”Circa jumătate din statele UE au luat măsuri de urmărire a populației, pe fondul răspândirii covid-19. Statele colaborează cu companiile de telecomunicații pentru a observa deplasarea oamenilor folosind date de localizare anonime și dezvoltând aplicații pentru a urmări persoanele expuse riscurilor de infectare. Comisia Europeană a făcut apel pentru o abordare comună a folosirii aplicațiilor de pe telefoanele mobile pentru a impune măsurile de distanțare socială, pentru a sprijini anchetele epidemiologice și a contribui la limitarea răspândirii virusului”. Așa începe un briefing al Serviciului de Analiză al Parlamentului European. Google a publicat deja rapoarte despre mobilitate în 131 de tari, pentru a ajuta la evaluarea măsurilor de izolare la domiciliu. Facebook a inceput sa întocmească hărți ale mobilității populației pe baza locației utilizatorilor și a conexiunilor sociale ale acestora. Studii publicate sub egida multor ONG-uri, ale căror surse de finanțare sunt deseori opace, sau sub egida unor universități americane arată cât de importată este folsoirea tehnologiei pentru a identifica rapid contactele unei persoane imediat ce aceasta este testată pozitiv, mai arată briefingul.
În Italia, spre exemplu, a fost lansată aplicația Immuni, despre care vicepremierul Luigi di Maio a spuns că este și va rămâne în proprietatea guvernului și care va urmări mișcările și contactele celor care o vor instala pe telefoane. În regiunea Lombadria, cea mai lovită de gripă, oamenii sunt monitorizați prin datele oferite de Vodafone, pentru ca autoritățile să observe în ce măsură este respectată carantina. Autoritatea Aviației Civile din Italia a permis folosirea dronelor de către poliția locală, pentru a monitoriza respectarea regulilor de distanțare sociala. Oficiul pentru Protecția Datelor din Italia a emis o avertizare pentru indivizii sau companiile care doresc să își urmărească angajații, contactele acestora și familiile lor, arătând că acest lucru este ilegal și nu poate fi făcut decât de autoritățile statului.
Țara care a adoptat poate cele mai conteroversate măsuri de monitorizare a populației este Polonia. Aici, guvernul a scos pe piață o aplicație numită ”Carantina acasă”, cu conturi create pentru toți cetățenii. Inițial, oamenii puteau alege dacă își instalează sau nu această aplicație. Ulterior, ea a devenit obligatorie pentru toți cei cu risc de infectare, de xemplu pentru polonezii care s-au întors din străinătate. Periodic, polonezii sunt obligați să trimită câte un selfie cu date de localizare care să dovedească că sunt acasă și respectă distanțarea socială. Dacă nu trimit aceste informații, poliția este notificată imediat și urmează să le facă o vizită celor în cauză. Acest tip de supraveghere durează 14 zile de la data activării, însă informațiile personale obținute vor fi stocate pentru nu mai puțin de șase ani.
În Bulgaria, parlamentul a adoptat o lege care permite poliției să solicite informații despre clienți companiilor de telefonie mobilă și celor de internet, pentru a monitoriza mișcarea oamenilor. Operatorii de internet trebuie să păstreze datele obținute de la clienții lor vreme de sase luni și să le ofere poliției, la cerere. În orașul Burgas, poliția a folosit drone cu camere cu termoviziune pentru a măsura temperatura oamenilor din zonele mărginașe foarte populate, în special cele locuite de romi.
În Cipru, Ministerul Sănătății are în vedere monitorizarea bolnavilor de gripă prin brățări electronice, dacă aceștia rămân la domiciliu. În Croația, parlamentul a adoptat o lege care ușurează accesul poliției la informațiile utilizatorilor telefoniei mobile. În Croatia a existat și o inițiativă criticată – o aplicație prin care cetățenii îi pot raporta la poliție pe cei care nu respectă regulile carantinei.
În Cehia este avută în vedere lansarea unui sistem inteligent de carantină care să-i urmărească pe cei testați pozitiv. Sistemul va opera pe telefoanele mobile și este nevoie de acceptul cetățenilor pentru a le fi accesate datele de localizare cele de pe cardurile bancare.
În Franța se are în vedere o strategie pentru identificarea digitală a oamenilor care au intrat în contact cu cei infectați. Operatorul Orange a precizat că a început să ofere institutului Inserm date despre locația clienților, pentru a le permite cercetătorilor să ”anticipeze și sa gestioneze mai bine răspândirea epidemiei”.
Deutsche Telekom a anunțat că a oferit informații despre clienți Institutului Robert Koch, responsabil pentru controlul și prevenirea bolilor în Germania. Și Germania are în vedere lansarea unei aplicații mobile pentru urmărirea contacților celor infectati. Ministrul Justitiei din Germania a specificat că oferirea informațiilor nu se va face decât în mod voluntar.
Și Spania urmărește să folosească informațiile operatorilor de telefonie pentru a monitoriza respectarea carantinei. Institutul național de statistică realizează un studiu în colaborare cu principalii operatori de telefonie. Ministerul Sănătății arată că va folosi cât de repede informațiile de localizare pentru a lansa o aplicație prin care să-i alerteze pe cetateni. În Madrid și Catalonia sunt deja testate câteva asemenea aplicații.
În Irlanda, guvernul folosește o aplicație bazată pe tehnologia Bluetooth, pentru a detecta când aparatele se apropie unul de celălalt. Informațiile vor fi stocate, însă guvernul nu a specificat pentru ce perioada și dacă informațiile sunt anonime sau nu.
În Slovacia, așa-numita ”lege Corona”, din 25 martie, permite Ministerului Sănătății să foloseasaca datele obținute de la operatorii de telecomunicații pentru a urmări mișcările oamenilor infectați și a celor aflați în carantină. Acest lucru se poate face însă doar cu acceptul celor in cauza.
În Slovenia se dezbate o lege care să permită poliției să monitorizeze locația celor care optează pentru autoizolare în locul carantinei instituționalizate. Legea aceasta a fost însă foarte criticată de opoziție, care a vorbit despre instaurarea unui ”stat polițienesc”, și a fost în cele din urmă adoptată fără multe dintre prevederile controversate.
Dupa 09/11 a urmat «Patriot Act…Dupa covid-19 a urmat urmarirea telefoanelor, drone,arest la domiciliu…Urmeaza disparitia banilor lichizi;vor gasi statele big brother un motiv «stiintific» pentru asta…Este mai tarziu decat credem…
@neos, excelent comentariul
Nicio referire la Romania! Oare unde ne situam la acest capitol ? Imposibil sa fim in coada UE, avand in vedere ce sume atrag serviciile, generalii si serverele sts! Este unul dintre principalele business-uri ale celor care „protejeaza statele”. Plutocratia statelor colaborează cu corporatocratia companiilor de telecomunicații, de informatica si mai nou de inteligenta artificiala, care le pun la dispozitie tehnologiile necesare pentru a observa deplasarea oamenilor folosind date de localizare anonime și aplicații pentru a urmări persoanele degradate la definitia de „suspecti”…Pandemia actuala este doar o repetitie la scara globala, o testare a capacitatilor tehnologiilor de urmarire. Merita vazut documentarul difuzat pe canalul ARTE https://www.arte.tv/fr/videos/083310-000-A/tous-surveilles-7-milliards-de-suspects/
Asa, si ? … ce mare smecherie cind cineva, care are pofta sa „fenteze” si sa se plimbe pe afara cit ii pofteste inima, isi lasa acasa mobilul cu aplicatia lu’ peste instalata pe el ? (apropo, cazul invers, ma mai uit la tot felul de anchete criminale in care asasinul, idiot sadea, pleaca sa comita o crima cu mobilul in buzunar, si bineinteles ca declanseaza toate antenele-releu de pe parcurs, afirmind apoi candid ca in momentul crimei era acasa si dormea !)
Într-o posibilă ‘conspirație mondială’ Big Brother poate lua o multitudine de noi forme, de la ‘recunoașterea facială’ la nivel stradal și/sau mobil la o posibilă detectare a cipului unui card de orice tip. Statisticile mondiale spun că in anul de grație 2020 creșterea demografică (natalitatea) a avut un plus de 3 milioane nașteri, numărul deceselor fiind mult mai mic .