”Noul colonialism”
În 2009, revista The Economist caracteriza statutul Bulgariei, acceptat și chiar promovat de guvernanții de la Sofial, drept ”un nou colonialism”. Așa se intitula un articol publicat în urmă cu zece ani care-l avea în centru pe premierul de atunci Serghei Stanișev. Născut la Herson, în Ucraina, în familia unui lider al Partidului Comunist Bulgar, având până în 1996 cetățenie sovietică, Stanișev este acum liderul Partidului Socialist European, deși a fost acuzat în țară de corupție și chiar trădare. Ce spunea The Economist despre Stanișev, în urmă cu un deceniu, la doi ani dupa ce Bulgaria aderase la UE îmbrăcată în cămașa de forță numită MCV, ca și România. ”În februarie (2009), consilierii lui Stanișev au venit cu un plan nou extraordinar, care ar fi dat Comsiei si UE mai multă putere de a interveni acolo unde «se văd vulnerabilități structurale care nu pot fi rezolvate de guvernul bulgar de unul singur». Planul propunea ca oficialii și diplomații UE să fie implicați în monitorizarea și aplicarea legilor, să gestioneze fondurile UE, să supervizeze judecătorii și procurorii, investigatorii. Ei ar urma să fie cei care să urmărească cazurile de corupție politica și crima organizată în care sistemul judiciar nu acționează cu celeritate”. Cu alte cuvinte, ceva la care Monica Macovei visa și aplica în România. Ulterior s-a autopropus ministru al Justiției in Bulgaria, însă era prea târziu – liderii bulgari ”reușiseră” deja să-și anihileze propriul stat.
The Economist continuă: ”Stanișev i-a prezentat planul secret președintelui Comisiei, Jose Manuel Barroso, la începutul lunii martie (2009). Răspunsul a fos rece. Un purtător de cuvânt a spus că Barroso respinge ideea unei structuri paralele cu MCV-ul”. Alte voci citate de The Economist spuneau că este doar o mișcare a guvernului de a câștiga încrederea electoratului pro-UE, majoritar, căci in Bulgaria urmau alegeri, în iulie 2009.
”Un mecanism de guvernare în comun într-o țară membră ar fi o premieră pentru UE, dar nu și pentru Bulgaria. Consilierii sovietici au venit în forță după 1944 și s-au asigurat că noul regim comunist nu va devia de la calea naționalizării, industrializării și construirii socialismului”, comenta The Economist, pentru a încheia spunând că: ”O prezență europeană mai mare în guvern ar putea fi bună pentru bulgari, chiar dacă nu va face acea diferență pe care ei și-ar dori-o”.
O țară pe sub radarul UE
Comisia Barroso a primit cu ”răceală” planul lui Stanisev de predare totală a suveranității Bulgariei. Oficial, Bruxellesul a respins ideea. Însă neoficial? De ce în România supusă MCV au luat naștere DNA și protocoale secrete cu SRI, în timp ce în Bulgaria, până în ziua de azi, nu există decât o mulțime de mici organisme anticorupție atașate fiecărui minister, oficial sub control politic? De ce în Bulgaria nu au fost condamnați premieri, miniștri și șefi ai celor mai importante companii autohtone, în timp ce în România s-a declanșat un război fratricid? De ce Bulgaria își dezvoltă sistemul de autostrăzi în parteneriat cu China, în timp ce în România nu se poate, în decenii, construi un singur tunel pe sub Carpați? De ce crima organizată din Bulgaria lovește și acum, spală banii murdari ai Rusiei lui Putin și ai Venezuelei lui Nicolas Maduro, dar este văzută mai bine în rapoartele MCV decât România? Oare pentru că ”planul secret” al lui Stanișev, acum președintele PES, a fost acceptat tot în secret de Bruxelles, iar statul bulgar și-a cedat suveranitatea?
Premierul rus Dmitri Medvedev a efectuat, pe 4 si 5 martie, o vizită în Bulgaria, eveniment care ar fi trebuit să stârnească obișnuitele critici în cercurile occidentale, însă care a trecut pe sub radar.
Tot în Bulgaria, începutul aului 2019 a adus o propunere chiar din partea ministrului naționalist al Apărării pentru ”gestionarea problemei romilor” prin ”centre de pregătire” și avorturi gratuite. Activiștii pentru drepturile omului au arătat că este o strategie rasistă de a distrage atenția de la scandalurile de corupție. Din nou, propunerea aceasta rasistă a trecut pe sub radarul occidental, setat pe urmărirea ascensiunii la Bruxelles a unui personaj de la nord de Dunare, Laura Kovesi.
Iar apoi urmează în Bulgaria scandalurile de corupție, de evaziune fiscală, mergând până la răpiri și sechestrări de persoane, care din nou au trecut pe sub radar, în timp ce Bulgaria a fost lăudată în ultimul raport MCV că înregistrează progrese in lupta anticorupție și împotriva crimei organizate mai mari decât România vecină.
Noul cap de pod al Rusiei în Balcani?
Punctul principal de pe agenda vizitei și întâlnirii dintre Medvedev și premierul bulgar Boiko Borisov a fost extinderea în Bulgaria a gazoductului rus TurkStream, o nouă versiune a proiectului South Stream, îngropat în 2014 de presiunile UE asupra Bulgariei (asta în timp ce Germania lucra de zor cu Rusia la pregătirea proiectului Nord Stream 2, fără vreo opoziție a UE și ignorând total avertismentele SUA). Un alt subiect atins în timpul vizitei premierului Medvedev a fost proiectul centralei nucleare de la Belene. Bulgaria dorește o a doua centrală nucleară, iar 11 martie a fost ultima zi de depunere a dosarelor pentru licitație. Medvedev a arătat ca Rosatom va participa la licitație. Proiectul Belene a fost deja început cu participarea Rusiei, dar s-a oprit în 2012. Guvernul de la Sofia a arătat, că, deși are loc o licitație, proiectul nu va putea fi dus la capăt fără Rosatom. Bulgaria a achiziționat deja două reactoare rusești pentru Belene, însă acestea stau nefolosite, după ce Sofia nu a reușit să le vândă Iranului, iar companiile din SUA au refuzat să le instaleze la centrala Kozlodui. Acum, încurajat de faptul că UE a pernis Ungariei lui Viktor Orban să încheie un contract de 10 de miliarde de euro cu Rusia pentru extinderea unei centrale nucleare, premierul Borisov consideră că poate duce la capăt proiectul Belene.
Cu Muntenegru proaspăt intrat în NATO, în 2018, cu Macedonia urmând să adere la NATO și chiar la UE, dupa rezolvarea disputei cu Grecia, Bulgaria pare să devină zona în care Rusia încearcă să spargă frontul balcanic al Vestului. La Sofia s-a instalat în 2016 un președinte considerat pro-rus, Rumen Radev, general de aviație, care a și efectuat o vizită la Moscova. Nimeni in Vest, nici măcar cancelara Angela Merkel, nu a fos revoltată de aceste evoluții politice în Bulgaria și nici de respingerea de către Radev a unui pachet legislativ anticorupție, la începutul anului 2018, când Bulgaria prelua perședinția Consiliului UE. La fel, nimeni nu a criticat coalizarea la guvernare a partidului lui Boiko Borisov cu partide naționaliste și cu partide pro-ruse.
”Succesele” anticorupție ale Bulgariei lăudate de UE
Să ne îndreptăm privirea către corupție și crima organizată, domenii în care, nu-i așa, MCV stabilește că Bulgaria face progrese și depășește România. În februarie 2019, când România era pusă la zid pentru legile justiției și pentru prigonirea ”eroinei” anticorupție Kovesi, o bancă din Bulgaria spăla banii regimului Maduro din Venezuela, iar personajul central al operațiunii este un avocat bulgar implicat și într-un atac al Cosa Nostra împotriva unui petrolier libian din portul Burgas, nu mai devreme de decembrie 2018. Scandalul legat de spălarea banilor din Venezuela nu a fost făcut public de autoritățile bulgare, ci de ambasadorul SUA la Sofia, ceea ce a făcut ca presa bulgară să emita două ipoteze – fie serviciile bulgare nu au știut, fie au știut ce se întâmplă, dar nu au reacționat.
Tot la începutul acestui an, doi foști polițiști din Sofia au devenit procurori, asta după ce au fost implicați în mușamalizarea dosarului asasinarii prin otrăvire a unui traficant de arme, în 2015 – o operațiune asemănată cu cea atribuita serviciilor secrete ruse în Marea Britanie. Șeful celor doi la vremea mușamalizării asasinatului este acum ministru de Interne. Un alt scandal în Bulgaria: presa a descoperit că adjunctul serviciului de informații este o rudă apropiată a unui fost șef al poliției politice din perioada comunistă, implicat acum în afaceri cu petrol din Rusia și având legături cu avocatul Țanev, cel implicat în spălarea de bani pentru regimul Maduro și în atacul Cosa Nostra de la Burgas.
Încă un caz despre lupta de succes a Bulgariei pe frontul anticorupției și combaterii crimei organizate. Afaceristul bulgar Ognian Donev va cumpăra 63% din activele Moldinconbank din Republica Moldova, a doua bancă a țării, implicată în spălarea a 22 de miliarde de dolari din Rusia și în celebrul ”furt al miliardului” din sistemul bancar al Republicii Moldova. Pe numele lui Donev a fost deschis un dosar penal pentru spălare de bani, dar a primit NUP in 2013. Apoi, Donev a fos acuzat de evaziune fiscală de circa 30 de milioane de euro, dar a fost achitat la începutul acestui an.
Să ne uităm la investițiile străine în Bulgaria. Nu doar renașterea proiectului rus South Stream și investițiile nucleare ruse ce se așteaptă la Belene ar trebui să stârnească critici la Bruxelles, ci și investițiile chineze. Însă aceste critici nu apar. Bulgaria are 800 de kilometri de autostradă și dorește să extinda infrastructura cu ajutorul Chinei. La jumătatea anului trecut, guvernul de la Sovia a semnat un acord cadru cu China pentru construirea a patru segmente de autostradă și a unui tunel, în condițiile în care Berlinul se opune extinderii influenței chineze în Europa (asta în trimp ce Germania face afaceri uriașe cu Beijingul).
O țară împărțită felie cu felie
Așa cum Bulgaria trece pe sub radarul Bruxellesului și Berlinului, chiar și al SUA, la fel se întâmplă și în cazul Rusiei, de unde Sofia nu a primit vreun avertisment de la Vladimir Putin, așa cum se întâmplă constant cu România. E drept, Bulgaria nu are elemente ale scutului american antiracheta pe teritoriul ei, dar are o economie și o politică influențate de Moscova. O asociație a oamenilor de afaceri bulgari a arătat recent că guvernul Sofia este un soi de instituție de lobby pentru compania rusă Lukoil. Lukoil este acuzată că face afaceri de miliarde, dar nu a plătit o leva la bugetul Bulgariei. ”Se pare că sponsorizăm pensiile rușilor cu banii produși în Bulgaria”, a spus liderul partidului de opoziție Volia. În plus, șeful Lukoil Bulgaria, Valentin Zlatev, este considerat omul cu cea mai mare influență asupra premierului Boiko Borisov – el este cel care stabilește pretul carburanților în funcție de interesele politice ale guvernării. Mai mult, un raport din 2014 al spionajului german (BND), citat de Der Spiegel, arăta că Moscova folosește Bulgaria ca un cap de pod in UE, că proiectul aprobat de Parlamentul Bulgariei pentru gazoductul South Stream a fost dictat literă cu literă de Gazprom.
Dacă aceasta este situația în privința Rusiei, de ce trece Bulgaria pe sub radarul UE și al Germaniei? Pentru că Bulgaria nu mai are suveranitate monetară începând din 1997, când a acceptat un consiliu monetar care a legat direct leva de marca germană și apoi de succesoare sa, moneda euro. Pentru că politica monetară a Bulgariei este dicatată de la Frankfurt, deși Sofia nu are un loc la masa deciziilor monetare de aici, pentru că astfel Germania s-a instalat confortabil în fotoliul de lider în relațiile comerciale și investiționale ale Bulgariei. În plus, guvernele succesive de la Sofia au promovat ceea ce o serie de analiști români consideră că trebuie promovat și la nord de Dunare – sărăcia ca principal atu al economiei, adică salarii de mizerie pentru atragerea investitorilor.
Cu sau fără ”planul secret” al lui Serghei Stanișev, al ”noului colonialism” – după cum îl cataloga The Economist, Germania și sateliții săi din nordul Europei și-au creat un hinterland în economia oficială a Bulgariei, iar Rusia este hegemonul în zona întunecată a economiei. Cu o asemenea vânzare tarii, clasa politică și afaceriștii bulgari și-au asigurat prosperitatea și impunitatea, dar și funcționarea administrației centrale, care nu este paralizată de lupta anticorupție și de scheleții din dulapuri. Așa se explică și sărăcia de la sud de Dunare, și avântul turismului bulgar, și crima organizată, și autostrada de centură a Sofiei, și infrastructura, și corupția.
”Distribuirea fondurilor UE de către elitele politice este posibilă doar dacă robinetul fondurilor este deschis. De aceea, politicienii bulgari preferă să se comporte ca niște guvernatori UE într-o colonie, nu să promoveze o viziune pentru prosperitatea alegătorilor”, spunea Spasimir Domaradzki, profesor de științe politice la Universitatea Lazarski din Varșovia. Având în vedere cazul Bulgariei, avertismentele Rusiei lui Putin, criticile Americii lui Trump și ale Bruxellesului la adresa României arată un lucru îmbucurător: nu că am avea sprijinul hegemonilor pentru un război fratricid, ci că există încă un stat român.
Bulgaria este lasata -n pace pentru ca este si a fost mereu alaturi de triumviratul Germania-Austria-Ungaria in timp ce pentru Romania acestia, alaturi de Rusia, sunt dusmanii endemici !
In diplomatie si afaceri nu trebuie sa existe pozitii osificate prieteni / dusmani ci doar interese, iar statul roman (etern jumulit si supravetuitor surprinzator) ar trebui sa-si perfectioneze abilitatile de negociere concomitent cu constientizarea si cresterea responsabilitari cetatenilor sai propunand proiecte care sa atraga pe cat mai multi si sa genereze competitia corecta si cinstita (utopic, dar rezultatul ar fi traiul decent pentru toti si resurse de dezvoltare pentru generatiile viitoare, mai mult am cinsti cu consideratie memoria celor care si-au dat viata la propriu pentru tara si pentru fiecare dintre noi).
Bravo Cline, mai lumineaza-ne si pe noi! Si mai ales pe rezistenti!