Filmul regizat de Sergiu Nicolaescu ce l-a avut în centrul atenţiei pe comisarul Miclovan a fost „Cu mâinile curate”, a cărui premieră a avut loc pe 30 octombrie 1972, într-o marţi. Pelicula fusese realizată de o echipă de excepţie şi ţin minte că, între altele, scriitorul Eugen Barbu era entuziasmat de foarte tinerii Miruna şi Radu Boruzescu, care creaseră costumele şi, respectiv, scenografia. De asemenea, îi plăcuse mult muzica lui Richard Oschanitzky. După film, cum se obişnuia, era un cocteil, în timpul căruia Sergiu Nicolaescu a trecut de la un grup la altul, fiind copleşit de felicitări, pe care vanitosul oltean le primea cu justificată plăcere. A ajuns şi la grupul lui Eugen Barbu, care l-a blocat din start: „Domnu’ Sergiu, înainte de a te felicita, îţi spun că ai comis o eroare impardonabilă, ucigându-l pe Miclovan. Trebuia să faci în aşa fel încât să realizezi un serial cu el!”, a zis Barbu, care intuise ce filon extraordinar exista în această peliculă şi în personajul interpretat chiar de regizor. Clipele de uluială au fost sparte tot de scriitor, care l-a sărutat părinteşte pe frunte pe Sergiu Nicolaescu şi l-a felicitat cu câteva cuvinte bine strunite. Îndată ce şi-a revenit din şoc, regizorul a realizat ce sugestie extraordinară i-a făcut Eugen Barbu. A şi recunoscut cu voce tare că nu s-a gândit la aşa ceva, dar că acum nu-i va scăpa din vedere. S-a mai comentat că acest „Cu mâinile curate” e cu adevărat primul film a l’americaine de la noi şi s-a mai zis chiar cu voce tare că, în viitor, nu va fi uşor cu pelicule pe teme similare. Cei de faţă se gândeau în mod cert la celebra plenară a PCR pe teme ideologice, din noiembrie 1971, care, după modelul maoist, a răvăşit cultura română. Totuşi, Sergiu Nicolaescu a fost cel care s-a arătat cel mai convins că va putea continua. Aşa a fost.
Anul următor, pe la sfârşitul primăverii, Eugen Barbu povestea că Sergiu Nicolaescu venise special acasă la el şi-l invitase la Ministerul Culturii, la vizionarea filmului „Ultimul cartuş”, care era pe linia peliculei „Cu mâinile curate”. Despre el nu se vorbise prea mult până la premieră. Avea o distribuţie excepţională – Ilarion Ciobanu, George Constantin, Amza Pellea, Sebastian Papaiani, Colea Răutu şi Jean Constantin, atât de îndrăgit de regizor. Nu ştiu dacă Sergiu Nicolaescu a ţinut seama de sugestia lui Eugen Barbu de a-l reînvia pe comisarul Miclovan, dar ştiu că în distribuţia „Ultimului cartuş”, care cuprinde doar 3-4 actriţe, apare şi Marga Barbu într-un rol important, şi nu exclud faptul că în acest fel regizorul a răspuns gestului făcut de scriitorul amintit. Premiera filmului a avut loc luni, 28 mai 1973, şi, asistând la ea, pot spune că s-a bucurat de un enorm succes, mai ales dacă ţinem seama de îngheţul ideologic ce urmase lui noiembrie 1971, cu care Nicolaescu chiar s-a luptat şi nu a mimat. Seria Moldovan a continuat cu „Un comisar acuză”(1974), „Revanşa” (1978), „Duelul” (1981) şi „Supravieţuitorul”, acesta din urmă fiind realizat la mare distanţă de cele precedente – în 2008.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.