La 17 ani, pakistaneza Malala Yousafzai a devenit, pe 10 octombrie 2014, cea mai tânără laureată a din istoria de peste 100 de ani a Premiului Nobel pentru Pace. A fost pe lista scurtă a candidaţilor la Nobel şi în urmă cu un an, atunci când a câştigat premiul Saharov. Tânăra s-a impus deja in Occident ca un simbol al luptei pentru drepturile fundamentale, precum Nelson Mandela, sau, mai recent, birmaneza Aung San Suu Kyi.
Comitetul Nobel norvegian a decis să îi acorde premiul din 2014 „pentru lupta sa eroică prin care a devenit un simbol al dreptului la educaţie pentru tinerele” din toată lumea.
Până în urma cu doi ani, Malala Yousafzai nu era decât o eleva din Pakistan care scria sub pseudonim pentru un blog al BBC. Malala s-a născut în 1997, în Valea Swat, prinsă între regiunile tribale de la graniţa cu Afganistanului şi Kashmirul disputat de India şi Pakistan. Tatăl său, Ziauddin, a înfiinţat o şcoala privată mixtă, opunându-se politicii de discriminare pe criterii de gen, iar Malala asista la orele destinate copiilor de zece ani deşi avea doar trei ani. “Tata m-a educat pe mine şi pe fratele meu, însă pe surorile mele nu le-a trimis la şcoală. M-am gândit că asta este o nedreptate”, spune Malala.
Totul s-a schimbat în 2008, când talibanii au ocupat regiunea instabilă şi au interzis nu numai DVD playerele, saloanele de frumuseţe şi cluburile, ci şi dreptul fetelor de a merge la şcoala. Atunci a început crearea simbolului Malala. Cum tatăl său era proprietarul mai multor şcoli, Malala a fost dusă de părinţi la Peshawar, acolo unde a ţinut un discurs dur împotriva talibanilor, la doar 11 ani, părinţii, atitalibani convinşi, considerând că astfel guvernul le va proteja întreprinderea. Tatăl Malalei a dorit ca fiica să scrie pentru un blog al BBC, în momentul în care nimeni nu dorea să colaboreze cu presa occidentală. În acest fel, tatăl a crezut că poate transmite mult mai bine mesajele lui. Astfel a intrat Malala in atenţia presei occidentale şi au urmat numeroase interviuri, conferinţe de presă şi discursuri rostite în Pakistan, la doar 12-13 ani.
Pe 9 octombrie 2012, un luptător taliban purtând o cagulă a năvălit în camionul care trasporta elevele la şcoală. “Care dintre voi este Malala? Altfel o să vă ucid pe toate”, a spus talibanul. Malala Yousafzai a facut un pas în faţă. A fost împuşcată în cap, glonţul a trecut prin gât şi i-a ieşit prin umăr, rănindu-le pe încă două dintre colegele ei. Unul dintre liderii talibani a declarat atunci pentru Time: “Nu am vrut să o ucidem, pentru că ştiam că vom avea o imagine proastă în presă. Dar nu am avut de ales”. Malala devenise deja cunoscută în ţara sa – în 2011 a câştigat Premiul Naţional pentru Pace, numit acum Premiul Naţional pentru Pace Malala.
A fost supusă unei operaţii foarte dificile în Pakistan, iar o parte din craniu i-a fost înlocuită cu o proteză de metal. Apoi, Malala Yousafzai a fost transportată la Birmingham, în Marea Britanie, pentru recuperare.
A fost momentul în care tânăra pakistaneză a devenit personaj public. Nu mai puţin, tatăl sau a devenit şi el ce îşi dorea, mai cu seama ca fiu de orator, – Consilier Special pentru Educaţie Globală al ONU. “I-am dat fiicei mele putere prin educaţie”, spunea Ziauddin Yousafzai. Premierul David Cameron a insistat la ONU ca Malala Yousafzai să vorbească în faţa Adunării Generale. S-a întâmplat la nouă luni după ce a fost împuşcată de talibani. “Au crezut că gloanţele mă vor face să tac. Dar s-au înşelat. Iar din această tăcere încep să apară mii de voci. Slăbiciunea, teama şi deznădejdea dispar. Se nasc puterea şi curajul”, a spus Malala Yousafzai la ONU.
La nici 16 ani, tânăra simplă din Pakistan intra în atenţia Occidentului, a început să urmeze cursurile unei şcoli de fete din Marea Britanie, a semnat un contract pentru publicarea primei sale cărţi – “Eu sunt Malala”, scrisă impreună cu o jurnalistă de la Sunday Times. Urmează discursuri în forurile occidentale, decernarea premiului Saharov, întâlnirile cu Angelina Jolie, Bono şi Ban Ki-moon, emisiuni în prime time pe BBC, ABC şi CNN, apariţia “Fondului Malala”, destinat ajutorării elevilor din Pakistan. Fondul Malala a fost folosit pentru a-l critica pe preşedintele Barack Obama pentru că a ordonat atacuri cu drone în Pakistan (şi astfel Malala Yousafzai a acţionat în linia politică a armatei pakistaneze) şi pentru a se implica în ajutorarea copiilor sirieni refugiaţi din cauza războiului. A obţinut premiul Fundaţiei Maria Tereza pentru justiţie socială în 2012, a fost Omul Anului pentru revista Time in 2012 şi s-a aflat printre cele 100 de personalităţi ale anului 2013. Acum, Malala Yousafzai, la 17 ani, după experienţa occidentală, spune că doreşte să intre în politică.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.