Ziua Limbii Române, marcată în România și în lume. Academia Română organizează marți, începând cu ora 11, dezbaterea cu tema „Statutul actual al limbii române“, dedicată celebrării Zilei Limbii Române. Evenimentul se va desfășura în Clubul Academicienilor, din Calea Victoriei nr. 125.
Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, și trei dintre cei mai mari lingviști români: acad. Grigore Brâncuş, prof. univ. Gabriela Pană Dindelegan, membru corespondent al Academiei Române, și prof. univ. Rodica Zafiu, de la Facultatea de Litere, Universitatea din București.
Instituită prin Legea 53/2013, Ziua Limbii Române este sărbătorită în mod consecvent de către Academia Română, răspunzând, astfel, primei misiuni a forului academic, aceea de normare, cultivare și promovare a limbii naționale ca principal factor identitar. În cei peste 150 de ani de la înființare, Academia Română a dat țării, prin specialiștii săi, zeci de dicționare, atlase lingvistice, gramatici normative, sute de antologii de texte, studii și cercetări de înaltă ținută științifică, unele cu largă circulație internațională.
Alături de acestea strălucește celebrul „Dicţionar Tezaur“, elaborat de generații de lingviști, pe parcursul a mai bine de un secol, cel mai bogat dicționar al limbii române, cu peste 175.000 de cuvinte, în 19 volume, comparabil prin dimensiuni şi perspectiva abordării cu lucrări similare din lexicografia europeană, precum „Dictionnaire de l’Académie Française“ sau „Oxford English Dictionary“.
Dezbaterea dorește să readucă în atenție rolul specialiștilor în studiul temeinic, cu instrumente științifice, al limbii române.
ICR marchează evenimentul
Ziua Limbii Române este sărbătorită și în reprezentanțele Institutului Cultural Român prin cursuri, muzică, expoziții, filme românești, publicații sau evenimente online.
BRUXELLES
Reprezentanța din Bruxelles i-a adresat profesoarei Elena Cărbunaru-Butușină invitația de a vorbi despre bucuria de a preda limba română în Belgia și despre satisfacția resimțită, atât de ea, cât și de studenți, în timpul acestei călătorii lingvistice comune. Cursurile de limba română pentru străini reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de continuitate ale Institutului și contribuie, în egală măsură, la strategia de promovare a culturii și civilizației românești.
Timp de un deceniu, cursurile au contribuit la diversificarea categoriilor de public cu acces la cultura română. Fie că vorbim despre interese profesionale, fie culturale, cursurile nu reprezintă doar modalitatea clasică de a descoperi tainele limbii române, ci și o incursiune în spațiul românesc, admirat pentru istoria, tradițiile și particularitățile sale.
CHIȘINĂU
Concerte, concurs și conferințe, pentru publicul din Republica Moldova La Concertul extraordinar Youth Orchestra, alături de La La Play Voices, de pe 31 august, din Scuarul Catedralei din Chișinău, participă 60 de tineri muzicieni din Moldova, cu 10 muzicieni din partea stângă a Nistrului, din România, Ucraina, Olanda, Franța, Spania și Elveția. Muzicienii din Europa sunt prezenți prin programul de mobilitate „MusXChange”, ediția a 2-a, finanțat de Comisia Europeană prin programul Europa Creativă, la care MNYO este partener. Solistul concertelor este unul din cei mai renumiți pianiști din lume, Simon Trpčeski.
Congresul Mondial al Eminescologilor, ediţia a X-a, „Eminescu și lumea valorilor” se va deschide solemn, în Sala Azurie a Academiei de Științe a Moldovei, pe 31 august, dar și la Centrul Academic Internațional Mihai Eminescu, pe 1 septembrie. Vor prezenta scurte alocuțiuni acad. Mihai Cimpoi – președintele Congresului Mondial al Eminescologilor, acad. Ion Tighineanu – președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Valeriu Matei – directorul ICR Mihai Eminescu. Un alt invitat, conf. univ. Pompiliu Crăciunescu, de la Universitatea de Vest din Timișoara, va prezenta lucrarea „Eminescu și problema culturii”.
Pe 1 septembrie, la Centrul Academic Internațional Eminescu, sub genericul ediției a X-a, „Eminescologia – noi apariții editoriale, noi traduceri”, vor avea loc scurte alocuțiuni și intervenții, referitoare la analiza noilor studii consacrate operei eminesciene, a traducerilor, dar și mese rotunde. Totodată, vor fi prezentate noile achiziții de carte ale Centrului Academic Internațional Mihai Eminescu. Comunicările vor fi publicate în presa periodică, în revistele cu profil științific ale Academiei Române și ale Academiei de Științe a Moldovei, precum și în buletinul special „Mihai Eminescu”.
Institutul Cultural Român de la ISTANBUL
Dublă aniversare: 200 de ani de la nașterea lui Vasile Alecsandri și sărbătorirea Limbii Române La 200 de ani de la nașterea poetului, dramaturgului și diplomatului Vasile Alecsandri și în contextul celebrării Zilei Limbii Române, ICR Istanbul a pregătit două filme speciale ce vor fi postate marți, 31 august, pe pagina oficială de Facebook și canalul YouTube al reprezentanței. În primul film, poetul turc Mesut Șenol vorbește despre viața și opera lui Vasile Alecsandri, personalitate majoră a culturii naționale și recită în limba turcă câteva dintre poemele marelui poet român, „Hora Unirii” și „Sfârșitul iernii”, în traducerea lui Kerim Altay, respectiv, Ismail Ziyayeddin.
Acestea au fost publicate în antologia „Poezie contemporană românească”, Editura Özgür, cu sprijinul ICR Istanbul. Materialul va fi completat de un alt film, o interpretare a poeziei „Hora Unirii” de Vasile Alecsandri, pregătită de șaisprezece cursanți, înscriși în primul semestru al cursurilor de limbă română pentru străini, cu o introducere susținută de profesoara de limba română Jenny Marilena Șișli.
Institutul Cultural Român de la LISABONA
Literatura română la feminin Anul acesta, ICR Lisabona va celebra Ziua Limbii Române prezentând în mediul online literatura română „la feminin”. Astfel, se are în vedere aducerea în prim-plan a literaturii noastre contemporane, prin vocile unor importante scriitoare române, poete sau prozatoare, din generaţii diferite, traduse în limba portugheză.
Institutul Cultural Român de la LONDRA
Celebrarea Zilei Limbii Române și marcarea a 500 de ani de la Scrisoarea lui Neacșu La ICR Londra evenimentul are o miză dublă: sărbătorirea Zilei Limbii Române și omagierea a 500 de ani de la redactarea primului document istoric în limba română, Scrisoarea lui Neacșu. ICR Londra va difuza, pe canalele online ale reprezentanței, o prelegere susținută de dr. Oana Uță Bărbulescu, lingvist și lector de limba română în cadrul Universității Oxford și conferențiar la Facultatea de Litere a Universității din București.
Institutul Cultural Român de la MADRID
„Ziua porților deschise”, dezbateri și expoziția „George Enescu: viața și activitatea” Marți, 31 august, este „Ziua porților deschise”, pentru biblioteca reprezentanței, al cărei fond de carte conține 5000 de volume, în română și în spaniolă, peste 600 de materiale multimedia și aproximativ 3000 de reviste tematice. Vizitatorii vor primi cărți, dicționare, CD-uri sau alte materiale în limba română. Vor fi prezentate activitățile Institutului, agenda culturală și vor fi promovate cursurile de română pentru adulți, cel mai longegiv program al ICR Madrid.
Seara, de la ora 19.00, va fi organizată dezbaterea „Limba română în Spania. Între intercultural și transnațional”, transmisă în direct, pe pagina de Facebook a reprezentanței. Participă profesorul Javier Helgueta Manso, cu prelegerea „Dialog hispano-român și transnațional: câteva cazuri din perspectiva limbii poeziei în Spania actuală”, profesoara Eugenia Popeangă, cu prelegerea „Limba și literatura română la Universitatea Complutense din Madrid” și profesorul Diego Muñoz Carrobles, cu prelegerea „Româna și spaniola în contact în Comunitatea Madrid”. Conferința va fi moderată de Maria Floarea Pop.
La Galeria ICR Madrid va fi deschisă expoziția „George Enescu: viața și activitatea”, realizată de Muzeul Național George Enescu din București. Expoziția cuprinde 24 de panouri fotografice, cu momente importante din viața muzicianului român, precum și etape relevante ale carierei componistice, cu accent pe capodopera „Œdipe”, aspecte din întâlnirile maestrului cu marii artiști contemporani, cum ar fi violoncelistul, compozitorul și dirijorul spaniol Pablo Casals. Expoziția marchează 140 de ani de la nașterea marelui muzicianul român și va fi deschisă între 31 august și 15 septembrie. Intrarea la evenimente este liberă, accesul publicului fiind posibil în funcție de restricțiile sanitare impuse de autoritățile locale, la data prezentă.
Institutul Cultural Român de la PARIS
Folosirea suportului cinematografic poate fi un argument de promovare a limbii române, iar ICR Paris propune o seară de film românesc contemporan, pentru cei peste 45 000 de abonați online, pe pagina de Facebook. „Omul roș”, realizat de Mugur Vărzariu și produs de cunoscutul regizor de film Bogdan Mureșan, în casa de producție Kinotopia va fi accesibil pe 31 august, ora 20.00.
În același context, reprezentanța oferă celor interesați informații referitoare la cursurile de limba română de la ICR Paris. Amintit de Le Figaro ca fiind un film care „contează”, „Omul roșu” a fost prezent în competiția Festivalului de documentar de la Pessac, în 2019, dar și în competiția celei de-a opta ediții a Festivalului Internațional de Film Cinepolitica (2019, București).
ACCADEMIA DI ROMANIA IN ROMA
„Dimmi tre parole… in romeno!”, „Spune-mi trei cuvinte… în română!” Elevii de la cursurile de limba și cultura română – nivel Începători și Intermediari organizate de Accademia di Romania in Roma și ICR, având-o ca profesor coordonator pe dna Nicoleta Neșu, au realizat o suită de înregistrări pe care le-au montat într-un scurt film postat pe canalul de Youtube „Romeno in Accademia”. Fiecare dintre cursanții care au răspuns cu plăcere și cu mare interes la această nostimă provocare a dorit să împărtășească, colegilor și tuturor celor interesați, curiozitatea și atracția pentru cultura și pentru limba română, descoperirile pe care le-a făcut, experiența de învățare a limbii române, precum și aprecierea pentru curs și pentru profesorul care predă.
Accademia di Romania in Roma va posta pe pagina de Facebook acest montaj de Ziua Limbii Române, dând acestei celebrări o nuanță de prospețime și de actualitate, dovedind interesul de care Limba Română se bucură în Peninsulă și, nu în ultimul rând, pregătind în acest fel și începerea noului an academic, care va readuce publicului posibilitatea de a se înscrie la cursurile organizate de Accademia di Romania in Roma și de ICR.
Institutul Cultural Român de la TEL AVIV
„Venerabilul Caragiale”, eveniment multidisciplinar Un eveniment literar de excepție, „Venerabilul Caragiale”, dedicat marelui scriitor național, moderat de Cleopatra Lorințiu, va avea loc în limba română, marți, 31 august, la sediul ICR Tel Aviv. Din Israel vor participa Dan Romașcanu, blogger de teatru și film: „Caragiale în teatru și film, de-a lungul timpului”; dr. Lucian Zeev Herșcovici, cercetător și istoric: „Evreii și chestiunea israelită în opera lui Caragiale”; Dorit Nitai Neeman, director, și Martin Blumenfeld, actor, de la Teatrul Karov din Tel Aviv: „Umorul lui Caragiale în limba ebraică”.
Manifestarea beneficiază de intervențiile înregistrate ale unor invitați din România, precum Mircea Cornișteanu, regizor, cu o lectură de texte din operele lui I. L. Caragiale și din spectacolul „Al matale Caragiale”, realizat după corespondența, publicistica, proza și dramaturgia autorului sărbătorit; Ioana Calotă Phillipide, actriță: interpretarea unui fragment din operele dramatice ale lui Caragiale; de asemenea, va fi proiectat un fragment din producția israeliană a piesei „O scrisoare pierdută”, de la Teatrul Karov.
Textul piesei a fost tradus în ebraică și adaptat pentru scena israeliană de către regretatul Nicu Nitai. După eveniment, va fi difuzată înregistrarea integrală a programului și va fi publicat un scurt reportaj video, cu subtitrare în limba ebraică, pe platformele de social media ale ICR Tel Aviv.
În conformitate cu restricțiile actuale impuse de autoritățile locale, pentru participare va fi necesară respectarea regulilor de igienă și distanțare și prezentarea certificatului de vaccinare sau a unui test Covid-19 negativ.
Oaauuu bre,. Academia română, mai poate și altceva,”să organizeze”?? Are ceva competențe in vre-un domeniu care solicită cunoștințe și poziție de academician ?? Cum și-or fi dat seama că e ziua ”limbii române”.. O fi fost vre-un eveniment in care a simțit ceva jenant in dos ??
Ziua Limbii Române (I)
Ziua Limbii Române este sărbătorită in tara noastra la 31 august, fiind instituită prin Legea 53/2013.
Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua Limbii Române. Demersul legislativ a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 19 februarie 2013. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.
Potrivit prezentei legi, Ziua Limbii Române poate fi sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific. De asemenea, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României.
Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu Limba Noastră, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova din 1990, care are scopul de a onora limba de stat.
Din 2006, de 31 august este organizat în București, pe treptele Teatrului Național din București, „Concertul limbii române”, eveniment menit să promoveze libertatea de a vorbi limba română.
Ziua Limbii Române (II)
Originea sărbătorii
În contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80 din RSSM, la Chișinău are loc Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii). În cadrul adunării, se cere declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova. Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. Anual această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cîntec și joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare și a momentelor care le-au marcat istoria. De regulă, festivitățile sunt deschise dimineața la Chișinău de catre oficialii republicii, prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și la busturile clasicilor literaturii române, amplasate în Gradina Publică ,,Ștefan cel Mare”. Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale.
va,referiti,la,limbajul de penitenciar impus,peste,tot,ca lege,de,blogeri,jurnalisti,telectuali,tv,dascale,academicieni,politicieni,interlopi,de,profesie?
###penaliinetelectuali###
@.Doru Popescu,.Nu ți se pare interesant ,..Ca doar acu poți să zici, ca azi ai aflat că ai o ”limbă română” ?? Mai ales că tocmai azi poate un Eminescu nu ar pricepe de ce limbă vorbești.. Pe de altă parte se folosește in mod imbecil termenul de ”român” la personaje sau evenimente istorice poate din antichitate..Cum explici ?? Sau uite se zice despre Ungro-Vlachia, des cum că ar fi ”țara românească”.. Falsuri peste falsuri, iar școala evident nu te invață altceva,. sau chiar de o face, românu nu pricepe.
vaiiii ….uauuuu …ce emotionant …
Speram ca celebrii invitati vor aminti in cuvintarile lor despre :
1 – Deprecierea constanta a Lb Romane vorbita si scrisa fapt care denatureaza gindirea .
2 – Importul masiv de cuvinte specifice domeniului virtual fac imposibil dialogul dintre generatii fapta care agraveaza Criza Morala existenta .
3 – Ignorarea tot mai frecventa a Lb Romane in Institutiile si Forurile europene .
4 – Ridiculizarea vorbitorilor de Lb Romana in Institutiile europene .
5 – Reglementarea folosirii Lb Romane in Cultura , Arta si Politica si sanctionarea folosirii abuzive a injuriilor .
6 – CNA-ul trebuie urgent depolitizat si reconfigurat.
7 – Festivismul sa fie masurat si apropiat de realitate .
.si altele …etc…
In limba romana se spune APA.
In limba sanscrita o limba sfanta scrisa de acum 8 mii ani se spunea la apa tot APA. la soare se spunea Suria. Salutul soldatilor sanscriti catre comandantul lor erea SA NE TRAIATI, in romaneste SA NE TRAITZI…si modern acum Sa Traiti.
Cam asa cu limba romana.
Si Latinii aveau IGNIS ignitie, ardere si in sanscrita AGNI.
Asta arata asemanarea intre latini si Geti sau Ar- Geti nume dat de capitala lor ARGETIA de pe raul Arges langa Bucuresti.
In limba romana SARE in sanscrita SARA …In romana Pita, Paine, in sanscrita PITA…
Lamurit tov mongol.
Pe tine te-ar pricepe Eminescu instantaneu ca esti o boanghina plina de ura fata de romani, Mare scurs.
Limba română (I)
Limba română este o limbă indo-europeană, din grupul italic și din subgrupul oriental al limbilor romanice. Printre limbile romanice, româna este a cincea după numărul de vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei și italienei. Din motive de diferențiere tipologică, limba română mai este numită în lingvistica comparată limba dacoromână sau dialectul dacoromân. De asemenea, este înregistrată ca limbă de stat atât în România cât și în Republica Moldova.
O caracteristică esențială a limbii daco-române este lipsa dialectelor. Pretutindeni la nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica Moldova), Oltenia, Muntenia și Dobrogea sunt aproape identice, existând și relativ puține regionalisme. Un filolog de reputația lui Alexandru Philippide insistă chiar asupra unicității limbii daco-române ca limbă fără dialecte, vorbind doar de subdialecte. Este interesant de menționat aici că alte limbi europene foarte vechi, deci conservatoare, la fel de stabile și „mereu vii“ ca româna, de exemplu euskara (limba bască) au în zilele noastre, pentru circa 800 000 vorbitori declarați, pe un teritoriu relativ mic față de aria lingvistică românească, cinci sau opt dialecte principale (bascii au nevoie să o unifice artificial prin normativa euskara batua). Alf Lombard a calificat starea de fapt a unicității în care se află limba daco-română drept una „fără precedent“. Maturitatea și armonia limbii române ar fi în legătură cu succesul fenomenal al „patriei comune“ din care s-au răspândit, în neoliticul îndepărtat, toate limbile indo-europene (PIE), dintre care foarte aproape de trunchi, mai aproape ca latina, se află limba dacilor.
Limba română (II)
Primele limbi romanice sunt atestate abia în perioada marilor migrații: franceza în 842 (Les serments de Strasbourg) și italiana în 960 (Carta capuana).
Doi cronicari bizantini, Teofilact din Symocatta secolul VII și Teofan Mărturisitorul (sec. VIII-IX d.H.) amintesc faimosul episod al expediției militare contra avarilor, din 587, cunoscut sub numele de (re)torna, (torna,) fratre.
În 1476, cronicarul polonez Jan Długosz menționează faptul că locuitorii din Moldova și Valahia „au aceleași obiceiuri și limbă”.
Cel mai vechi document păstrat, scris în română, este Scrisoarea lui Neacșu, o scrisoare din 1521. Aceasta era scrisă cu alfabetul chirilic. O primă folosire a alfabetului latin este atestată printr-un document transilvănean, scris la sfârșitul secolului XVI.
Prima tipăritură românească care s-a păstrat a fost Evangheliarul slavo-român a lui Filip Moldoveanul (Sibiu, 1551-1553). Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine din 1560 a episcopului român Pavel Tordas.
Francesco della Valle scrie în 1532 că românii „se denumesc Romei în limba lor”, iar mai departe el citează expresia : „Sti rominest?”. Pierre Lescalopier scrie în 1574 că cei care locuiesc în Moldova, Țara Românească și cea mai mare parte a Transilvaniei, “ se consideră adevărați urmași ai romanilor și-și numesc limba “românește”, adică romana”. Ferrante Capecci relatează prin 1575 că locuitorii acestor provincii se cheamă “românești” („romanesci”). În Palia de la Orăștie (1581) scrie lămurit « …că văzum cum toate limbile au și înfluresc întru cuvintele slǎvite a lui Dumnezeu numai noi românii pre limbă nu avem. Pentru aceia cu mare muncǎ scoasem pre limba româneascǎ 5 cărți ale lui Moisi prorocul si patru cărți și le dăruim voo frați rumâni și le-au scris în cheltuială multǎ… ».
Limba română (III)
Iată mai jos un text de la începutul secolului al XIX-lea, care folosește alfabetul latin, cu ortografie etimologizantă și același text transcris cu ortografia actuală:
Liturgiariu:
„Santu esci cu adeveritu, si présantu, si nu este mesura maretîei santîei tale, si dreptu esci intru tóte lucrurile tale. Ca cu dreptate si cu multa sîlintia adeverita, ne ai adusu tóte. Ca plasmuindu pe omu, si luandu terana d’in pamentu, si cu tipulu teu cinstindulu, Dumnedieule, pusulu ai in raiulu resfaçului, fogaduindui intru padia porunciloru tale, vieati’a ceea fara de mórte si moscenirea bunatatîloru tale celoru vecinice…”
Liturghier:
„Sfânt ești cu adevărat și preasfânt, și nu este măsură măreției sfinției tale, și drept ești întru toate lucrurile tale. Căci cu dreptate și cu multă silință adevărată ne-ai adus toate. Că plăsmuind pe om, și luând țărână din pământ, și cu chipul tău cinstindu-l, Dumnezeule, pusu-l-ai în raiul răsfățului, făgăduindu-i, întru paza poruncilor tale, viața cea fără de moarte și moștenirea bunătăților tale celor veșnice…”
De Ziua Limbii Române dezlănțuita pe căpătuială hoață dovedită și avidă de putere absolută, doamna Clotilde Brigitte Armand, Primărița Sectorului 1 București, de etnie fraco-guadelupeză țipă la românii pe care jecmănește: ”Don’t Stop Me Now”. Și uite că-i merge!
Motto:
„Limba noastra-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng şi care o cântă
Pe la vatra lor ţăranii.”
(Alexei Mateevici- Limba noastră)
Astăzi este „Ziua Limbii Române” care se sărbătorește în România la 31 august, la aceeași dată cu „Limba Noastră”, o sărbătoare similară celebrată în Republica Moldova.
Liviu Rebreanu în Discursul de receptie la Academia Română, rostit pe 22mai 1940, intitulat „Laudă țăranului român”, aduce si un elogiu limbii române: „O caracteristică tot atât de importantă a unui neam, ca şi comunitatea de sânge, este limba. La noi şi aceasta e opera ţăranului. Limba românească e o limbă ţărănească. Farmecul şi expresivitatea specifică le-a căpătat dela făuritorul ei originar, care a fost ţăranul. Toată desvoltarea ei, până în timpurile mai nouă, se datoreşte ţăranului, singurul care a vorbit-o totdeauna”.
Vezi: https://revistaderecenzii.com/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/
Relativ la cele 2 forme ale Liturgierul in Limba român de la inceputul sec. XIX.
Despre evolutia unei limbi in timp:
Din Anthony, David W. (2007). „The horse, the wheel, and language: how bronze-age riders from the Eurasian steppes shaped the modern world „(8th reprint ed.). Princeton, N.J.: Princeton University Press. :
As you emerge from the time machine, a good first line to speak, something reassuring and recognizable, might be the opening line of the Lord’s Prayer. The first line in a conservative, old-fashioned version of Modern Standard English would be, „Our Father, who is in heaven, blessed be your name.” In the English of 1400, as spoken by Chaucer, you would say, „Oure fadir that art in heuenes, halwid be thy name.” Now turn the dial back another four hundred years to 1000 CE, and in Old English, or AngloSaxon, you would say, „Reader ure thu the eart on heofonum, si thin nama gehalgod” .
Din cate a spus sinistrul culturii, in cadrul manifestarii se va lectura din elucubratia cartarescului, ” Orbitor „. Halal!
Domnule Vakarenko, nu se poate altfel, concepţia actuală și profund atașată valorilor europene, practicată de faggoţii care ne conduce, este, ca la orice oală de ciorbă, să se adauge și o lingură cu kkt. Știi ce zic.
Astept opinia doamnei Ileana Rollason despre productia Marelui Urs.
în,Brasov,se,afla,Prima,Scoala,Romaneasca
Dascalele,din,scolile,si,colqiile,de,prestiqiu,parca,la,ordin,nu,propun,visite,
dar,pizza,mc.donals,alloween,party-uri,sex-ed,sunt,leqe,in,stat-daca,nu,mere,copilu,e,bulying,tot,felul,de,mizerii
@ „Iuliu”, 31 august 2021 la 11:13
Liviu Rebreanu, ARDELEAN născut în Szolnok-Doboka vármegye, dornic să ajungă scriitor în Regat, a fost nevoit (că el era – ca și Avram Iancu – adult fiind, deja, absolvent eminent de școli în limba maghiară – la Naszód, Beszterce, Sopron și Budapest – limbă în care a și debutat în literatură, cu succes) să învețe ÎN ARDEAL limba romînă ca pe o limbă străină. Și, cu toate astea, tot a ajuns CEL MAI MARE ROMANCIER DE LIMBĂ ROMÎNĂ, dîndu-le clasă regățenilor!
Da’ să vedem ce s-a petrecut cu urmașii lui regățenizați: cel născut în DeliOrmanu’ kuman și ajuns scriitor s-a numit Yildîrîm… Neaoșizmu’ valah balkanik a terminat și familia asta fruntașă imigrată din Ardealu’ „ungurizat”… HAHAHAHAHA!