Brzezinski: Suntem în plin Război Rece

Rusia vrea să-și suplimenteze arsenalul de rachete balistice intercontinentale. SUA doresc să desfășoare armament greu în țările estice membre NATO. În plus, Washingtonul ia în calcul să aducă în Europa noi rachete de croazieră capabile să transporte focoase nucleare ca reacție la presupusa violare de către Ruia a unui tratat pentru neproliferarea armamentului. Criza din Ucraina amenință să se extinda.

Zbigniew Brzezinski, fost consilier pe probleme de securitate al președintelui Jimmy Carter (1977-1981) vorbește pentru Der Spiegel despre un război rece. Brzezinski, în vârstă de 87 de ani, lucrează acum pentru Centrul de Studii Strategice Internaționale din Washington.

Spiegel: Domnule Brzezinski, suntem martori ai începutului unui nou Război Rece între SUA și Rusia?

Brzezinski: Suntem deja într-un Război Rece. Din fericire este mai puțin probabil să devină unul cald.

Ultimul Război Rece a durat mai bine de 40 de ani. Acesta va dura la fel de mult?

Nu cred. Lucrurile se mișcă mult mai repede. Presiunile din exterior se resimt mai puternic în interior acum. Dacă lucrurile continuă și dacă Ucraina nu se prăbușește, presiunile interne din Rusia vor obliga pe oricine ar fi la putere să caute alternative. Din fericire Putin este suficient de inteligent cât să-și dea seama că este mai bine să caute alternative din timp și nu când este prea târziu.

Este inteligent?

Este greu de spus. Nu este ceea ce în engleza americană ar fi ”smarts”, adica un fel de inteligență instinctivă. El este mai sofisticat. Mă întrebam dacă antagonizează în mod deliberat 40 de milioane de oameni dintr-o țară vecină care până de curând nu manifesta nicio ostilitate față de Rusia.

Credeti că e bine ca Statele Unite să trimita armament greu în Europa de Est și în statele batice?

Credeți că este bine să trimiți trupe și armament greu într-o țară suverana și să începi un război după ce ai anexat o parte din acel stat?

Vorbiți despre acțiunile Rusiei în Ucraina.

Trebuie să priviți la ambele tabere. Este o chestiune de acțiune și reacțiune. Nu-mi doresc un război, dar nu mă voi lăsa intimidat de argumentul că, dacă răspundem în mod simetric la acțiunile unilaterale ale celeilalte părți, atunci noi suntem cei care am provocat și am grăbit războiul. Dimpotrivă. Războiul ar fi grăbit dacă nu am face asta.

Nu cumva NATO este prizoniera propagandei anti-occidentale a lui Putin?

Adică NATO nu are voie să trimită trupe pe teritoriul unor state membre dacă se petrece ceva periculos în vecinătate?

Întrebarea este dacă este inteligent din punct de vedere politic, având în vedere capitalul de înceredere pe care i l-ar oferi lui Putin pe plan intern.

Este exact opinia de după ce Hitler a invadat regiunea sudetă sau de după Anschluss.

Îl comparați pe Putin cu Hitler?

Cred că sunt câteva asemănări, dar și câteva diferențe. Hitler nu a fost interesat să facă bani pentru el însuși. Putin are un interes secundar în a strânge avere și aceasta implică oarecum o altă perspectivă în viață, în sensul că poate tempera pornirile. Însă ce este periculos este că Putin este un aventurier.

Să ne imaginăm scenariul în care Rusia invadează statele baltice. NATO va intra în război?

Dacă el intră în statele baltice printr-o invazie, desigur. Acesta este rolul NATO, nu? Nu putem spune lumii: ”Nu suntem ceea ce spunem că suntem”. Este ca și cum ai agăța un afiș în fața casei pe care ai scrie: ”Suntem plecați, ușile nu sunt închise”. Credeți că ar fi o strategie de securitate deșteaptă?

Potrivit unui sondaj recent al Pew Research Center, 58% dintre germani nu cred că Germania ar trebui să folosească forța militară pentru a apăra un aliat din NATO dacă va fi atacat de Rusia.

Am văzut asta. Ce procent dintre germani ar spune asta dacă, să spunem, Germania ar fi atacata și Statele Unite ar trebui să decidă ce fac?

Probabil că majoritatea ar spune că SUA ar trebui să o protejeze.

Desigur. Asta e natura umană. De aceea nu mă tem prea mult de aceste lucruri, pentru că natura se schimbă când împrejurările se schimbă. Uitați-vă la lituanieni, acea țară micuță. Tocmai au anunțat că vor să se apere singuri, punct. Aceasta ar trebui să-i facă pe germani să le fie rușine. De fapt cred că Germania va lupta. Cred că doamna Merkel ar lupta și opozitia ar lupta la fel.

În conflictul din Ucraina, președintele Barack Obama i-a oferit primul rol cancelarului Merkel. E o mișcare bună?

Cred că doamna Merkel face o treabă foarte bună. De altfel președintele Obama are și alte probleme, precum Orientul Mijlociu.

Merkel crede că trimiterea armelor în Ucraine este o cale greșită. Nu crede că acea criză poate avea o soluție militară. Ce credeți?

Ar trebui să facem în așa fel încât pe ruși să-i coste cât mai mult folosirea forței. Cred ca este bine să oferi arme defensive ucrainenilor, mortiere, rachete anti-tanc, pentru a-și apăra orașele mari. Dacă vrei să ocupi o țară mare, trebuie să ocupi marile orașe. Iar ocuparea marilor orașe este foarte dificilă dacă oamenii vor să le apere.

Vedeți o soluție care să evite escaladarea crizei?

Cred că solutia trebuie identificată în urma unor compromisuri și cadrul fundamental este aplicarea în Ucraina a exact acelorași măsuri care au oferit pace și stabilitate Rusiei și Finlandei în urmă cu zeci de ani. Ucraina trebuie să fie liberă să-și aleagă identitatea politică, filozofia politică și să le instituționalizeze prin relații apropiate cu Europa. Dar în același timp, Rusia trebuie să fie asigurată în mod credibil că Ucraina nu va deveni membră NATO. Cred că aceasta este formula unei soluții.

Am aflat multe despre NSA în ultimii ani. Când erați consilier pe securitate națională NSA intercepta comunicațiile cancelarului Helmut Schmidt?

Am simțul răspunderii pentru fosta mea funcție și din acest motiv nu voi discuta despre asta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.