SI DE FOARTE MULTA VREME (CERNOBÂL, 1987, si mai ales dupa dezmembrarea URSS) DE-A-SI TZINE RANGUL MONDIAL. EUROPA i-a-ntors spatele UCRAINEI, care voia sa „regleze” tot prin RAZBOI si DISCRIMINARI NATIONALE, NU RUSIA. UE si NATO i-au ÎNTORS SPATELE UCRAINEI, NU ALTCINEVA. UE punându-le capat tentativelor unor Nuland-raposatul cancer al creierului John Mc Cain, de resuscitare a nazismului în Europa. La KIEV si-n TARILE BALTICE defileaza NESTINGHERITI NEO-NAZISTII, nu-n Rusia (în care, NAVALNÎI, tocmai pentru neonazism si spalare de bani a fost condamnat). La ODESSA, NU RUSII I-AU DAT FOC TEATRULUI ÎN CARE-AU ARS DE VII 40 de RUSOFONI, ci neo-nazistii UCRAINIENI. Rusia conformându-se ACORDURILOR DE LA MINSK, si UCRAINA, NU. SEMNATURA PE-UN TRATAT INTERNATIONAL PENTRU UCRAINA NU CONTEAZA, NU PENTRU RUSIA. România ar fi trebuit si ea sa-si ajute, asa cum fac rusii, minoritatea din Ucraina. UCRAINIENII DEZNATIONALIZEAZA MINORITATEA ROMÂNA din UCRAINA, nu rusii. Ucraina contând ca Nordul i-a fost, cândva polonez (construit, de fapt, si transfomat în centre universitare si de cultura de NEMTI, cf. Lvov) s-a manifestat cu brutalitate si salbaticie, à la slehtele poloneze de-odinioara. Tembelisme, tembelisme, câte-ti ies din condei, si te mai si pretinzi alfabet. @Anonim: ma scandalizezi dându-i dreptate lui @Saul.

  36. @Saul(I): Bula, Rusia NU cere REVIZUIREA TRATATELOR INTERNATIONALE DE DUPA WW2, A ACTUALELOR GRANITE TERESTRE, UCRAINA le-ar fi vrut, însa în detrimentul ROMÂNIEI, cu UCRAINIZAREA COMPLETA a satelor din tara! Minoritatii române din UCRAINA, UCRAINA-I INTERZICE FOLOSIREA LIMBII ROMÂNE (ZIARE, SCOLI, ACTE DE STARE CIVILA…), NU RUSIA! Si-asta, desi UCRAINA-I STAT FEDERAL, asemenea SUA, GERMANIEI SI RUSIEI, unde, însa, minoritatile (inclusiv, atât în Germania, cât si-n Rusia, alea stravechi, vorbitoare ale unor dialecte) se bucura de drepturi nationale egale cu-ale majoritatii! PUTIN observând, pe deasupra (si, dupa el, si alti sefi de state europene occidentale) ca UCRAINA-I UN STAT ARTIFICIAL. Daca ar fi fost dupa PUTIN, ea n-ar mai fi existat astazi, de mult s-ar fi dezmembrat în partile ei componente! DEMOCRTII din SUA au tinut, însa, cu dintii de „Ucraina”, ajunsa, din cauza lor, la FALIMENT! Ea fiind un punct strategic al asa-numitei „doctrine BRZEZINSKI”, pentru slabirea … Rusiei! Rezultatul fiind pe dos: Ucraina, în ruine, si Rusia, prospera si din ce-n ce mai putere MONDIALA! OBAMA n-are decât sa-si muste degetele, fiindca DIN CAUZA LUI si UCRAINA, pe care SUA VOIAU CU ORICE PRET SA PUNA MÂNA, si-au si reusit, e-n ZDRENTELE de AZI, NU DIN CAUZA LUI PUTIN!

  37. @Saul (II): Când Hollande al Frantei face eforturi diplomatice disperate sa repuna-n miscare Acordurile de la MINSK, OBAMA, nu PUTIN refuza sa se-aseze la masa comuna! OBAMA refuza dineul oferit de francezi, si se poarta ca o cizma, „premiul Nobel”, NU PUTIN! OBAMA a scandalizat o lume-ntreaga, NU PUTIN! OBAMA, fiindca PAPUSA lui SOROS! Datorita LUI si lobbying-ului polonez din SUA fiind el ales presedinte, e drept, nu datorita … lui Putin! Cauta trationalele conivente nesanatoase ale Democratilor americani cu Polonia si UCRAINA, fiindca-n SUA se urzeste, de la WW2, tragedia Europei! De Gaulle voia o Europa de la ALTALANTIC LA URAL, pe care AMERICANII au boicotat-o! Abia ACUMA, o data cu slabirea SUA, prinzând curaj CONSERVATORII din tarile vest europene în afirmarea programului de GAULLE! Boicotati fiind de, bine-nteles, (national)-socialisti. @Anonim (II): ti-e nu ti s-a aprins lampa de cine erau si-nca sunt Constantinescu, Macovei, Liicheanu, Cornea …Johannis, Plesu …, Hossu-Longin …? Cornea, din prostie crasa, restul, în mod programatic, facând jocurile Democratilor SUA, ale unui Soros, în Estul Europei.

  38. @Saul, ps (III) : în ’90, când Tökes înca era-n floare si revolte bine dirijate la Tg Mures, în secuime si la Timisoara, Iliescu i-a dat armatei (desi masate) ordin de tragere în demonstranti? NU. Cine-a asmutit spiritele-n Ucraina, cu ordinele de tragere în rusofonii, la epoca, înca neînarmati? POROSCHENKO. Miliardarul ciocolatei. Omul SUA. Drept care, si rusofonii din Ucraina si-au amintit, si ei, de depozitele de armament ale defunctei URSS-n tara lor. Depozite pe care le-au devalizat. + miliardarii de-acolo. Unii, rosofobi (POROSCHENKO, etc.), si-altii, rusofili. Munitiile-n Ucraina circulând, acuma, prin retelele miliardarilor. Cu cât mai mult razboi, cu atât mai miliardar. Nu ti-ai învatat lectia, mai, baiete.

  39. @IR: Am apreciat ce spune Saul deoarece cred ca are dreptate. Apreciez si ceea ce spui tu in destula masura. Omiti insa faptul ca Ucraina s-a capatat cu teritoriile respective prin puterea Rusiei, ca parte a noului sau imperiu, aka URSS. Ca sa te exasperez si mai si, vreau sa cunosc opinia ta asupra a ceea ce spune cel ce se crede mare urs, desi, in opinia mea, daca e sa recurgem la zoologie, l-as considera alta vietate, cu urechi lungi si foarte incapatinata. Uite aici adresa in cauza: https://www.cotidianul.ro/ziua-limbii-romane-marcata-in-romania-si-in-lume/.

  40. @Anonim (I) : Ucraina n-a „capatat” nimic prin „puterea Rusiei”, ci prin Tratatul de Pace din 1947, din cauza aliantei nefaste România-Germania HITLERISTA din primii trei ani ai WW2. Ironia fiind ca, dupa dezmembrarea URSS, Ucraina însasi a devenit nazista. Marele Urs, limba româna: tipul are dreptate. Ia lucrurile-n derâdere, însa are dreptate, si anume, exemplul Frantei, adica Modelul României : cardinalul RICHELIEU înfiinteaza Academia Franceza în scopul „normarii si promovarii LIMBII FRANCEZE”. Functia unei academii nationale fiind normativa si de promovare a LIMBII tarii respective. Te-am prevenit ca pe Marele Urs trebuie sa-l iei în serios. Privind limba româna: indiferent de cum o sa ti se para, e factor esential al identitatii statale. Limba face parte din dovezile istorice ale formarii unui popor. În Franta, de pilda, si astazi fiind mii de dialecte si limbi SCRISE, adica POPOARE. În România vorbindu-se o singura limba, care-i si scrisa, româna (= un SINGUR POPOR) cu, însa, o salba-ntreaga de dialecte, si ea. În Franta, daca te duci în Bretania (spre Atlantic), nu numai ca platesti un drept de intrare (simbolic sau nu, cred ca nu chiar asa de „simbolic”), dar mai auzi si limba bretona, care are si-un alfabet. Bretonii fiind, asadar, un POPOR si Anne de Bretagne fiind regina Frantei, prin casatorie. Legitimare deplina, cu alte cuvinte. La fel lui Alienor de Aquitania, si regina a Frantei, si-n a doua casatorie (cu Henry II Plantagenetul, adica tot … francez) regina Angliei. De unde, Richard Inima de Leu, pe de-o parte (înmormântat în Franta), si Razboiul de 100 de ani, pe de alta, gata-gata sa distruga Franta. Vandeea, parte, în sens larg, din Aquitania, având si ea un POPOR, vandeean.

  41. @Anonim (II): GENOCIDUL VANDEEAN (girondinii + preotii „refractari’) de catre iacobinii Revolutiei Franceze. Dintre care, primul, ca de obicei, Robespierre. Sudul, si el, Occitania, Provence, cu limba lui occitana (trubadurii), cu tot. În care exista scrieri cu valoare de patrimoniu pentru cultura … franceza. Lasând deoparte „torna, torna, fratre” … adica „franceza”, foarte îngaduitor vorbind într-o tara-n care slujba religioasa era-n latina, de prin secolele al XII-XVIIIlea, diferita de limba vorbita si scrisa astazi în mod oficial. Sau BURGUNDIA (care facea parte din Marele Imperiu Romano-Germanic, în realitate, pâna la Carol Temerarul, mort în 1477 în batalia de la Nancy). Ori … NAVARA (REGATUL Navarei, al carui REGE este … viitorul Henry IV al Frantei. Casatorit cu regina Margot, celebra si deloc personajul odios pe care-l face Dumas. Aventuriera, si nu-i singura, însa „odioasa”, nu. Fratii ei, da, ea, victima lor, nu.

  42. @IR: Alianta cu Germania a fost cauzata de agresiunea URSS asupra Romaniei, care nu a incetat nici dupa cedarea Basarabiei, intrucit provocarile au continuat pe noua frontiera pina la izbucnirea razboiului, in 1941. Planurile expansioniste ale URSS, care inerent vizau si Romania, au fost dezvaluite prin pretentiile avansate de Molotov, in vizita sa la Berlin in noiembrie 1940. Abia aceste pretentii, considerate inacceptabile, au precipitat decizia lui Hitler de a ataca Germania, luind-o cu citeva luni inaintea lui Stalin, acesta avind deja planificata operatiunea ‘Furtuna’ de atacare a Germaniei. Teritoriul smuls Romaniei in 1940 a fost imediat hartanit, parti din el ajungind in RSSU. Tratatul de pace din 1947 nu a facut decit sa constate aceasta stare de fapt.

    Zici ca protejatul tau are dreptate si ca trebuie luat i serios. Nu serios??? Uite ce ii poate mintea: ‘Cum și-or fi dat seama că e ziua ”limbii române”.. O fi fost vre-un eveniment in care a simțit ceva jenant in dos ??’ Se refera la Academia Romana, nu la cea franceza, despre care te-ai avintat in excursul tau, alaturi de subiect. Uite ce mai iese din luminata-i minte: ‘Ca doar acu poți să zici, ca azi ai aflat că ai o ”limbă română” ?? Mai ales că tocmai azi poate un Eminescu nu ar pricepe de ce limbă vorbești.. […] Sau uite se zice despre Ungro-Vlachia, des cum că ar fi ”țara românească”.. Falsuri peste falsuri ‘ Deci esti de acord ca abia azi aflam ca avem o limba romana, pe care, chipurile, Eminescu nu ar intelege-o, desi noi il intelegem pe Eminescu. Deci esti de acord ca Unro-Vlahia e altceva decit ‘tara romaneasca’. Decit divagatia despre Bretania si Vandeea, mai bine spui unde ti-ai desavirsit educatia, la Moscova, la Budapesta? …

  43. @Anonim (I): ai mai scris asta, si nu-i adevarat. Uiti de succesul Miscarii Legionare-n România, guvern legionar, dictatura legionara. Si legionarii aveau în program, ba chiar si drept prioritate absoluta, anti-rusismul, „anti-bolshevismul”, si … anti-semitismul. „Planurile expansioniste ale Rusiei”… si-ale Germaniei. Erau doua puteri, Hitler neacceptând (la fel lui Nuland-Mc Cain, de curând) influenta europeana si mondiala a Rusiei (comuniste, chiar daca o orânduire sociala nu-i de condamnat. Condamnarile pot fi PERSONALE, NU COLECTIVE). Germania, pe deasupra, nebagând în seama ca era scrutata, si bine, de SUA. + ca ti-am mai scris ca Rusia (în cazul respectiv, Stalin), NICIODATA nu PRETINDE la ceva ce nu i se cuvinte ISTORIC. Ori, Basarabia fusese ruseasca 100 de ani, dupa cedarea ei de catre Turcia, la 1812. N-ai dreptate nici privind Tratatul de Pace din 1947, rastalmacesti situatia si uiti de WW2 si despagubirile de razboi pe care le-avea de platit România. Care, ruinata, a mai si fost ajutata, dupa WW2, de Rusia (sovromurile asta fiind: forma de plata a despagubirilor, si ele, dar fara a refalimenta tara. În faliment, NIMENI neavând interes.

  44. @Anonim (II): Vezi, în schimb, astazi, SUA, care falimenteaza PRIN SANCTIUNI tari prospere, initial, pentru a le ocupa teritorial (vezi România), cu toate consecintele). Ma obosesti, si-o faci dinadins. Marele Urs: repet c-are, istoric, dreptate. Fii obiectiv, eugenismul n-ajuta la nimic. Are dreptate si când îsi bate joc de pocirea actuala a limbii române. Când vezi ce-i în scoli, si când numai de învatatul ei nu mai e vorba. + ca româna lui Eminescu si româna de azi difera. Tipul are dreptate. Româna lui Eminescu fiind mult mai pitoreasca, mai plina de cuvinte frumoase si curioase, decât româna de azi. Ungro-Vlahia : si ESTE Tara Româneasca. Nu uita ca regele Ungariei, un ANJOU, care se-ntinsese si peste Transilvania, „descalecase” si-n Tara Româneasca. Batut fiind la POSADA, de Basarab I. Ungro-Vlahia. Îmi convine. Liniuta de unire-ntre cele doua tari (tinuturi). Hai, c-ajunge. BASTA!

  45. @IR: Legionarii ajung la putere abia dupa ce Romania, de nevoie, se alatura Germaniei, pentru a se salva de Rusia. Insusi ambasadorul Marii Britanii in Romania, discutind cu Antonescu, dupa ce acesta ia puterea (la solicitarea lui Carol), ii spune raspicat ca, in situatia data, Romania nu are de ales decit in a merge alaturi de Germania (George Magherescu).
    Cum ar fi evoluat lucrurile daca Rusia nu ataca Romania, daca Rusia ar fi fost cea care ar fi garantat frontierele Romaniei? Ce a avut de cistigat URSS prin anexarea acelei palme de pamint dintre Prut si Nistru, parte a spatiului romanesc din stravechime? Nu putea fi URSS, care in anii ’30 detinea cea mai mare forta blindata si de desant aerian din lume, mare si tare fara acest pamint cu atit suflet si istorie romaneasca in el? Ce ar fi fost daca, in conflictul cu Germania, URSS ar fi avut de partea sa pe romani, considerati de germani cei mai buni aliati ai lor? A fost o enorma gafa de politica externa, izvorita exclusiv din adinca badaranie a mentalului rusesc, cu repercusiuni pina azi, din exact acelasi motiv.
    Intr-adevar, Miscarea Legionara a avut un oarecare succes, dar nu a fost niciodata prima preferinta a electoratului romanesc. Succesul sau a fost datorat situatiei, mai exact degringoladei, din societatea romaneasca, asemanatoare celei din toata Europa, unde se defila cu cizme si camasi brune, negre, albastre si ce vor mai fi fost. Intr-adevar, programul ei era antibolsevic, pentru ca bolsevismul, uneltind cu oricine, viza distrugerea Romaniei. Este motivul pentru care Partidul Comunist, in esenta sa o miscare subversiva, este scos in afara legii. Ghici cine, la prima intrunire a Parlamentului dupa Unire, nu s-a ridicat in picioare la venirea regelui si cine a organizat primul atentat terorist din istoria recenta, in chiar Parlamentul Romaniei.
    Date fiind toate aceste, aparitia unei miscari radicale, indiferent cum se va fi numind, era inevitabila.

  46. @Anonim: Nu, nu, nu, nu scrie prostii. Orice, numai Maniu, legionarii si Antonescu, nu. Primul, provincial si profund atasat Austriei care-l si formase, tradator de tara, în conditiile în care Europa fierbea, si urmatorii, agentura nazista dovedita. Antonescu fiind Seful statului LEGIONAR. Plus ca pledezi degeaba: prin TRATATUL DE PACE de DUPA WW2, Basarabia ajunge-n … Ucraina. Am mai discutat despre asta, citeste mai sus, si din însemnarile pe care ti le-ai facut. PCR scos în afara legii: nu uita ca STALIN ÎNSUSI desfiinteaza COMINTERNUL. De-acolo poate sa-nceapa discutia, nu dinainte. Si-n privinta „apararii” granitelor României, NICI DRACU’ NU I LE AMENINTA. Dimpotriva, la 22 iunie 1941, soldatii se pomenesc, habauci, si-nca si fara sa-si dea seama, într-o tara straina, pe care-o INVADAU. Am vazut filme documentare, incredibile. N-a fost, din partea româna, o „invazie” propriu-zisa. Tara nefiind echipata nici militar, nici uman. Daca n-are fi fost ALIATA GERMANIEI, incursiunile românilor peste Prut s-ar fi putut justifica-n joaca de copii. Numai ca erau ALIATII LUI HITLER. Care, la ODESSA, mai si comit orori. Pentru a fi sacrificati de-acelasi HITLER, la STALINGRAD. Asta-nseamna sa te vâri unde nu-ti fierbe oala. Cu „aliatul” SUA, si DACA razboiul ar fi ramas acelasi (acuma fiind vorba de razboi INFORMATIC, la DISTANTA, si de DRONE), daca razboiul ar fi ramas acelasi, la fel s-ar întâmpla. Tipii n-având nevoie decât de „prosti, da’ multi”. Prostii (si rau-intentionatii) la Cotroceni si Palatul Victoria, si multii-n transee si pe strazile oraselor, bombardate.

  47. @Anonim, ps: argumentariul tau de mai sus nu se sustine din cauza propagandei naziste: rusii, „rasa inferioara”. La fel evreilor (a caror cultura e, dimpotriva, prodigioasa). Si, poate, si exterminarea altora, numai ca razboiul a fost în Europa, nu s-a dus cu aborigeni. Americanii trimitându-si pe front NEGRI, „rasa” lor „inferioara”. Batându-i pe nemti. Daca, dimpotriva, Hitler n-ar fi vrut exterminarea „raselor inferioare” (vezi Germania de azi, în care sunt si negri. Americani, dar negri), daca Hitler n-ar fi vrut exterminarea „raselor inferioare”, nici razboiul cu Rusia. Vezi, repet, Germania de-astazi. Care nu poate sa scape de americanii adusi pe continent de Hitler, nu de altcineva. La fel cum în special Maniu (care nu recunoaste existenta URSS) si Antonescu-i aduc pe „rusi” (care nu-s numai „rusi”, ci si ucrainieni, tatari, bielorusi, asiati, ba chiar si urmasii nemtilor Ecaterinei cea Mare, stabiliti pe Volga etc.), în România.

  48. @IR: Nu ti-a crescut nasul de cite minciuni spui??? Maniu tradator de tara, cind el a luptat pentru Unire si contra bolsevizarii tarii?? Tradatori au fost comunistii, in mare parte alogeni dar cetateni romani. Statul national-legionar a existat doar citeva luni, septembrie 1940 – ianuarie 1941, cel care i-a pus capat fiind insusi Antonescu. Cominternul a fost desfiintat de Stalin abia in 1943, deci PCR a activat exclusiv ca agent al Cominternului, acesta fiind si motivul pentru care a fost scos in afara legii. A spune ca soldatii romani la 22 iunie 1941 s-au aflat habauci intr-o tara straina este o blasfemie ca aceea cum ca Stalin nu voia decit teritoriile rusesti. Basarabia nu era ruseasca pentru ca fusese ocupata 100 de ani de rusi, nici nu este ruseasca pentru ca a mai stat inca 60 de ani sub ocupatia rusa si nu este nici acum, tot sub influenta rusa. Esti complet orbita de stalinism, incit nu iti dai seama ca la fel se poate spune si despre Transilvania, dar poate ca exact asta vrei, in ton cu protejatul tau. Soldatii romani nu erau deloc habauci la trecerea Prutului ci sub comanda militara, luptind pentru eliberarea teritoriului cotropit de rusi. Romanii au ajuns la Stalingrad pentru ca tara le fusese atacata dar de ce nu intrebi ce cautau ungurii acolo sau nu vrei sa-ti superi protejatul? Represaliile ordonate la Odessa au fost o eroare dar toate partile au recurs la represalii, atunci cind s-au confruntat cu mijloace de lupta in afara legilor razboiului. Minarea comandamentului a fost opera genistilor sovietici, deci un act de razboi legitim dar proportia represaliilor este mult exagerata. Ocupatia romana nu a fost cum o prezinta azi propaganda interesata. Alexianu a fost judecat de sovietici si achitat. Alti guvernatori au fost executati pe loc. Corespondenti de razboi britanici au cules impresii decente de la populatia sovietica din teritoriul ocupat de romani – memoriile lui Magherescu, nu scrierile lui Ehremburg, pe care le ai tu de capatii.

  49. @IR: De parca nu ar fi fost deajuns ineptiile care le-ai spus despre Maniu, mort la Sighet, despre binevoiterii sovietici care chipurile nu amenintau cu nimic linistea romanilor, cind incursiunile de frontiera se tineau lant, mai si sustii ca americanii ar fi purtat razboiul in Europa cu soldati de culoare. Ca au fost si negri in armata americana, e deasupra oricarui dubiu dar ca ar fi fosrmat grosul trupelor, chipurile pentru ca erau considerati rasa inferioara, e o prostie. Nu o sustine nici demografia nici imaginile de razboi, existente din abundenta si acceesibile oricui pe popularul youtube. Dar ce e de asteptat din partea unei persoane care are tupeul sa sustina ca debarcarea ar fi fost o inscenare regizata de nu stiu ce cineast celebru? Cita seriozitate pot deci cuprinde spusele pe orice alt subiect ale unei astfel de persoane care frizeaza delirul?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.