De mult, în 6 august 1932, a fost proiectată prima peliculă a Festivalului de Film de la Veneţia: Dr. Jekyll and Mr. Hyde de Rouben Mamoulian. A fost inaugurat astfel ceea ce numim astăzi cel mai vechi festival internaţional de cinema din lume.
Pentru cea de a 75- ediţie, ce se va desfăşura la Lido din 29 august în 8 septembrie, preşedintele şi directorul artistic Alberto Barbera a anunţat recent lista completă a peliculelor selecţionate în concurs.
Şi în acest an, Leul de Aur pentru Carieră este la cote înalte, mai ales când este acordat interpreţilor. Dacă anul trecut, el a fost decernat lui Robert Redford şi lui Jane Fonda, anul acesta importanta distincţie va reveni actriţei Vanessa Redgrave, neuitata interpretă a unor filme de autor, printre care, Blow up de Michelangelo Antonioni, peliculă memorabilă pentru istoria cinema-ului.
Actriţa britanică, acceptând propunerea, a mărturisit: “Sunt uluită şi extraordinar de fericită să aflu că voi fi premiată cu Leul de Aur pentru Carieră la Mostra de la Veneţia. Vara trecută, am filmat chiar la Veneţia The Aspern Papers. Cu mulţi ani în urmă, am jucat în La vacanza în mlaştinile veneţiene. Personajul meu vorbea numai în dialect. Cred că sunt singura actriţă care nu este italiancă şi care a interpretat un rol de la un capăt la altul în dialect. Mii de mulţumiri, dragă Mostra!”
Despre această recompensă, Alberto Barbera a afirmat: “Considerată în mod unanim printre cele mai bune interprete feminine ale cinema-ului modern, Redgrave este o actriţă sensibilă şi capabilă de infinite nuanţe, interpretă ideală a unor personaje complexe şi deseori controversate. Dotată cu o eleganţă naturală, cu o forţă de seducţie înnăscută şi cu un extraordinar talent, a putut să treacă cu dezinvoltură de la cinema-ul de autor european la fastuoasele producţii hollywoodiene, de la scândura scenei la producţii de televiziune, oferind de fiecare data interpretări de necontestată excelenţă. Apariţiile sale, din cei 60 de ani de activitate, emană personalitate şi stăpânirea perfectă a rolurilor, generozitatea fără limite şi extremul rafinament, calităţi unite cu o bună doză de îndrăzneală şi combativitate care constituie una dintre trăsăturile evidente ale personalităţii sale umane şi artistice”.
Al doilea Leu de Aur pentru Carieră, de data aceasta pentru regie, va fi decernat lui David Cronenberg, unul dintre realizatorii cei mai interesaţi de experiment din toate timpurile, care a făcut din trinomul corp, sex şi moarte, investigat în cele mai subversive moduri, leitmotivul operei sale.
Prin intermediul aşa numitului body-horror, Cronenbreg a demonstrat că genul sexual de apartenenţă este în realitate o construcţie socială, iar cinema-ul este instrumentul cel mai potrivit pentru a-i investiga fluiditatea. “Am iubit întotdeauna Leul de Aur de la Veneţia, care zboară pe aripi de aur: el este esenţa artei, nu-i aşa, esenţa cinema-ului”, a mărturisit regizorul acceptând recompensa.
După frumosul Alessandro Borghi, continuă saga “padrinilor”, cu decizia de a întrerupe tradiţia “madrinelor”, pentru o sincronizare cu spiritul mult mai emancipat al timpului nostru. Actorul Michele Riondino va conduce serile de deschidere şi de închidere ale Mostrei. Riondino a lucrat cu regizori de vârf, printre care cu Marco Bellocchio în Bella Addormentata, şi alături de actori de calibru ca Toni Servillo şi Isabelle Huppert.
Şi anul acesta, obiectivul Mostrei va fi relevarea varietăţii cinema-ului contemporan. Chiar dacă se află în concurs un singur film regizat de o femeie (Jennifer Kent), în celelalte secţiuni ale festivalului se regăsesc 11 regizoare. Cea mai aşteptată este Valeria Bruni Tedeschi care va participa la secţiunea În afara Concursului cu cea de a patra creaţie a sa ca regizor, Les estivants, o amuzantă corală autobiografică, având un cast ce se laudă cu nume ca Riccardo Scamarcio şi Valeria Golino.
Pentru a sublinia atenţia direcţiei artistice pentru rolul femeilor în industria cinematografică, să amintim prezenţa în secţiunea Classici a producţiei Woman Making Films: a New Road Movie through Cinema, în secţiunea condusă de Marc Cousins. Povestea este narată de vocea Tildei Swinton în acest documentar care reprezintă o mărturie a revoluţiei trandafirului care continuă să agite Hollywood-ul şi nu numai.
Evident, şi la această ediţie nu puteau lipsi Miu Miu Women’s Tales din secţiunea Giornate degli autori, care, de această dată, afişează o prezenţă feminină majoritară şi care a devenit de neratat pentru stiliştii celei de a şaptea arte, care vor urmări lansarea, în regia lui Dakota Fanning, a scurtmetrajului Hello Apartment.
În sfârşit, în concurs au fost selecţionate 21 de filme. Deschiderea îi aparţine aşteptatei pelicule, First Man, a lui Damien Chazelle, regizor care, după succesul planetar cu La La Land revine cu un biopic despre Neil A.
Amstrong avându-l ca protagonist pe frumosul actor Ryan Gosling. “Nu este vorba despre muzică, nu este vorba despre romantism, suntem pe un teritoriu complet diferit”, afirmă Alberto Barbera despre această producţie, evitând să detalieze.
Printre filmele cele mai aşteptate să amintim şi noul western al Fraţilor Cohen, remake-ul Suspiria al regizorului italian Luca Guadagnino şi nu în ultimul rând, ultima opera a lui Yorgos Lanthimos, The Favourite, în speranţa că nu aţi uitat Sacrificiul Cerbului sacru.
Lista filmelor în concurs cuprinde:
First Man – Damien Chazelle
The Mountain – Rick Alverson, cu Tye Sheridan, Jeff Goldblum, Denis Lavant, Udo Kier. Un film de mare calitate vizuală şi regizorală, diferită de cinema-ul american cu care suntem obişnuiţi.
Doubles Vies – Olivier Assays, o delicioasă comedie cu un cast impresionant, povestea a două cupluri care se întâlnesc în diferite ocazii, o inteligentă reflecţie asupra felului în care se schimbă vieţile noastre de intelectuali după revoluţia digitală.
The Sister Brothers – Jacques Audiard, este un western filmat în Europa cu un cast în întregime american, de o absolută autenticitate. O peliculă plină de ironie şi o reflecţie asupra mitologiei vestului American, respectată şi amplificată.
The Ballad of Buster Scruggs – Fraţii Coehen. Produs de Netflix, compus din şase episoade cu atmosferă diferită, plin de citate, este o producţie despre moartea mitologiei vestului şi despre America de astăzi.
Vox Lux – Brady Corbet. Al doilea film al regizorului, cu Natalie Portman, greu de recunoscut, şi Jude Law, surprinde povestea unei fete care devine un mare pop star, cu tot ceea ce acest parcurs presupune.
Roma – Alfonso Cuaròn. Pentru această peliculă foarte aşteptată, Cuaron a lucrat cinci ani. Este un film în alb-negru despre o perioadă din viaţa familiei sale, în care autenticitatea se combină cu inventivitatea şi creativitatea.
22 July – Paul Greengrass, o reconstrucţie minuţioasă a tragediei din insula Utoya şi a urmărilor ei, cu procesul lui Breivik şi dificila revenire la normalitate a victimelor sale.
Suspiria – Luca Guadagnino. Este considerat cel mai ambiţios film al regizorului, cu o distribuţie de clasă şi cu Tilda Swinton în trei roluri diferite.
Werk ohne Author – Florian Henckel von Donnersmarck. Noua producţie a regizorului german se apleacă asupra istoriei Germaniei de la apariţia nazismului până la sfârşitul anilor 70.
The Nightingale – Jennifer Kent. A doua peliculă a regizoarei este istoria unei femei şi a unui personaj oficial în căutarea răzbunării, la începutul secolului al XIX-lea.
The Favourite – Yorgos Lanthimos, este povestea Annei a Angliei, a rivalităţii dintre două curtezane, spusă în stilul provocator al regizorului.
Peterloo – Mike Leigh. Pelicula marelui regizor englez propune un episod violent din istoria Angliei care are ecouri în prezent şi este o reflecţie asupra Puterii în afara timpului.
Capri-Revolution este semnat de regizorul italian Mario Martone. Ideală concluzie a unei trilogii după Leopardi, pelicula povesteşte perioada imediat premergătoare Primului Război Mondial prin intermediul istoriei unei păstoriţe din Capri care descoperă o comunitate de artişti şi intelectuali ce trăieşte sub semnul libertăţii absolute.
What you gonna do when the world’s on fire? – Roberto Minervini. Un film despre rasismul societăţii americane, care în aceşti ani a reizbucnit mai violent decât s-ar fi putut crede. Trei portrete (doi adolescenţi negri, un barman negru) şi formaţia Black Panther renăscută.
Napszállta (Tramonto) – Lásló Nemes. Noul film al laureatului cu Premiul Oscar pentru Fiul lui Saul este plasat în ajunul celui de Al Doilea Război Mondial. Un extraordinar talent vizual, o peliculă ambiţioasă care cere un mare efort de participare din partea spectatorului.
Frères Ennemis – David Oelhoffen. O producţie poliţistă cu Matthias Schoenaerts, Reda Kateb şi Adel Bencherif, despre trei prieteni crescuţi împreună care se regăsesc de părţi opuse ale legii.
Nuestro Tiempo – Carlos Reygadas. Venit prima dată la Veneţia, regizorul aduce o creaţie care pleacă de la elemente naturaliste şi realiste pentru a ajunge la ceva fantastic şi de nedefinit, cu regizorul şi soţia sa care îşi joacă propriile roluri în încercarea de a construi un cuplu deschis din punct de vedere sexual.
At Eternity’s Gate – Julian Schnabel. O încercare de a povesti ceea ce se întâmpla în mintea lui Van Gogh în anii petrecuţi în sudul Franţei, înainte de a fi internat ca maniaco-depresiv. În distribuţie: Dafoe, Amalrid, Mikkelsen, Isaac.
Acusada – Gonzalo Tobal. Este un pariu al tânărului regizor argentinian. Un film tezist ce se referă la evenimente reale.
Zan (Killing) – Shinya Tsukamoto. Este un film despre samurai al acestui regizor care se reinventează continuu, având ca personaj principal pe unul dintre ei care descoperă că este incapabil să ucidă.
Juriul official va fi prezidat de Guillermo del Torro.
Mvai, ceva deosebit si extrafin, ma simt asa de sofizdicata.