Documentele din „Dosarul Elodia” pot lămuri ceea ce nu au reuşit CSAT şi STS

Şedinţa CSAT convocată pentru analiza rolului STS în depistarea epavei avionului prăbuşit în Apuseni s-a transformat într-o dispută politică între Traian Băsescu şi Victor Ponta privind destituirea lui Marcel Opriş. Dacă ar fi vrut să rezolve cazul, primii doi oameni din stat puteau să-şi arunce privirea în „Dosarul Elodia!

SRI îi dă dreptate lui Traian Băsescu

Oricît ar părea de ciudat, rezolvarea problemei discutate duminică în CSAT se putea face dacă Victor Ponta sau Traian Băsescu s-ar fi uitat pe documentele din „Dosarul Elodia”! În acest dosar există vreo 15 documente provenite de la SRI, cu hărţi realizate pentru stabilirea traseelor telefoanelor lui Cristian Cioacă în perioada 28.08-12.09.2007, acestea fiind solicitate în anul 2012 de către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Deci, după cinci ani!

Din disputa celor doi, opinia publică a înţeles că prim-ministrul îl acuză pe Marcel Opriş că STS nu a oferit datele exacte preluate de la operatorii de telefonie, indicate de serviciul unic 112, iar preşedintele îl apără pe acesta, susţinînd că serviciul condus de Opriş nu putea face o localizare mai exactă decît cea pe care a comunicat-o.

Documentele pe care vi le prezentăm în exclusivitate mai jos arată, cum veţi vedea, că amîndoi au parţial dreptate, numai că argumentele puteau fi aflate de la SRI, cu atît mai mult cu cît la masa CSAT se afla chiar George Maior, şeful SRI!

Iată, mai întîi, adresa care confirmă că SRI are acces la acest gen de date. Este vorba de Adresa nr. 21/UM/768707/2 din 08.11.2012, emisă de UM 0894 Bucureşti, care aparţine SRI, lucru demonstrat de ştampila documentului, pe care se poate citi: „SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII”. Este vorba despre răspunsul dat de SRI la două adrese venite din partea Parchetului de pe lîngă ÎCCJ, în vederea soluţionării Dosarului 1249/P/2007, care este exact „Cazul Elodia”!

Din această adresă aflăm mai multe lucruri care pot fi interesante şi în cazul căutării epavei avionului prăbuşit în Munţii Apuseni, în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi tînăra studentă Aura Ion.

Primul lucru comunicat este că după cinci ani (!) încă mai există datele privind locul de unde un telefon a efectuat o convorbire sau a primit un apel şi chiar faptul că se poate stabili traseul pe care acest telefon, deci şi posesorul lui, s-a deplasat!

Avem în această Adresă şi o „Menţiune” extrem de importantă: „Atunci cînd se solicită informaţii privind raza de acoperire a staţiei de telefonie mobilă, trebuie ţinut cont de faptul că această informaţie este relativă, adică calculată teoretic şi poate fi diferită în funcţie de încărcarea staţiei, obstacolele existente, relief etc. Analizele efectuate pentru telefoanele de interes sînt făcute în funcţie de caracteristicile actuale ale antenelor de telefonie mobilă”.

Din acest punct de vedere, SRI îi dă dreptate lui Traian Băsescu, care a declarat la sfîrşitul CSAT că localizarea exactă a avionului în munţi era imposibilă, întrucît datele sînt relative, toţi factorii care relativizează acest gen de informaţii fiind regăsiţi în acea situaţie: relieful muntos, populaţia redusă, răspîndirea în zonă. Toate acestea diferă de localizarea unui telefon într-o localitate cu mare aglomeraţie.

Trecem peste faptul că din adresă aflăm că şi SRI-ul are atribuţiuni în depistarea unor telefoane chiar dacă, la data respectivă, Cristian Cioacă nu era urmărit penal şi, deci, nu exista o aprobare din partea vreunei instanţe, ştiind însă că unul dintre telefoanele lui Cioacă era înregistrat pe numele Elodiei Ghinescu, aflată atunci sub supraveghere încă din anul 2006.

Revenind la cazul avionului prăbuşit, ştim că STS este instituţia care coordonează activitatea serviciului 112, deci toate informaţiile primite sînt limitate la caracteristicile releului deţinut de operatorul de telefonie, care, în munţi, are o acoperire pe un arc de cerc cu o rază de circa 20-30 km întrucît numărul de abonaţi din zonă este extrem de mic şi răspîndit pe o suprafaţă foarte mare. Practic, singura informaţie exactă pe care STS putea s-o ofere era legată de locul unde era situată antena şi raza ei de acţiune, ceea ce STS a şi făcut! Faptul că avionul a fost găsit în afara razei trasate de STS ţine de faptul că zona de acţiune a releului nu este strict delimitată, semnalul unui telefon putînd fi recepţionat şi la o distanţă oarecare în afara acelui arc de cerc, cum, de altfel, semnalul poate lipsi şi în interiorul acestuia!

Din acest punct de vedere, STS nu putea face mai mult decît a făcut. Aici, Traian Băsescu are întru totul dreptate.

SRI putea oferi locul exact în care era epava avionului?

Cu toate acestea, documentele din „Dosarul Elodia”, furnizate de Serviciul Român de Informaţii, arată că, totuşi, prin datele oferite de releele de telefonie sau prin alte mijloace, chiar şi în zonele muntoase, acolo unde numărul acestor relee este foarte mic, se poate stabili locul de unde se efectuează o convorbire!

Să vedem cîteva dintre hărţile furnizate de SRI în „Dosarul Elodia”:

După cum se poate citi chiar pe documentul de mai sus, această primă hartă ne prezintă traseul posturilor telefonice deţinute de Cristian Cioacă în dimineaţa zilei de 30 august 2007, între orele 02.00 şi 12.00. Cei familiarizaţi cu Cazul Elodia ştiu că este vorba despre dimineaţa în care avocata a dispărut, deci, din alte documente şi declaraţii, avem informaţii certe despre locul în care se afla Cristian Cioacă.

Să ne uităm pe hartă:

– prima poziţie este cea de la ora 02:08:45, aflată pe traseul Rucăr-Bran. Locul are celebritatea lui, întrucît s-a vorbit mult despre el; este vorba despre acel loc în care Cioacă a oprit maşina cu care venea de la Piteşti pentru a-şi face nevoile fiziologice! După poziţia depistată de releele de telefonie, procurorul Marius Iacob l-a întrebat direct pe Cioacă ce a făcut EXACT în acel loc, cu o aproximare de cîţiva metri!

– a doua poziţie este la domiciliul lui Cristian Cioacă din Braşov, de unde, la ora 08:48:07 a sunat-o pe bona care întîrziase.

– a treia poziţie este cea de la garajul din Braşov, de unde a efectuat o convorbire la ora 11:57:20, înainte de a pleca spre Piteşti.

Cercurile pe care le vedem pe această hartă arată zona de acoperire a releelor de telefonie mobilă. Observăm că zonele în care acestea se intersectează sînt destul de mici, deci aşa-zisa triangulare nu este necesară pentru a stabili locul de unde se efectuează o convorbire, poziţia în care se află un telefon putînd fi stabilită cu destul de mare precizie! De altfel, triangularea se foloseşte la staţiile goniometrice, care au cu totul şi cu totul alte principii de funcţionare.

Aici are dreptate Victor Ponta, care ar fi putut să-i spună preşedintelui: dar în Cazul Elodia, cum s-a putut stabili tot în zonă muntoasă, unde era un singur releu de telefonie, locul exact unde Cioacă şi-a putut face nevoile? Putea face acest lucru şi STS-ul după telefoanele date de dr. Zamfir sau de ceilalţi supravieţuitori?

Victor Ponta are dreptate şi pentru că, în cazul telefoanelor din Braşov, s-a putut stabili după un singur releu de telefonie locul exact unde era casa Elodiei sau atelierul auto! De ce, în cazul accidentului aviatic, nu s-ar fi putut localiza mai exact locul unde căzuse avionul?

Ca să putem trage o concluzie, e nevoie ca SRI să ne spună dacă a avut la dispoziţie şi alte informaţii sau o tehnică suplimentară faţă de cea deţinută de STS. Dacă da, atunci apare întrebarea: de ce, în cazul accidentului, SRI nu s-a implicat deloc în această acţiune, ştiindu-se că în cazuri asemănătoare nu trebuie excluse din variantele prăbuşirii atentatele teroriste, care ţin de activitatea sa?

Locaţia unui telefon după relee nu se face prin triangulare

Să vedem o altă hartă din „Dosarul Elodia”, cea care consemnează traseele telefoanelor lui Cioacă între orele 17:56 şi 20:39 din data de 29 august 2007:

În acest interval orar, se ştie că poliţistul Cristian Cioacă s-a aflat doar în Braşov. Toate cele şapte convorbiri telefonice efectuate de el în acet timp sînt clar poziţionate pe harta municipiului Braşov. După cum se vede, cel puţin telefoanele consemnate cu numerele 1, 3, 6 şi 7 nu au fost date din zonele de intersecţie ale releelor de telefonie. Cu toate acestea, poziţionarea lor s-a făcut cu exactitate!

Deci, şi din acest punct de vedere, Victor Ponta are dreptate cînd susţine că STS-ul ar fi putut furniza o locaţie mult mai exactă decît cea comunicată în cazul avionului prăbuşit! Şi aici e nevoie, desigur, ca SRI să ne spună dacă, atunci cînd a făcut localizarea, a avut la îndemînă şi alte informaţii decît cele furnizate de STS.

Releele telefonice din munţi nu sînt chiar împrăştiate

Cea de-a treia hartă pe care v-o prezentăm este una care delimitează localizarea telefoanelor lui Cioacă într-o zonă foarte asemănătoare cu cea în care a căzut avionul din Apuseni! Este vorba despre intervalul orar 12:20-13:40 al zilei de 30 august 2007, cînd Cioacă se deplasează peste munţi, de la Braşov la Piteşti.

Cioacă vorbeşte la telefon tot de şapte ori şi, din fericire pentru analiza noastră, o face din mai multe locaţii. Aşadar, ştim că traseul Braşov-Piteşti trece, practic, munţii, un lanţ muntos mult mai înalt decît cel din Apuseni, deci cu un relief care ar fi putut să relativizeze şi mai mult locaţiile. Totuşi, localizarea s-a putut face foarte exact!

Cel puţin telefoanele numerotate 2, 3 şi 4 pot fi folositoare analizei noastre, întrucît ele se efectuează în zona Braşov-Moeciu, o zonă situată la altitudine mare, împădurită. Drumul este foarte cunoscut, avînd nenumărate serpentine care se constituie în obstacolele despre care adresa SRI spunea că pot infleunţa stabilirea locaţiei din care a fost folosit telefonul.

Cu toate acestea, harta pusă la dispoziţie procurorilor de către SRI localizează corect poziţiile telefoanelor. Nu trebuie uitat faptul că aceste apeluri erau efectuate din mers, deci, în mod normal ar fi trebuit să fie şi mai greu de localizat! Iată, însă, că telefoanele 2, 3 şi 4, accesate la orele 12:44:08, 12:44:23 şi 12:54:44, au fost localizate fiecare doar de către un singur releu, fără nici o triangulare!

Şi aici, Victor Ponta are dreptate să se întrebe: cum a fost posibil ca după cinci ani SRI să poată spune cu precizie locul de unde Cioacă a dat un telefon din munţi, dintr-o maşină aflată în mişcare, iar în cazul accidentului STS să dea trei locaţii greşite pentru un telefon staţionat?

Cert este că şedinţa CSAT nu lămurit nici pe departe dacă STS putea să facă mai mult, să ofere informaţii mai exacte. Şi asta pentru că cei doi protagonişti nici nu doreau să afle sau să comunice mai multe amănunte despre subiectul oficial al întrunirii CSAT pentru că Victor Ponta dorea schimbarea lui Opriş pentru implicarea în alegerile din 2009 şi referendumul din 2012, iar Traian Băsescu dorea menţinerea lui, acuzînd alţi miniştri din cabinetul lui Ponta.

Amîndoi aveau dreptate, însă miza reuniunii CSAT n-a fost cu adevărat accidentul aviatic, ci doar răfuiala dintre cei doi lideri. Sub ochii şefului SRI, care ar fi putut face, pentru lămurirea problemelor generate de tragedia din Apuseni, ceea ce instituţia sa a făcut pentru stabilirea traseelor telefoanelor lui Cristian Cioacă!

Nici acum nu e tîrziu, Guvernul putînd cere de la SRI, aşa cum au făcut procurorii în Cazul Elodia, hărţi asemănătoare pentru a analiza datele pe care s-au bazat informaţiile de la STS! Atunci se va vedea exact dacă STS are vreo vină în cazul tragediei din Apuseni.

E adevărat că instituţiile statului n-au reuşit s-o găsească nici pe Elodia, nici epava avionului! Noroc cu faptul că, în Apuseni, moţii din comuna Horea au fost mult mai eficienţi decît releele de telefonie, STS şi Ministerul Transporturilor la un loc.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.