Uzina electrică Filaret, o ruină. Prima „fabrică de lumină” din București

Uzina electrică Filaret, prima „fabrică de lumină” din București. Uzina Filaret a fost prima uzină electrică comunală din București.  Lipsită de interesul factorilor decizionali a ajuns o ruină.

În perioada  2000-2003, Asociația Generală a Inginerilor din România a promovat un proiect pentru Parcul Național al Științei și Tehnicii realizat în jurul unor centre de interes cultural din Parcul Carol I: Muzeul Național Tehnic Prof. ing. Dimitrie Leonida, Observatorul Astronomic al Academiei Române, serele din parc, Gara Filaret, Uzina electrică Filaret și alte diverse clădiri și monumente din interiorul parcului. Proiectul nu a fost  însă inițiat nici până astăzi.

Este un monument istoric situat în sectorul 4, Str. General Candiano Popescu și a fost construită între anii 1907 și 1908 de Societé du Gaz pour la France et l’Etrangère, după proiectul inginerului francez Alin Lonay.

În anii ’70 Uzina electrică Filaret a fost dezafectată. Ulterior, directorul Muzeului Tehnic (aflat în vecinătate) a reușit să convingă viceprimarul capitalei că hala Uzinei Filaret este potrivită pentru extinderea muzeului, urmând să fie amenajată aici secția Istoria Iluminatului, a Comunicațiilor și Industriei Electrotehnice. Uzina este din nou destinată extinderii Muzeului Tehnic, pentru ca ulterior să fie transformată în Centru de întreținere tehnică periodică a autovehicolelor. Astăzi uzina se află în patrimoniul S.C. ELECTRICA S.A. O expertiză tehnică datată 1997 arată necesitatea consolidării structurii.

Ce spun oamenii?

  • Ministru culturi ce face?
  • Cea mai frumoasa clădire din sector. Tare mult m-as bucura sa fie readusa la viața
  • A fost odată! Trădătorii aflați în acest moment, la conducerea României, nu sunt capabili de nimic! Sunt niște analfabeți, din cauza cărora mor oameni!
  • Se poate reabilita și transforma în spațiu expo sau cultural așa cum se face și în alte tari civilzate
  • …clădirea este situată peste drum de Muzeul Tehnic ” Dimitrie Leonida „…
    …păcat că a ajuns în așa stare degradată …
  • Se poate reabilita și transforma în spațiu expo sau cultural așa cum se face și în alte tari civilzate
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

8 Comentarii

  1. Cladire Art Nouveau. Patrimoniul arhitectonic national, distrus de impostorii instalati în decembrie 1989.

  2. Ileana Rollason Acea uzina a fost construita cu mult inaintea comunismului.Cum de a ajuns o ruina? Tot comunistii de dupa revolutie au lasat-o in paragina.Precum si Baile Herculane. Sa nu mai boscoroditi ca ciuma comunista a facut ceva bun.

  3. SE scrie „ministrul culturii” … 🙂
    Efectele Capitalismului, Demolator de SCOALA si, prin Extensie LENTA, Perfida, de Mintzi …

    Ca este Unuu’ mai jos care delireaza OPORTUN GeoPolitic, TU … 🙂
    Amestecand in Mintea-i Scolita Capitalist o „SHAORMA” cu de Toate Aiurelile.

  4. Am locuit pe str.Cutzitul de Argint, langa uzina, Gara Filaret shi Parcul Carol unde mama ne plimba. Tramvaiul cu zumzetul lui specific era o placere mai ales cand urcam dealul de la fantana arteziana din fatza parcului Carol, ca sa mergem spre casa. M-am nascut pe vremea Regelui pe strada Italiana, in una din casele lui Capsha, care a fost unul din patronii care au ajut familia. Mi-a duc aminte cand pe Ana Ipatescu plimbandu-ne cu familia, un vanzator de la un chioshc de dulciuri, fost director de mare ziar, l-a recunoscut pe tata, dupa anii de pushcarie facutzi la kamuinizshiti, unde tata a fost ca un fel de secretar, shi dupa depanarea amintirilor, la plecare l-a intors pe tata cu famile de 6 inshi, shi la fortzat sa primeasca 100 de lei ca gest de bunavointzaa pentru jobul facut shi respect pentru familie de amaratzi, dar cred ca el era mai amarat. Tata nu a fost in nici un Partid, rudele noastre la fel. Am invatzat clasele 5-7 la shcoala de pe Magroveni/Monetariei, amintire shi pentru Brancushi, la primara 1-4 cu note pana la 5 peste drum de ASE( colegi=Andrei Pipidi, Vali baiatul lui Graur, etc), cu clasa de > de jumatate copii de evrei, pe care i-a cunoscut shi in casele lor, iar liceul a fost la dr.P.Groza de pe str.arhitect I.Mincu, cunoscund multzi fii de nomenclaaturishti, Pedro Roman, Vali Ceaushescu, Salajan, samd. Am cunoscut ani buni vechiul cartier Vacareshti, etc…, iar prin profesia mea pot spune ca am lucrat in mai toate domeniile economiei la diferite nivele cunoscand defectele noastre care erau shi in kamunizm, ca shi acum.
    O zi buna.
    Con
    P.S. In 1964 am fost recomandat ca sa i-au meditatzii=20 lei pe ora, de lb.franceza de la o fosta secretara a Regelui, ieshita din pushcarie, cu 7 limbi vorbite, dar in casa ei de pe str.Traian la etajul 1 erau numai o masutza cu 2 scaune…+2 cafelutze. Nu a fost in politica, avea pamanturi iar in pushcaria au pus-o profesoara la securici/militzieni.

  5. Erata pt.9.02: Scoala de langa biserica Mavrogheni nu Magroveni, scris eronat din cauza vitezei. Pe vremea lui Brancushi era cu numele de Mavrogheni. Scuze shi altadata va mai spun poveshti despre Bucureshtiul de alta data.
    O zi buna.
    Con

  6. Gata o ia si pe asta One si face ceva frumos. Darmati dracu tot, taiati si copacii ca nu avem nevoie de parcuri si alte arogante din astea. De aia e Bucureștiul o mare de praf. Muie Nicusor, One, SRI, DNA si alte institutii inutile care au permis retorcedqreq terenurilor in parcuri vechi, unele dinaintea comunistilor. De unde ma-sa au avut burghezii astia teren in parc facut in 1934 sau in 1890?

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.