Cândva am purtat o discuție în contradictoriu cu doamna Cornelia Anghel. Îi propusesem o muzică instrumentală pentru ascultat la prezentarea unuia dintre vinurile create în faimoasele sale podgorii din Oltenia. A ascultat-o atent și apoi mi-a spus că nu merge.
Am întrebat-o de ce. Nu se potrivește cu vinul! De atunci, am rămas în memorie cu o întrebare ca un cui ruginit. Din când în când, revine și dispare. Am citit câteva cărți despre vinuri, am încercat să găsesc un răspuns prin diverse cărți de istoria muzicii sau a vinului, chiar am parcurs unele studii studii de filosofia muzicii. Și tot n-am aflat și nu pot să fiu convins de potrivirea între un vin și o anume muzică. Nu există nici una sau nimeni nu s-a întrebat până acum de asta. E drept că acele piese instrumentale pe care le propusesm doamnei Anghel aduceau crâmpeie sublime din muzica ardelenească. Iar vinul venea de la Segarcea, din buza Dunării și de pe terasele unde, cu sute de ani în urmă, călugării s-au apucat de sădit via ce avea să devină faimoasă peste secole, încă de la decretul semnat de Regele Carol I.
Am revenit de nenumărate ori la Segarcea, am străbătut viile în lung și în lat și am stat minute întregi singur în cramele înalte ca niște biserici. Și chiar am fost obligat să mă mai întreb o dată când, după îndelungi cumpăniri, doamna Cornelia Anghel a prezentat vinul Vardo.
Ca să înțelegeți povestea acestui vin trebuie să-i cunoașteți pe cei doi protagoniști, Mihai Anghel și Cornelia Anghel, el inginer, ea medic cardiolog, evadați amândoi din profesiile lor de bază pentru a se dedica agriculturii și vinului.
Au preluat fostul IAS Segarcea și din prima întâlnire cu fostele vii n-au aflat decât un singur lucru. Că de fapt nu au nici o vie și că trebuie să reia totul de la capăt. Cei doi au început plantarea de soiuri propice locului, au recondiționat câteva parcele cu vie îmbătrânită și, din 2005, au început să readucă vinurile cu marca Domeniul Coroanei (cel înființat de Carol I la 1894) pe piața românească. S-au impus repede, au dobîndit recunoaștere internațională și au dobândit medalii de aur la mai toate concursurile și târgurile faimoase din toată lumea.
La un moment dat, într-o discuție despre vinurile de la Domeniul Coroamnei, doamna Cornelia Anghel mi-a adus câteva fotografii vechi. Ele înfățișau echipele de țigani fotografiate puțin după anul 1900, la Segarcea, în podgoriile de pe Domeniile Coroanei. Lățoși, săraci, îmbrăcați de dai doamne, țiganii de la viile Domeniului Coroanei nu spuneau mai mult decât imaginea lor. Și totuși, spunea Doamna, vinul de Segarcea, de sute de ani a fost și rodul muncii al acestor țigani, veniți în echipe din zona Rm Vâlcea. Și cei din respectivele fotografii, și cei de acum, care lucrează viile de la Domeniul Coroanei vin din aceeași zonă sub-carpatică. Vardo, denumirea căruței țigănești cu coviltir este numele unui vin dedicat acestor oameni și, prin extensie, lumii țigănești, cea care a dus libertatea la forma sa de paroxism practicat în nomadism.
Spiritul rătăcitor, viața liberă, fără opreliști , înseamnă bucuria de a trăi, curajul de a risca, patima de a iubi, plăcerea totală și înfocată a jocului, adică stropul de absolut al existenței.
După îndelungi cugetări, autorii vinului Vardo au ajuns la concluzia că apa, aerul, pământul și focul sunt elementele care definesc modul de viață al țiganilor rătăcitori, al țiganilor veniți la culesul strugurilor sau la retezatul corzilor de viță. Trăiește Patima Serii, Soarbe Picătura Vieții, Stăpânește Puterea Voinței și Simte adierea Vântului. Aceste patru denumiri ale celor patru vinuri lansate sub numele Vardo reprezintă băutura creată de echipa de la Domeniul Coroanei ca un omagiu adus lucrătorilor țigani din viile Segarcei, dar și unui spirit liber, ridicat de țigani la rang de mod de mod de existență.
Vardo este un vin cu o poveste, menit a duce cu el istoria unei lumi, dar și o filozofie a libertății și a bucuriei de a trăi. Mi-am zis că și alte vinuri pot duce omul în aceeași stare, chiar dacă sunt potrivite pentru mesele cu vânat sau dacă au fost făcute în țări mai răcoroase sau mult mai fierbinți. Da, dar nu au în ele povestea țiganilor și o picătură din bucuria lor de a munci, iubi și de a se strânge în jurul focului. Din acest punct de vedere vinurile Vardo făcute la Domeniul Coroanei sunt și mai bune când sunt băute în compania unui taraf țigănesc sau a unui violonist oacheș. Vrând nevrând, din minunatul vin de Segarcea vine o legătură ce nu este doar simbolică.
Din acest punct de vedere vinurile Vardo se potrivesc cu vârf și îndesat cu o muzică și cu un mod de viață. Și pot genera stări la care mulți aspiră fără să fi încercat și periplul țigănesc .
Apariția vinurilor Vardo mi-a readus în minte discuția mea despre muzică și vin cu domana Cornelia Anghel. Colecția Vardo poate fi mai potrivită cu muzica țigănească. Este și un minunat omagiu adus unei lumi destul de hulite și care are meritele ei la multe din lucurile de care ne bucurăm în fiecare zi. De asemenea, sunt convins că această colecție de vinuri Vardo îi reprezintă și pe cei care o produc, pe Cornelia Anghel și pe Mihai Anghel. Ei au dedicat noua lor colecție unei populații speciale, care face parte din Istoria Domeniului Coroanei. În același timp, Colecția Vardo este și o colecție cu o denumire polemică. Înfruntă prejudecăți și deschide porțile spre trăiri pe care țiganii le ilustrează cel mai găitor. Iar un vin cu același nume nu face decât să ridice și mai mult stările de grație ale celui care îl gustă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.