Ce e în regulă și ce nu cu misterioasa listă a comisarilor

Corespondentul Financial Times la Bruxelles, Peter Spiegel a primit și el deja celebra lista cu noua organigramă a Comisiei Europene, cea în care României îi revine portofoliul periferic al Ajutorului Umanitar, necum al Politicii Regionale.

Deși practica acestor ”scurgeri” către presă este una obișnuită la Bruxelles, iar informațiile sunt în cele mai multe cazuri cât se poate de veridice, corespondentul Financial Times a observat multe inadvertențe și a ”sunat câteva surse de încredere implicate în negocieri, devenind imediat limpede că ceva ciudat se întâmplă”. În concluzie, lista comisarilor răspândită de corespondentul bulgar al Euractiv ar conține multe ”inadvertențe” și ”jocuri politice incredibile”, toate îmbrăcate în ”câteva lucruri absolut adevărate”.

Comisarul României nu intră în analiza celor de la Financial Times. Dar, la fel, nu se vorbește despre viitoarele portofolii ale Croației, Bulgariei sau al Poloniei.

Altele sunt greșelile absolut flagrante din lista scursă către presă.

Erori flagrante

În primul rând nu are cum ca lista să conțină informații suta la suta sigure, atât timp cât faptul că Franța va deține portofoliul Afacerilor Economice și Monetare era unul dintre puținele lucruri sigure, despre care mai toți oficialii UE vorbeau, iar pe această listă Pierre Moscovici figurează drept comisar pentru Concurență. Se pare că, scrie FT, lista face o rocadă între Franța și Germania, Gunther Oettinger primind Afacerile Economice și Monetare în locul portofoliului Concurenței. Este greu de crezut că Germania ar putea primi Afacerile Monetare, atât timp cât este atât de criticată pentru influența asupra euro, scrie FT.

O altă inadvertență flagrantă este obținerea de către Cipru a portofoliului pentru Internet și Cultură, care fusese deținut până acum de Cipru. Menținerea portofoliului nu s-a mai înregistrat niciodată după extinderea UE către Est.

Incredibilă ar fi și numirea unui reprezentant al Ungariei drept comisar pentru Comerț. A vedea într-un post extrem de important, reprezentând UE în negocierile cu SUA pentru acordul transatlantic de liber schimb un reprezentant al unui stat care fracturează unitatea europeană în relația cu cu Rusia, proclamă, prin vocea premierului Viktor Orban, sfârșitul liberalismului și se opune numirii lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei, prin acelasi Orban, este de necrezut.

Situații puțin probabile

La capitolul ”puțin probabil”, Financial Times îi include pe spaniolul Miguel Arias Canete drept comisar pentru Cercetare și Inovare. Aceasta pentru că este un portofoliu prea mic pentru o Spanie guvernată de conservatori și dedicată austerității dragi Germaniei, pentru a nu mai vorbi de importanța economiei spaniole. Apar însă și unele umbre, legate de o serie de remarci nefericite ale lui Canete despre Juncker, viitorul său șef.

Puțin probabilă este și obținerea de către Belgia a portofoliului periferic al Multilingvismului. Este drept însă că Belgia este singura țară care nu a nominalizat un candidat și președintele Juncker poate penaliza astfel Bruxelles-ul.

Numirile finlandezului Jyrki Kkatainen, a estonianului Andrus Ansip la, a fostului premier leton Vladis Dombrovskis, a fostului premier sloven Alenka Bratusek , a olandezului Frans Timmermans, ar putea fi eronate în lista scursă către presă, în privința portofoliilor.

Mici și mari certitudini

La capitolul cvasicertitudini, Financial Times enumeră din lista ”pe surse” numirea britanicului Jonathan Hill la Energie, a suedezei Cecilia Malmstrom la Justiție.

Aproape sigure, scrie FT, sunt numirile iralndezului Phil Hogan la Agricultură, a cehoaicei Vera Jourova la Transport și a lituanianului Vytenis Andriukaitis la Sănătate.

”Revoluția” lui Juncker

Ce mai este aproape de realitate în lista scursă către presă ține de numărul mare de vicepreședinți ai Comisiei. Potrivit Suddeutsche Zeitung, Juncker pregătește o mare transformare a Comisiei. Ziarul german scrie că noul președinte dorește să împartă cele 27 de portofolii în șase sau șapte grupuri, fiecare organizat în jurul unui proiect european fundamental, precum uniunea energetică sau piața digitală comună și întărirea Uniunii Economice și Monetare. Câte un comisar din aceste grupuri va primi un rol de lider și va deveni vicepreședinte al Comisiei. Va exista și un ”super vicepreședinte”, care nu va primi o jurisdicție concretă asupra unui grup din cele șase sau șapte.

Jean-Claude Juncker ar mai dori, potrivit cotidianului german, ca fiecare vicepreședinte al Comisiei să fie responsabil din punct de vedere politic pentru implementarea proiectului major ce revine lui și grupului de comisari, astfel încât președintele Comisiei să poată avea libertatea de a face rapid schimbări de personal și în structura executivului UE.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.