Bem masiv lapte din import

Ritmul de creștere a importurilor de lapte este mai mare decât cel de creștere a producției autohtone, se arată în datele Institutului Național de Statistică (INS). Astfel, România a importat, în primul trimestru al acestui an, 43.008 de tone de lapte brut, în creştere cu aproape 12,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, în timp ce cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesare a urcat cu 2,3%, până la 229.107 de tone. Producţia de lapte de consum a crescut cu 4,5%, până la 76.489 de tone în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate la unt, cu 507 tone (+18,7%), şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare), cu 1.011 tone (+2%). Producţia a scăzut la smântână de consum cu 1.832 tone (-10,3%) şi la brânzeturi cu 325 tone (-1,6%). Creșterea importurilor se explică prin faptul că există un deficit de 40% de lapte materie primă raportat la capacitatea de producție și cerere. Așa se face că jumătate din telemeaua și cașcavalul ce se găsesc pe piață vine din Uniunea Europeană.

Un deficit bizar

„Noi ne confruntăm cu un deficit de lapte în piaţă. Nu am găsit lapte nici în septembrie, nici în noiembrie şi preţul pe piaţa spot (piaţa liberă, necontractată, n. red.) a ajuns până la 40-45 de cenţi pe litru (echivalentul a aproximativ 2 lei litrul, n. red.). Ceva s-a întâmplat. Ori s-a raportat greşit, ori piaţa neagră este atât de mare, încât afectează cotele declarate. Datele (referitoare la faptul că s-a colectat cu 4,1% mai mult decât anul trecut, n. red.) contrazic realitatea – ca urmare a cererii mari, preţul laptelui spot a sărit de 35 de cenţi pe litru – şi declaraţiile fermierilor care au spus că efectivul de animale a scăzut. Atunci când ai un preţ spot de 45 de cenţi pe litru înainte de Crăciun, nu poţi să spui că ai creştere a cantităţii colectate“, a declarat recent, pentru Economica.net, Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL, ce înglobează 26 de procesatori de lapte şi 6 companii din domenii conexe.

Ofensiva importului

Potrivit Statisticii, în luna martie 2017, cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 1.849 tone (+13,9%) faţă de februarie 2017, la 15.138 de tone. Cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 19,9% faţă de luna februarie 2017, la 85.207 de tone. De asemenea, în martie, faţă de luna precedentă, au fost consemnate creşteri ale producţiei la toate categoriile de produse lactate, astfel: unt – cu 122 tone (+11,9%), lapte de consum – cu 2.761 tone (+11,7%), brânzeturi – cu 749 tone (+11,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) – cu 158 tone (+0,9%) şi smântână de consum – cu 19 tone (+0,4%). Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna martie 2017 cantitatea de lapte brut importat a crescut cu 2.404 tone (+18,9%). Cantitatea de lapte colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 4.716 tone (+5,9%) în luna martie a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În luna martie 2017, comparativ cu luna martie 2016, producţia a crescut la unt cu 179 tone (+18,4%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 296 tone (+1,8%) şi lapte de consum cu 269 tone (+1%). Scăderi ale producţiei s-au înregistrat la smântână de consum cu 407 tone (-7,2%) şi la brânzeturi cu 470 tone (-5,9%).

Lovitura rusească

În 2015, producătorii interni au fost loviți de embargoul pus de Rusia laptelui din România, fapt ce a dus la acumularea de pierderi pentru fermieri. După luni bune de așteptat, crescătorii de animale care au redus livrările vor primi, prin Agenția de Plăți din bani europeni, subvenții de aproape 330.000 euro. Vor primi bani doar acei fermieri care și-au redus voluntar livrările de lapte anul trecut, pentru o perioadă de trei luni. Ei trebuie să facă dovada că au livrat cumpărătorilor primi mai puțin lapte în perioada octombrie, noiembrie şi decembrie 2016 sau noiembrie şi decembrie 2016 şi ianuarie 2017.

Vaci de fermă și vaci de gospodărie

În România, sunt în acest moment peste un milion de vaci, însă cei mai mulți dintre fermieri nu au mai mult de 10 vaci, iar centrele de colectare nu sunt interesate decât de fermele care au minimum 50 de vaci. Investiția într-o fermă de vaci pleacă de la 4.000 de euro pe cap de animal. Vacile de la fermele mari produc dublu, 35 de litri pe zi, față de una dintr-o gospodărie obișnuită. Și prețurile sunt diferite. Laptele de la fermele mari costă în jur de 1,5-1,8 lei/litru, cel de la o gospodărie nu sare de 1,2 lei.

Calitate slabă

Situația calității produselor românești i-a pus pe gânduri pe șefii de la Ministerul Agriculturii, de la Autoritatea Sanitar-Veterinară și de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor. Aceștia au dispus recent un control pentru identificarea metodelor prin care se va stabili dacă produsele vândute în țară sunt sau nu de calitate inferioară celor din statele occidentale. De altfel, unii fermieri recunosc superioritatea produselor din afară în ceea ce privește calitatea. „Fermierii români reuniți sub umbrela Asociației Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine și Ovine (ACEBOP) spun că și în România este această problemă de ani de zile. Totuși, la noi există soluția eliminării de la comercializare a produselor de proastă calitate. Dacă marile lanțuri de magazine ar pune în aplicare în mod corect legea care prevede obligativitatea ca în hipermarketuri să existe 51% din produse alimentare provenite din «lanţul scurt» de aprovizionare, s-ar reduce mult acest risc!“, a declarat, pentru Agrointel, Mary Pană, președintele ACEBOP.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.