Recent s-au deschis în Capitală expoziţiile subsumate proiectului “Arte în Bucureşti”, aflat anul acesta la a V-a ediţie. Evenimentul, dedicat tuturor domeniilor artei vizuale contemporane, ocupă mai multe săli de expoziţie – “Simeza”, “Orizont”, “Centrul Artelor Vizuale” (Căminul Artei), “Galateea”, “Tipografia”, “OAR” -, dar şi spaţii neconvenţionale, cum ar fi cel de la “Biblioteca Naţională”, până în 29 septembrie.
Opere de pictură, sculptură, grafică, arte decorative, multimedia încearcă să răspundă temei acestei ediţii, Explorări Urbane. O tentativă de a uni creatori şi public în jurul ideii de convieţuire urbană, implicând, dincolo de motivările strict artistice, o componentă socială şi una de antropologie culturală. Am făcut un prim popas la Galeria “Orizont”, unde sunt expuse opere de artă textilă, de artă murală, de ceramică şi sticlă.
24 de creatori îşi destăinuie relaţia lor cu oraşul, din unghiuri diferite de vedere şi cu suporturi emoţionale la fel de diverse.
Cela Neamţu, Sergiu Chihaia, Dan Roşeanu, George Preduţ
Ca orice artă, tapiseria, termen păstrat din raţiuni de compartimentare, dat fiind că astăzi el nu mai acoperă conceptul de odinioră al operei bidimensionale ţesute în război sau gherghef, are o mare capacitate de comunicare a stărilor de suflet, fie luminoase, calde, fie dramatice, depăşind de mult condiţia de artă decorativă ce îi era atribuită până către mijlocul secolului trecut.
Întâlnim în expoziţia de la Galeria “Orizont” nume consacrate, alături de tineri artişti, fiecare cu individualitatea sa, cu tehnica specifică, de la tapiserii clasice la colaje de materiale, de la detaşarea suverană, marcată de calm şi propensiune pentru frumos şi universal a Celei Neamţu, cu fereastra-arcadă deschisă către exterior, vizitată de păsări măiestre ce par să obtureze, de fapt, aspectul neinteresant al vieţii urbane, la colajul puternic evocator al unei îndrăgostite de natură, de grădini, de cromatica vie, pictural nunaţată în “ochiurile” colajelor, Teodora Stendl. Aceasta din urmă îşi expune, de altfel, o seamă de piese chiar în aceste zile la München, în Galeria „Stefan Bartsch”, într-o expoziţie comună cu Ion Stendl.
Ileana Dana Marinescu, Maria Băndărău
Celor două artiste li se alătură Anca Seşan sau Otilia Boeru, cu o piesă tridimensională prima, cu un “drapel” al tristeţei, cea de a doua, Claudia Muşat şi Doina Lucanu, la care firul tradiţional este înlocuit de materiale neconvenţionale, ori piese tridimensionale printre care opreşte privirea grupul de personaje, ironic realizate de Nicolae Zîmbroianu.
Colaje interesante semnează Olga Birman Sabău, cu seria de picioare ce par să străbată mecanic asfaltul oraşului, dar şi Viorica Slădescu, Maria Băndărău, Ruxandra Sibil Mermeze sau Marijana Biţulescu cu lucrarea neliniştitoare Testament urban.
Un aer de veselie, punctată însă de ironie şi de necesara detaşare de automatism, oferă instalaţia artistei Ileana Dana Marinescu, intitulată Burlescul burlan. Obiecte cu accesorii specifice oamenilor, cum ar fi ochelarii, siluete umane cu atribute mecanice, flanchează banalul burlan de streaşină, evoluat în filtru de cafea, în mecanisme cu gâturi de chiuvetă, ce se prezintă privirii cu o decorativă şi nu lipsită de deriziune nonşalanţă. De altfel, artista posedă, şi nu de acum, o desăvârşită ştiinţă a colajului, capacitatea de a conferi materialitate fanteziei, de a alia materia cu inefabilul, conferind înţelesuri surprinzătoare.
Claudia Muşat, Doina Lucanu, Melania Florescu, Sergiu Chihaia, George Preduţ
Dat fiind că textilele domină expoziţia, alegerea este dificilă şi riscul omisiunii asumat. De altfel, capitolul Textile se continuă cu alte trei expoziţii, despre care nu vom vorbi acum. Tudor Matache, George Preduţ, Silvia Şerban şi Liviu Epuraş “îmbracă” spaţiul de la “Muzeul Hărţilor”, Tudor Matache este găzduit de “Biblioteca Naţională”, iar Irina Hasnaş Hubbard şi Doina Horătău, care este, de altfel, curatorul expoziţiei de la Galeria “Orizont”, şi-au plasat lucrările la “Casa Ion Mincu/ Sediul Ordinului Arhitecţilor”.
O altfel de imagine a oraşului, cu intenţie declarat subiectivă, apare în zona Artei murale, în creaţia tânărului Bogdan Ciobanu. Un fel de “hartă” a Lipscani-ului transfigurat, ale cărei componente poartă în ele amintiri, gânduri, obsesii ale unei “bucăţi” din vechiul Bucureşti, filtrate prin imaginarul contemporan.
Anca Şesan, Otilia Boeru, Teodora Stendl, Lucian Butucariu
Doi artişti, Ilie Rusu şi Ovidiu Ionescu, reprezintă sectorul Ceramică, cu piese ocilând între formele tradiţionale de vase, instalaţiile decorative şi compoziţii abstracte.
În sfârşit, o piesă care atrage privirea ca un magnet este semnată de artistul în sticlă Lucian Butucariu, cel care ne-a obişnuit de-a lungul anilor cu magia cu care reuşeşte să stăpânească acest material atât de dificil de îmblânzit. Cu o măiestrie inegalabilă, el se joacă cu formele, creează texturi şi culori, o lume stranie, o adevărată poezie a sticlei.
Tema urbană este departe de a-şi fi epuizat ipostazele. Fie că este vorba despre Street Art, despre subiectul citadin clasic sau despre Happening, Performance sau Environmental Art, Design & Arhitecture, artiştii şi curatorii evenimentului propus doresc să se racordeze la ideile de contemporaneitate, de experiment şi de transcendere a graniţelor existente, indiferent de mediul în care se exprimă profesional. Pentru că, afirmă ei, “publicul posibil trebuie, înainte de toate, să fie informat şi cultivat. Nu există artă nouă sau veche, ci doar modalităţi şi strategii de comunicare care să le pună într-o anumită lumină”.
Imagine din expoziţie, având în fundal lucrarea Olgăi Birman Sabău şi în dreapta Lipscani tansfigurat
Din păcate, aşa cum se întâmplă mai întotdeauna în ultimul timp, publicul este puţin, iar lipsa mijloacelor de informare nu contribuie la remedierea situaţiei. Este păcat că efortul pe care îl presupune o manifestare de asemenea anvergură nu este susţinut, încă de la începutul ei, de cataloage de expoziţii. Apariţia acestora, aşa cum promit organizatorii, după închiderea expoziţiilor nu serveşte decât artiştilor şi specialiştilor în domeniu, pentru care ele sunt instrumente de documentare. Foarte utile, e drept, dar fără impact asupra unor categorii mai largi de public.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.