Pentru a da un parfum democratic executivului UE, începând cu alegerile europene din 2014 a fost introdus sistemul spitzenkandidat – familiile politice europene își prezintă înaintea alegerilor candidații pentru funcțiile importante, inclusiv președinția Comisiei Europene. În acest fel a fost ales în fruntea Comisiei luxemburghezul Jean-Claude Juncker. În același fel, în 2019 urma să fie numit în fruntea comisiei germanul Manfred Weber. Însă președintele Emmanuel Macron s-a opus și, în urma unor discuții în spatele ușilor închise, liderul de la Paris și cancelara Angela Merkel, trecând peste regula democratică abia instituita, au ajuns la soluția de compromis Ursula von der Leyen. Weber, acum șeful PPE, declara atunci că președintele Macron este marea amenințare la adresa democrației în UE.
Acum, von der Leyen este sptizenkandidat din partea PPE, partidul cotat cu prima șansă la alegerile din iunie. Din partea socialiștilor europeni candidează un necunoscut care a primit sprijinul social-democraților germani – comisarul luxemburghez Nicolas Schmit. Iar din partea Partidului Renew Europe, creat de Emmanuel Macron, candidează, de formă, Valerie Hayer.
Surse citate de Politico.eu, precum și articole publicate de UnHerd și Atlantic Council sugerează însă că regula nu va fi respectată nici la aceste alegeri. Indiferent de ce va vota electoratul european, cel mai puternic politician din Europa în acest moment va face totul pentru a aduce în fruntea Comisiei un tehnocrat. Emmanuel Macron îl vrea pe Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene și apoi premier al Italiei, până în 2022, și fost număr doi în Europa al băncii Goldman Sachs. ”Franța și toți cei din ecosistemul prezidențial ar dori ca Draghi să joace un rol”, a spus o sursă apropiată Palatului Elysee, sugerând că, în cazul în care șefia Comisiei va fi imposibil de obținut, Macron se va orienta către președinția Consiliului European pentru Draghi.
Comisia și Consiliul European sunt conduse acum de ”niște nimeni”, scrie UnHerd, cu referire la von der Leyen și fostul premier belgian Charles Michel. Însă nici cu Mario Draghi în fruntea Comisiei Europene nu se anunță a fi mai bine, mai scrie publicația britanică. În calitate de bancher central european, Draghi a promis ”să facă totul” pentru a salva moneda euro în timpul crizei datoriilor din zona euro și a reușit asta impunând măsuri de austeritate extreme, în special pentru Grecia. În calitate de premier tehnocrat al Italiei, Draghi a contribuit prin politicile sale și discursul care ignora voința electoratului la ascensiunea Giorgiei Meloni și a partidului Fratelli d’Italia, spre groaza tehnocraților de la Bruxelles și a partidelor de mainstream din Europa.
Draghi are și un program sui-generis pentru noua Comisie, un raport despre competitivitatea UE solicitat de Comisia von de Leyen. Așa cum potențiala sa nominalizare la vârful UE se va întâmpla după alegeri și fără legătură cu acest exercițiu democratic, și planul său va fi prezentat abia după scrutinul din iunie. Până acum, Mario Draghi a declarat că raportul va propune o ”schimbare radicală” a Uniunii Europene, adică federalizarea. Cum miza planului Draghi este mare, el urmând să influențeze și o potențiala nouă Comisie condusă de von der Leyen, au început să apară multe speculații, inclusiv despre încurajarea dezvoltării economice în funcție de specificul regiunilor europene – un soi de reeditare a Planului Valev din anii 1960. ”Modelul geopolitic și economic pe care s-a bazat Europa de la sfârșitul celui de al doilea război mondial a dispărut. UE trebuie să devină un stat”, a spus Draghi, la finalul anului trecut. Atunci, fostul bancher central de la Frankfurt a spus că UE trebuie să aibă propria datorie publică și un pilon al Apărării, orientat puternic către SUA și NATO (un articol publicat de Atlantic Council arată că Draghi însuși a pus la punct sistemul de sancțiuni împotriva băncii centrale a Rusiei). Draghi mai spune că UE are nevoie de jumătate de trilion de euro pe an pentru tranziția verde și cea digitală și pentru a oferi protecție socială cetățenilor. Draghi este pentru investiții mari, chiar cu riscul acumulării de deficit public. ”Europa se confruntă cu o criză de securitate, umanitară, energetică și economică, iar răspunsul este „federalismul pragmatic”, cu simplificarea procesului de decizie în UE, pentru trece de posibilele vetouri ale statelor membre. ”Acesta este începutul unui drum care va conduce la revizuirea tratatului. Și, dacă vom ajunge acolo, atunci ar trebui să-l revizuim”, spunea Draghi, în mai 2022.
Mario Draghi are o calitate care îl recomandă pentru o funcție importantă la vârful UE – având 76 de ani, este puțin probabil să mai candideze pentru un nou mandat în fruntea Consiliului sau a Comisiei. ”Va avea suficient timp pentru a-și crea o poziție influentă, fără însă a deranja rămânând prea mult timp la conducere”, scrie Unherd.
Acesta este planul președintelui Emmanuel Macron, care a devenit cel ai puternic lider politic european după retragerea Angelei Merkel și după ce Mark Rutte a ales secretariatul general NATO, batând palma în Olanda cu naționaliștii lui Geert Wilders.
Ăsta, micron, in curînd e in cămase de forță.. Planul Marine la Pen ar fi mult mai interesant,.. și de aflat..
Iarăși așezați carul înaintea cailor ășa că o să iasă un rahat și mai mare decât toate rahaturile de până acum. Dacă nu consultați prin referendum populația statelor membre, riscați să picați în cap împreună cu țările din care proveniți. Căscați bine ochii deștepților dar, mai ales, nu uitați nici de urechi.
Cu riscul de a mă repeta,amintesc din nou faptul că optiunea lui Macron pentru colegul său finanțist Mario Draghi pentru postul de șef al Comisiei UE nu este deloc întâmplătoare. Nu este întâmplătoare nici opțiunea celor doi pentru federalizarea UE, care ar duce la mutualizarea datoriilor publice ale statelor membre. Or Grecia,Italia său Franța au o datorii publice care depășesc 100% din PIB-ul acestor state, noile împrumuturi în cazul lor fiind tot mai scumpe și mai greu de obținut.
Credeți că este întâmplător faptul că înainte de a avea posturi în guvern, și Mitsotakis, și Macron sau Draghi au lucrat pentru bănci americane sau britanice ? ( Mitsotakis pentru Chase în Londra, Macron pentru Rothschild și Draghi pentru Goldman Sachs). Amalgamarea ( via federalizarea UE ) a datoriilor publice franceză, italiană sau greacă cu cele ale germanilor,olandezilor,suedezilor sau danezilor nu este dorită de cei din nordul UE,din motive evidente ( finanțele lor publice sunt mult mai bine administrate ). Mă îndoiesc deci că Macron va avea câștig de cauză,fie în privința viitorului șef al Comisiei,fie în privința federalizării UE.
Deja alegerile europene nu mai conteaza ca totul se ….STABILESTE.De cine se stabileste nu mai are nici o importanta.Dupa cum bine vedeti,sub pretextul RUSOFILIEI ,multi europarlamentari, sunt suspectati si ANCHETATI ca dusmani ai popoarelor europene.Nu conteaza ca aia reprezinta zeci de mii de alegatori.Se aduna la un spritz si un sex cu grupul cativa decidenti si ei stabilesc ce e bine si ce nu.Daca e asa de ce mai e nevoie de bani pentru organismele europene alese…Exact aceleasi metode se aplica si pentru seful NATO.Candideaza unii care sustin ca de fapt nu reprezinta ….tarile lor.Pai atunci cine ii trimite,pe cine pml reprezinta aia de pot conduce aceasta -coalite-militarista….E o debandada totala in Europa si in USA.Nimeni nu mai reprezinta pe nimeni dar sunt….STABILITI sa ne conduca si sa ne decida sortile dupa cum vor ei.pe persoane fizice.Iti sta mintile sa auzi ca dreapta franceza a lui Le Pen vrea sa-l dea jos pe adolescentul la pubertate Macrou dar sustine in acelasi timp….Ucraina pe care o reprezinta in Franta….Macrou.
Foarte curand toata planeta asta va deveni un ospiciu de nebuni.
Știi ceva,. Voința ta, sau a neamțului, sau a suedezului sau a oricărei naționalități europene este deja aranjată. Religia creștină de asemenea. Nu dor cu scoterea de cruci depe biserică sau transformarea lor in moschee,. ori indemnul la imperechere cu imigrantul islamist, ori nepedepsirea acestora pentru viol..Treaba e stabilită incă de cînd americanul a protestat că de sună la europa, nu știe cine va ridica telefonul..Așa că…fii atent unde pui șatampila..
Ce spuneam mai sus ? Că Franța este afectată de scumpirea împrumuturilor sale pentru finanțarea deficitului și caută ieșiri din situația actuală :
” Agenția de rating S&P a retrogradat vineri, 31 mai, scorul de credit al Franței pentru prima dată din 2013, invocând o deteriorare a poziției bugetare a țării. S&P și-a justificat decizia de a-și reduce ratingul pentru a doua cea mai mare economie a UE la „AA-” de la „AA” spunând că se estimează că deficitul bugetar va rămâne peste trei procente din PIB în 2027.” ( Le Monde )