Zece întrebări esențiale fără răspuns

Prezentat de PSD cu surle și trâmbițe, amânat și controversat mai apoi, FSDI este un proiect ambițios, cu un buget de peste 10 miliarde euro. Marile companii performante ale statului își vor vărsa profitul într-un fond înființat cu scopul declarat de a construi spitale, autostrăzi, de a dezvolta fabrici și uzine. Nedeclarat, prin Fond ar putea fi scoase sume uriașe de bani din Trezorerie pentru a putea fi folosite după placul politicienilor. FSDI a fost, de altfel, un obiectiv al ex-ministrului Economiei Mihai Tudose, actualul șef al Guvernului, bifat la moțiunea de cenzură la nerealizările imputate lui Grindeanu.

1 Cum va reuși PSD să decupleze marile proiecte de investiții de lipsa de profesionalism și de politizare?

„Fondul își dorește participarea la recapitalizarea unor firme de stat care, da, ar putea să producă randamente investiționale prin dividendele pe care le plătesc. Deci cum faci managementul performanței unui fond care a investit, pentru simplitate, într-un spital și o companie? Orice administrator de fonduri îți va spune că așa un ghiveci nu se face, fiind extrem de greu de administrat și evaluat“, este de părere Radu Crăciun, președinte și director general al BCR Pensii. Conform acestuia, nu ai cum să faci performanță ca administrator având pretenția că te pricepi la construcția de spitale, căi ferate rapide, autostrăzi, companii din industria extractivă, prelucrătoare, auto, a procesării agroalimentare, siderurgică, de armament și de apărare. „Și pe lângă toate acestea, să mai creezi pe ici, pe colo și companii de la zero (un lucru pe care, apropo, niciun fond de investiții nu l-ar face de unul singur, fără un coinvestitor expert în acel domeniu, de la care să plece de fapt inițiativa). La o asemenea complexitate și varietate a proiectelor nu există decât două variante: fie lucrurile vor sfârși prin a fi scăpate de sub control, cu pierderile financiare asociate, fie costurile administrării vor fi nejustificat de mari. În ambele cazuri, performanța financiară a unui astfel de proiect ar fi foarte discutabilă“, susține Radu Crăciun.

2 Va fi Fondul un instrument de scoatere în afara bilanțului statului a unor deficite și datorii viitoare?

„Finanțarea se va face din dividende obținute de la societățile din portofoliul FSDI, din cele rezultate cu instrumente financiare proprii și din cele emise de alte entități, din venituri din vânzarea de pachete de acțiuni din portofoliu, din împrumuturi, inclusiv din emiterea de obligațiuni“, a declarat ministrul Economiei, Mihai Fifor. Adică Fondul va fi alimentat și de împrumuturi. PSD va trebui să explice dacă vom avea o canibalizare între FSDI și programul de împrumuturi administrat de Ministerul Finanțelor Publice și dacă Fondul este un instrument de fentare a deficitului și de ascundere a acumulării unor datorii viitoare. De altfel, în Grecia anilor trecuți s-au ascuns tot felul de datorii prin intermediul fondurilor de investiții, iar rezultatele le vedem azi. De altfel, Fondul poate reprezenta un vehicul de atragere doar a capitalului speculativ, volatil, care vine ușor, dar și care iese rapid, iar riscurile pentru stabilitatea țării sunt ridicate.

3 De ce nu va face Fondul investiții pe piețele internaționale?

PSD a gândit Fondul doar pentru piața internă și pentru proiecte pentru care nu se poate calcula rentabilitatea activelor. Analistul Cristian Tudorescu se întreabă dacă FSDI își va propune o țintă de randament. „La o primă vedere, activele Fondului ar trebui să genereze minimum 5% ca medie anuală, pentru a putea plăti în timp atât dobânzile pe împrumuturile atrase, cât și pentru a putea refinanța ulterior împrumuturile. Din perspectiva unui investitor privat, reperul de 5% randament este unul redus ca așteptări, însă pentru investițiile făcute de stat n-a fost vreodată pusă o barieră minimă de câștig“, spune Tudorescu. La rândul său, Radu Crăciun afirmă că fondurile suverane precum cele din Norvegia și țările arabe sunt administrate ca fonduri de investiții de la care se așteaptă randamentul investițional prin plasamentele pe care le fac. „Asta își propune și FSDI? Practic, este imposibil de spus. Pentru că atunci când anunți ca principalele investiții ale FSDI vor fi un spital republican și 8 spitale regionale, despre ce randament investițional vorbim? Acestea vor fi pur și simplu cheltuieli care nu se vor întoarce în niciun fel de venit în Fond“, mai precizează Crăciun.

FSDI, un alt joc de noroc, cu aceleaşi şanse de câştig ca şi la Loteria Naţională, unul dintre principalii contributori la Fond

4 Ce garanții oferă PSD că investițiile viitorului Fond nu sunt pentru salarii, pensii, terenuri în pantă sau parcuri situate în mijlocul câmpului?

Un document guvernamental dezvăluit de Profit.ro arată că 30 de companii vor face parte din FSDI, printre care Engie, E.ON, Electrica, OMV Petrom, Telekom România, Loteria Română, Oil Terminal, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Aeroporturi Bucureşti, Societatea Naţională a Sării. Toate aceste companii, la care statul deține încă acțiuni sau este acționar majoritar, vor fi obligate să aibă o cotă parte în cadrul Fondului, iar unele dintre ele, precum Loteria Română, urmând să contribuie cu întregul capital propriu. Conform proiectului constituirii Fondului, capitalul social subscris va fi format în natură, reprezentând pachete de acțiuni deținute de stat la companiile din portofoliu, și din aport în numerar în cuantum de 1,85 miliarde lei, care va trebui vărsat, prin derogare de la Legea societăților comerciale, după următorul plan: 50 milioane lei în numerar la constituirea Fondului și diferența de capital social vărsată în cel mult 3 ani de la constituire. „Propunerea de fonduri, de 1,85 miliarde lei, nu are însă ca fundamentare un studiu sau o strategie de investiții a FSDI sau orice alt proiect de plan de afaceri sau financiar al FSDI. Din acest motiv, există posibilitatea ca, cel puțin în primii ani de funcționare, fondurile alocate FSDI să fie mult mai ridicate decât oportunitățile de investiții. Totodată, atragem atenția asupra faptului că veniturile bugetului de stat se vor reduce cu valoarea dividendelor încasate de FSDI în contul acțiunilor transferate în portofoliul FSDI, risc care, în anii următori primului an de funcționare, va fi diminuat prin valoarea dividendelor pe care statul le va încasa de la FSDI în calitate de acționar unic“ – aceasta este atenționarea dintr-un act anexat proiectului, aflat în posesia Profit.ro, care include și o recomandare: să fie cerută opinia ex-ante a Eurostat, pentru modul de clasificare a FSDI în afara sectorul administrației publice.

5 Pe ce criterii vor fi desemnați şefii Fondului

Administrarea Fondului va fi făcută de către un Consiliu de supraveghere și de un directorat. Consiliul de supraveghere va avea nouă membri ce vor fi numiți prin hotărâre a Guvernului, iar mandatul va fi de patru ani. Un comitet special de „remunerare“ va propune cu cât vor fi plătiți cei din conducere. Primii nouă membri ai Consiliului vor fi numiți însă pentru un an, pentru că principalul lor obiectiv este să numească Directoratul. Practic, Consiliul director îndeplinește actele necesare pentru realizarea obiectului de activitate al societății. Cine va face parte din cele două organisme rămâne de văzut.

6 Cum va putea PSD să capitalizeze companiile aflate sub controlul statului și să le administreze profesionist?

România are de șase ani o legislație privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, dar până în prezent companiile unde s-a recurs la managementul privat nu s-au dovedit capabile să iasă din zodia controlului politic, astfel încât vorbim despre un eșec din acest punct de vedere.

7 Cine va face selecția investițiilor, astfel încât să nu apară situații de genul construim fabrici și uzine la costuri de trei ori mai mari, pentru ca mai apoi acestea să se vândă la prețuri mult scăzute clientelei politice?

„O condiție esențială pentru ca FSDI să opereze într-un mod eficient și cu impact economic maxim este asigurarea unei guvernanțe de înaltă calitate profesională. Asta presupune neutralitate politică, transparență, responsabilități și ierarhii clar stabilite, precum și oameni care chiar au experiență în acest gen de activități. În acest context, punerea unui astfel de fond sub umbrela unui minister mi se pare discutabilă. Cred că de fapt el ar trebui să aibă un Consiliu de supraveghere format din profesioniști numiți mai degrabă de Parlament sau, de ce nu, dacă tot ne place Norvegia, aflat sub umbrela BNR. În al doilea rând, executivii și personalul chemat să lucreze în FSDI ar trebui selectați pe niște criterii profesionale clar stabilite, pentru a nu da loc interpretărilor. Și mă văd nevoit să mă întorc la importanța existenței unui mandat clar. Deoarece selecția profesioniștilor nu se poate face decât prin prisma unui mandat care va defini în mod implicit profilul experienței pe care acești oameni vor trebui să o aibă pentru a administra Fondul“, declară Radu Crăciun (foto).

8 Cum va reuși acest Fond să vină cu proiecte de investiții viabile?

România are acces masiv la bani europeni, dar nu beneficiază de ei pentru că lipsesc proiectele. În domeniul proiectelor complexe de investiții este nevoie de profesioniști care să le gestioneze din partea statului. De la partea de studii, proiectare, elaborare de contracte și documentații de licitație până la derularea și urmărirea proiectelor. De exemplu, Fondul EFSI, cunoscut ca „Planul Junker“, are un potențial uriaș de finanțare a unor proiecte naționale de infrastructură, educație, cercetare, energie regenerabilă, suport pentru IMM-uri și inițiativă privată, cam ceea ce prevede și Fondul Suveran de Dezvoltare gândit de PSD. Investiția în EFSI are un potențial de multiplicare în atragere a finanțărilor de 1:15 și permite mixul de instrumente de finanțare cu investiții private, buget de stat sau fonduri structurale. România a trimis pe vremea guvernării Ponta 200 de proiecte pentru finanțare și niciunul nu a fost aprobat, pe motiv că erau doar simple liste de dorințe, nu proiecte în toată regula. Se cereau, printre altele, extinderea Aeroportului Otopeni și construcția a trei spitale regionale.

9 Ce garanții oferă PSD că viitorul Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții nu va avea soarta anteriorului Fond Național de Dezvoltare?

În 2006, actualul aliat al PSD Călin Popescu-Tăriceanu a înființat Fondul Național de Dezvoltare, care a avut drept scop principal finanțarea proiectelor de investiții în infrastructură. Fondul a pornit cu 11 miliarde lei obținuți din privatizarea BCR (2,2 miliarde euro) și alte privatizări. Banii au fost însă utilizați în mare parte pentru acoperirea golurilor temporare din conturile Trezoreriei până în 2009, când Finanțele preferau să folosească această resursă, în loc să emită titluri de stat la dobânzi considerate prea mari, în detrimentul proiectelor de infrastructură. Emil Boc, premierul din 2009, a declarat că FND era deja golit din punct de vedere financiar, existând doar bani fictivi, întrucât banii din vânzarea BCR și din alte privatizări s-au cheltuit. Dintr-un calcul făcut la acea vreme a rezultat că doar 6,36% din banii strânși la acest fond au mers spre scopul iniţial, adică spre investiţii. Un raport al Curţii de Conturi din 2008 arată că „dezideratele pentru care a fost înființat FND au fost realizate într-o manieră nesistematică şi într-o măsură mai puţin spectaculoasă decât nivelul aşteptărilor generate de actualitatea şi ineditul obiectivelor asumate“. Idei de a pune în practică astfel de fonduri le-au avut și Emil Boc în 2010 și Mihai Răzvan Ungureanu în 2012.

FSDI, proiectul de suflet al lui Dragnea şi Tudose

10 Se va folosi vreunul dintre modelele deja utilizate de alte state?

Ideea de bază a unui fond suveran este aceea de punere la lucru a banilor strânși prin diverse modalități pentru a genera și mai mulți bani. Diferența dintre România și statele unde deja funcționează astfel de fonduri este aceea că noi nu beneficiem de venituri consistente din valorificarea unor bogății naturale, precum petrol sau gaze naturale, sau a altor produse cu valoare ridicată. Norvegia dispune de un fond de 880 miliarde dolari, bani veniți din petrolul din Marea Nordului. Acesta deține acțiuni la companii listate în întreaga lume și este unul dintre cei mai mari investitori imobiliari din Marea Britanie. Până să îl pună pe picioare, Norvegia a acumulat venituri timp de 10 ani din vânzarea de hidrocarburi. Fondul emiratului Abu Dhabi din EAU se ridică la 792 miliarde dolari, cel din Arabia Saudită la 598 miliarde dolari și cel din Kuwait la 592 miliarde dolari. Țările care nu contează pe piața petrolieră, dar care dețin fonduri suverane uriașe, sunt China, Singapore și regiunea chineză Hong Kong.

„Ceea ce mă îngrijorează în momentul de față este faptul că așteptările legate de fond sunt total confuze și nerealiste. Măsura confuziei este sugerată din plin de faptul că, în sprijinul motivației existenței unui astfel de fond care se dorește să investească în dezvoltarea României, se amintesc modelele oferite de Norvegia, Italia, Franța, Polonia sau țările arabe. Problema este că mandatele acestor fonduri sunt total diferite între ele“, susține Radu Crăciun. De exemplu, spune acesta, fondul suveran al Norvegiei nu are absolut nicio similitudine cu FSDI. „În primul rând, datorită motivului existenței lui. Fondul Suveran al Norvegiei a fost creat pentru a fi utilizat, în perspectivă, ca un fond de finanțare a pensiilor viitoare în momentul în care petrolul se va termina. Totuși, 4% din fond, ceea ce echivalează cu câștigul mediu anual de capital, poate fi folosit de bugetul statului. Cu active în valoare de aproximativ 900 miliarde dolari, este unul dintre cele mai mari fonduri de acest tip. A doua diferență majoră provine din faptul că investițiile sale sunt direcționate doar pe piețele financiare internaționale, deci nimic în Norvegia, în active majoritar lichide și plecând de la următoarea alocare strategică: 60% acțiuni, 35-40% obligațiuni, maximum 5% investiții imobiliare“, afirmă Crăciun. În ultimii 20 de ani randamentul fondului a fost de 3,4%. Veniturile din dividende, dobânzi la instrumentele cu venit fix și din plasamente imobiliare sunt estimate a se ridica anul viitor la 207,50 miliarde coroane norvegiene, cu 71% mai mult decât suma preconizată a fi retrasă de guvern. Fondul are participaţii la aproximativ 9.000 de companii din 78 de ţări.

În Franța există în prezent mai multe mecanisme destinate investițiilor pe termen lung: Casa de Depuneri, Programul de Investiții pentru Viitor, banca publică BP France, Agenția de participații a statului. Casa de Depuneri, veche din 1816, finanțează locuințe sociale, dezvoltarea de companii, tranziția ecologică și energetică, iar resursele sale provin din activitățile de investiții. Pe vremea când Franța era condusă de Nicolas Sarkozy, s-a creat Fondul de investiții strategice, pentru a ajuta întreprinderile autohtone și pentru a finanța proiectele de dezvoltare. Au fost alocate inițial 6 miliarde euro de la buget, dar în 2011 suma a crescut la 20 miliarde, prin adăugarea unor participații de la societățile considerate strategice, precum Air France, Renault sau Chantiers de l’Atlantique. FSI are un acord cu fondul suveran din Abu Dhabi, Mubadala Development Company PJSC, pentru investiții comune în companii franceze. Obiectivele FSI sunt acelea de a sprijini IMM-urile promițătoare sau cele care au dificultăți în accesarea de fonduri, să asigure capitalul întreprinderilor strategice și să dezvolte sau să intervină pentru a ajuta temporar companiile cu potențial sau proiectele industriale inovatoare și îndrăznețe. Fondul investește în proiecte profitabile, deține pachete minoritare la companii mari, nu acționează niciodată singur, ci cu parteneri privați. Acționarii fondului sunt Caisse des Dépôts, cu 51%, și cetățenii francezi, cu 49%.

Guvernul de la Roma a înființat în 2011 Fondul italian strategic, prin Cassa Depositi e Prestiti. De atunci, acesta și-a asumat participații în interes național în sectoarele strategice ale economiei. În 2016, Fondul strategic a fost redenumit CDP Equity SpA, iar noua entitate a devenit un investitor pe termen lung, care achiziționează pachete de acțiuni minoritare la întreprinderi de interes național, stabile economic și rentabile. Capitalul propriu al CDP Equity SpA este de 4,4 miliarde euro. Fondul investește în companii care au o cifră de afaceri anuală netă de cel puțin 300 milioane euro și un număr de peste 250 de salariați. Dimensiunea poate fi redusă cu 20%, până la 240 de milioane euro în venituri și 200 de angajați, în cazul societăților ale căror activități sunt relevante și care produc beneficii pentru sistemul economic intern. Fondul deține acțiuni la Ansaldo Energia, Metroweb Italia, Saipem SpA etc.

Polonia a înființat în 2016 Fondul de Dezvoltare Polonez, în scopul asigurării menținerii ratei actuale de creștere economică și de a investi în proiecte de infrastructură. Acest program se concentrează pe crearea de condiții de finanțare pe termen lung a unor proiecte din energie, dezvoltarea câmpurilor cu hidrocarburi, inclusiv cele cu gaze de șist, de transport, industrial, telecomunicații și proiecte locale. PFR a atras mai multe instituții ale statului, precum Agenția de Investiții Străine, Agenția de Dezvoltare Industrială, Banca de Dezvoltare etc. Polonezii au preluat modelul fondurilor din Franța și Germania. Bugetul inițial cuprinde 60 miliarde zloți pentru finanțarea exporturilor și 5 miliarde zloți pentru investiții în infrastructură și pe plan local.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.