„Una dintre soluţiile ca tinerii medici să rămână în ţară o reprezintă mentoratul şi echipa”

Clujul este în aceste zile o Mecca a Urologiei europene. Peste câteva zile, între 25 şi 28 septembrie, se desfăşoară la Cluj, sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” şi a Institutului European de Oncologie din Milano, cea de-a patra ediţie a Conferinţei internaţionale “Progrese în Uro-Oncologie”. La Cluj se realizează deja intervenţii urologice extrem de rare în Europa, iar operaţiile urologice robotizate au atins un standard de cel mai înalt nivel pe plan continental. Dincolo de toate acestea, într-o lume în care am uitat de conceptul de Good News şi de valorile certe din ţară, într-o lume în care tinerii sunt în goană după modele demne de urmat şi după mentori adevăraţi, unul dintre numele cunoscute ale urologiei româneşti, profesorul universitar doctor Ioan Coman, duce mai departe faima urologiei clujene, punând accent pe echipă şi mentorat.

Mihai Petean: Domnule profesor doctor, zilele următoare Clujul va fi o capitală europeană a urologiei…

Prof. univ. dr. Ioan Coman: Da, Clujul va fi asediat de nume grele ale urologiei şi oncologiei europene şi nu numai. Cea de-a patra ediţie a Conferinţei Internaţionale Progrese în Urologie şi Oncologie se va desfăşura în Aula Magna a Universităţi de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, în perioada 25-28 septembrie. Sunt invitaţi peste 40 de profesori şi personalităţi de marcă ai urologiei şi oncologiei europene.

Va fi un eveniment inedit în peisajul manifestărilor ştiinţifice urologice din România, prin prezentarea simultană şi în direct a câte 3 operaţii urologice-oncologice, realizate prin metode minim invazive diferite, şi anume laparoscopie clasică, tridimensională şi robotică, pentru a facilita participanţilor la conferinţă aprecierea cât mai reală a valorii fiecăreia dintre aceste metode, în abordarea cazurilor de cancer renal, prostatic sau vezical. Invitaţii pot astfel cunoaşte beneficiile fiecărui tip de operaţie. De asemenea, va fi prezentată şi tehnica HIFU (High Intensity Focused Ultrasounds) în tratamentul nesângerând al cancerului de prostată depistat precoce şi tratamentul prin unde de radiofrecvenţă percutanat în cazul tumorilor renale.

Trebuie să oferim tinerilor şanse reale de a se dezvolta

Cât de mult acces au medicii tineri sau rezidenţi la aceste lucrări ştiinţifice?

Acces total. Să pornim de la organizare. Eu sunt doar preşedinte onorific al acestei conferinţe internaţionale.

Preşedintele comitetului de organizare este dr. Nicolae Crişan, un tânăr medic primar din echipa mea. Are doar 35 ani, dar a fost alături de mine la toate cele trei ediţii de până acum ale simpozionului cu aceasta temă organizat la Cluj în anii precedenţi. Este nu numai un excepţional chirurg, dar şi un foarte bun organizator, motiv pentru care nu mă îndoiesc de succesul conferinţei, la organizarea căreia au pus umărul, de luni de zile, toţi colaboratorii mei – medici primari, specialişti sau rezidenţi urologi de la Spitalul Municipal Cluj-Napoca. Un alt elev de al meu, Deliu Victor Matei – în prezent vicedirector al Departamentului de Urologie din cadrul Institului European de Oncologie de la Milano – este preşedintele comitetului ştiinţific şi împreună am stabilit topicele şi structura ştiinţifică a conferinţei.

Apoi, accesul este gratuit, doar pe bază de legitimaţie, pentru rezidenţii de la oncologie/patologie/urologie din Centrul Universitar Cluj şi pentru studenţii membri SARUS (Students’ Association of Robotic Urologic Surgery). În paralel cu lucrările conferinţei se va desfăşura primul Congres al SARUS, 26-28 septembrie, care va pune accent tot pe ultimele inovaţii în domeniul chirurgiei urologice minim invazive, în special asupra laparoscopiei 3D şi chirurgiei robotice. Mă bucură să constat că tinerii noştri studenţi şi rezidenţii în urologie manifestă un interes deosebit vizavi de progresul tehnologic din domeniul urologiei, în special faţă de chirurgia robotică. Ei simt cel mai bine că aceasta va fi chirurgia viitorului – chirurgia robotică!

Observ că puneţi un mare accent pe dezvoltarea profesională a tinerilor. Poate fi acest concept una din cheile păstrării medicilor în ţară?

Dincolo de rezolvarea problemei material-financiare, o soluţie în a stopa exodul medicilor constă în oferirea unor reale şanse de a evolua profesional. Dacă un medic tânăr are posibilitatea de a se perfecţiona în ţară, de a lucra aici cu specialişti şi de a beneficia de aparatură modernă, fiţi siguri că el va decide să se formeze, să evolueze, să crească şi să fie printre cei mai buni, aici, în România. Tinerii au nevoie de modele, de mentori şi de un mediu propice afirmării profesionale. Trebuie asigurate condiţii optime de performanţă şi de formare alături de maestru. De aceea eu pun mare accent pe dezvoltarea profesională a fiecărui colaborator al meu în spiritul muncii în echipă, pe care o consider cheia succesului în practica medicală, chirurgicală şi ştiinţifică. Încurajez, în egală măsură, competiţia sănătoasă, “sportivă”, în interiorul echipei, ca o garanţie a progresului colectiv şi individual, a fiecăruia dintre colaboratorii mei. Aici, la Cluj, s-a format deja un colectiv valoros de tineri specialişti urologi. Am în jurul meu tineri de valoare, care acum pot face faţă singuri provocărilor specialităţii lor – urologia. Cum v-am spus, Conferinţa este organizată de această echipă şi este o ocazie ideală pentru ca vocea lor şi nu atât cea a seniorilor să fie auzită în timpul dezbaterilor ştiinţifice. Noi, seniorii, ne bucurăm de ceea ce am crescut în jurul nostru şi, personal, vă asigur că viitorul urologiei româneşti şi clujene este pe mâini bune. Am spus şi româneşti, nu numai clujene, întrucât unii dintre colegii mei mai tineri se manifestă deja la un înalt nivel profesional în diverse centre urologice din ţară: dr. Cristian Rusu şi dr. Bogdan Feciche la Satu Mare, dr. Daniel Porav la Târgu-Mureş, dr. Bogdan Petruţ la Institutul Oncologic din Cluj. Dacă acum 2 luni colegii de la Satu-Mare organizau cu succes zilele sătmarene ale urologiei, dr. Daniel Porav era implicat în organizarea săptămânii urologice europene la Târgu-Mureş. De asemenea, dr. Bogdan Petruţ va organiza la Cluj săptămâna viitoare un curs internaţional de laparoscopie urologică 3D, iar în luna noiembrie, împreună cu dr. Nicolae Crişan, voi organiza un curs de biopsie prostatică şi prostatectomie radicală robotică. Spre bucuria mea, am colaboratori valoroşi, nu numai ca practicieni, clinicieni, dar şi ca oameni de ştiinţă în domeniul medicinii. Am însă şi alţi valoroşi colaboratori care evoluează cu succes pe alte scene ale urologiei, din Europa: dr. Alexandru Cota şi dr. Ion Gangan, în Germania; dr. Cosmin Onea, dr. Călin Neiculescu şi dr. Ovidiu Meteş în Franţa.

Se vorbeşte extrem de mult în prezent de chirurgie neinvazivă sau minim invazivă şi de chirurgie robotică. Ce ar trebui să ştie oamenii despre aceste noi concepte?

Din fericire, şi în România, chirurgia robotică urologică este din 2009 o realitate! Trendul mondial este cel de chirurgie minim invazivă. Sintagma Chirurg Mare-Incizie Mare nu se mai aplică decât în cazuri aparte şi din ce în ce mai rar. În prezent avem operaţii cu deschideri minime, cu timp de spitalizare şi timp de recuperare redus, sângerare minimă. Tehnologia, prin imagini mărite de zeci de ori şi HD, ne oferă o vedere a organelor interne în timpul operaţiei, chiar mai bună decât cu abdomenul deschis. Extrem de important este şi faptul că vorbim de o curbă de învăţare mult mai scurtă, comparativ cu operaţiile clasice sau de laparoscopie bidimensională care presupun o perioadă îndelungată de învăţare. Chirurgia robotică oferă şansă perfecţionării în timp scurt. Laparoscopia 3D vine să concureze chirurgia robotică prin imaginea tridimensională, dar este nevoie de timp ca instrumentarul laparoscopic 3D să se perfecţioneze pentru a se apropia de rezultatele operaţiilor robotice.

La Cluj, SF-ul în medicină a devenit realitate

Roboţi în medicină. Aici la Cluj…

Da, din 2009 nu mai vorbim de SF. Avem aici la Spitalul Clinic Municipal Clujana un robot Da Vinci SI. Este ultimul model de robot chirurgical, achiziţionat din fonduri ale Ministerului Sănătăţii, din taxa de viciu (alcool, ţigări etc.) mai precis. Mai este un singur asemenea robot la Institutul Fundeni Bucureşti, la Clinica de Chirurgie Generală, condusă de Prof. Irinel Popescu. La Cluj este utilizat atât de noi, în operaţiile urologice, cât şi de Prof. Dr. Nicolae Constantea, cunoscut pe plan naţional şi european prin operaţiile robotice efectuate pe glanda tiroidă. În principal, chirurgia urologică robotizată se pliază la cazuri de cancer de prostată şi de vezică urinară, reconstrucţie vezică urinară din intestin subţire, cancer renal sau malformaţii ale căilor urinare.

Care este numărul acestor operaţii robotizate, care sunt costurile şi cum se poate beneficia de aceste operaţii?

Din toamna anului 2009 şi până în prezent am efectuat peste 250 de operaţii robotice urologice. De la începutul acestui an intervenţiile robotice nu au mai fost susţinute financiar de către Ministerul Sănătăţii. Ele s-au efectuat doar din sponsorizări, motiv pentru care, deşi solicitările şi indicaţiile sunt în continuă creştere şi am putea efectua 1-2 operaţii de acest fel pe zi, nu am operat decât 40 de pacienţi.

Reţeta succesului: investind mult timp, suflet şi pasiune

Practic, sunteţi creatorul secţiei de urologie de la Spitalul Clinic Municipal Clujana. Cum aţi reuşi să creaţi un centru european de urologie?!

Investind mult timp, suflet şi pasiune în tot ce fac şi antrenând alături de mine întreaga echipă. Beneficiind de sprijinul constant al Ministerului Sănătăţi, al primăriei clujene şi cu ajutorul sponsorilor am creat tot ceea ce se vede aici. Acum beneficiem de un nou bloc operator, dotat la standardele internaţionale ale anului 2013. Pe lângă sala de chirurgie robotică, avem două săli noi de operaţii pentru chirurgie clasică şi endoscopică. Operăm multă patologie tumorală urologică, cazuri de litiază, dar şi malformaţii de căi urinare, pacienţii noştri având vârsta cuprinsă între câteva luni şi până la 90 de ani.

Săptămâna trecută am asistat la o grevă a personalului sanitar şi a medicilor…

Este dreptul fiecăruia la libera exprimare, dar, eu personal, cred că locul medicilor nu e în stradă. Avem reprezentanţi care trebuie să se implice în rezolvarea problemelor medicilor şi cadrelor medicale. Da, e greu, când vorbim de valoarea salariilor medicilor, mai ales ale rezidenţilor, dar se pot găsi soluţii aici în ţară…

Necesitatea păstrării activităţii paralele stat/privat

Pe lângă activitatea de la Spitalul Clinic Municipal Clujana aveţi şi o clinică privată, Clinica Endoplus…

Din dorinţa de a menţine tinerii mei colaboratori în Cluj sau în ţară am decis că era impetuos necesar să le ofer o alternativă la ceea ce sistemul sanitar de stat le putea oferii. Dincolo de satisfacţia materială, mă refer la posibilitatea de a lucra cu aparatură şi materiale chirurgicale la standarde europene. Îmbinarea celor două componente ale activităţii profesionale are efecte deosebite asupra întregii echipe. Tinerii medici pot astfel să profeseze şi mai mult şi îşi completează veniturile, astfel încât să nu fie tentaţi să plece din ţară. Posibilitatea de a lucra atât la stat, cât şi la privat trebuie menţinută pentru toate aceste motive. Să ştiţi că nu e un caz izolat doar la noi. În multe ţări dezvoltate din Europa se practică acest sistem dualist. Aproape zilnic, după ora 17, sunt la clinica privată, unde efectuăm operaţii complexe cu aparatură modernă, intervenţii care în general nu au corespondent la stat, precum plasmavaporizare pentru tumori prostatice sau vezicale, terapia HIFU pentru cancerul prostatic, operaţii laparoscopice, în curând tridimensionale, ureteroscopii flexibile pentru calculii urinari….

Sunteţi prorector al Universităţii de Medicină şi Farmacie. Când mai aveţi timp şi de activitatea ştiinţifică?

Marele meu regret e că ziua are doar 24 de ore. Sunt prorector didactic al Universităţii de Medicină şi Farmacie, am cursuri cu studenţii şi rezidenţii, elaborăm articole ştiinţifice şi în prezent, tot într-o muncă de echipă, lucrăm la un tratat de urologie. Oricum, activitatea profesională, chirurgicală, şi cea ştiinţifică nu pot fi separate.

Ecografie abdominală o dată pe an

Suntem copleşiţi de o puzderie de sfaturi de la fel de fel de naturişti sau pseudo specialişti de care nu a auzit nimeni. Totuşi, un sfat de la dumneavoastră…

Din păcate, în ultima perioadă constatăm o creştere a numărului de cazuri de tumori maligne ale prostatei, rinichiului sau vezicii urinare. Controlul şi consultul anual la medicul de familie sunt foarte importante pentru depistarea precoce a acestor tumori. Un diagnostic precoce înseamnă un tratament mai eficient, suferinţă mai puţină, cheltuieli reduse şi şanse mai mari de vindecare. Recomand o ecografie abdominală anuală. Îmi doresc ca o asemenea măsură să fie obligatorie şi susţinută de Casa de Asigurări. Este o investigaţie neinvazivă, dar care poate depista precoce multe afecţiuni uro-oncologice, care ar putea evolua pe nesimţite spre stadii avansate, netratabile.

De asemenea, atrag atenţia asupra automedicamentaţiei. Să nu luăm medicamente fără recomandarea specialistului. Automedicamentaţia este foarte dăunătoare pentru că ameliorează simptomele şi dă o senzaţie falsă de vindecare.

Bineînţeles, dincolo de acestea, recomand o alimentaţie sănătoasă, evitarea stresului, cât mai multă mişcare şi la cel mai mic simptom de boală, să ne adresăm medicului de familie.

Ca o concluzie a discuţiei, putem spune că urologia clujeană este una recunoscută la nivel european?

Fără îndoială. Lista participanţilor de la Congres confirmă faptul că suntem un centru recunoscut. Mai mult, suntem acceptaţi în Consiliul Internaţional de Cistectomie Robotică pentru cancer vezical. Am fost invitaţi ca operatori şi lectori la cursuri internaţionale organizate de Centrul European de Urologie de la Milano. Suntem prezenţi şi în Boardul Societăţii Sud-Est Europene de Chirurgie Robotică. De fapt, la începutul lunii octombrie participăm la congresul acestei societăţi care se desfăşoară la Atena, unde vom prezenta experienţa noastră în domeniul chirurgiei robotice urologice.

Cu bucurie pot spune ca împreună cu echipa mea am efectuat întreaga gamă de intervenţii robotice urologice care se realizează în centre de referinţă la nivel internaţional: nefrectomii parţiale sau radicale, suprarenalectomii, nefroureterectomii, pieloplastii, limfadenectomii retroperitoneale, dar în special prostatectomia radicală pentru cancerul de prostată şi cistectomia radicală cu reconstrucţie de vezică urinară din ansa intestinală.

Mihai Petean

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.