Cultura românească pe scena germană

Radu Lupu şi Mihaela Martin, la Festivalul Internaţional de Muzică Camerală Intonations

Între 18 şi 23 aprilie, orchestre şi solişti de renume ai lumii vor concerta în sala de spectacole Glashof a celebrului Muzeu Evreiesc din Berlin (Jüdisches Museum) din Berlin Kreuzberg în cadrul prestigiosului festival de muzică camerală Intonations. Aproape fiecare seară a festivalului va cuprinde o prezenţă românească.

Violonista Mihaela Martin şi pianistul Radu Lupu vor concerta alături de alţi muzicieni internaţionali de vârf, precum Elena Bashkirova, Hartmut Rohde, Madeleine Carruzzo, Alexander Knyazev, Timothy Park, Gary Hoffman, Pascal Moraguès, Elisabeth Leonskaja, Wolfram Christ şi Timothy Park.

În program: Streichsextett d-Moll op. 70 „Souvenir de Florence” de Piotr Ilici Ceaikovski, cu Mihaela Martin (vioară), Kathrin Rabus (vioară), Hartmut Rohde (violă), Madeleine Carruzzo (violă), Alexander Knyazev (violoncel), Timothy Park (violoncel).

În 20 aprilie, melomanii îi vor puteau audia pe Mihaela Martin (vioară) şi Gary Hoffman (violoncel) în Die Kunst der Fuge BWV 1080 Kanon 14, de Bach, iar în 21 aprilie, pe Mihaela Martin (vioară), Pascal Moraguès (clarinet), şi Elena Bashkirova (pian), în Kontraste für Klarinette, Violine und Klavier Sz 111 de Bela Bartók.

În 23 aprilie va avea loc recitalul pianistului Radu Lupu alături de Michael Barenboim (vioară), Madeleine Carruzzo (vioară), Marie-Elisabeth Hecker (violoncel), Nabil Shehata (contrabas), care vor interpreta Klavierquintett A-Dur D 667 »Forellenquintett deFranz Schubert,

Radu Lupu este un strălucit pianist şi compozitor de origine română. La vârsta de 6 ani începe să studieze pianul cu Lia Busuioceanu şi la vârsta de 12 ani debutează cu un program complet de muzică compusă de el însuşi. După absolvirea Şcolii Populare de Artă din Braşov, îşi continuă studiile la Universitatea de Muzică din Bucureşti. La 16 ani, în 1961, primeşte o bursă de studiu la Conservatorul din Moscova, unde va studia 2 ani cu Galina Eghiazarova, apoi cu Heinrich Neuhaus şi, mai târziu, cu Stanislav Neuhaus. În 1966, în perioada studiilor din Rusia, concertează la Moscova şi Leningrad şi participă la Concursul de pian Van Cliburn de la Fort Worth Texas, unde câştigă Premiul I.

Îşi reia studiile la Moscova şi, înainte de finalizarea acestora, va câştiga încă două prestigioase premii I: la Festivalul George Enescu, în 1967, şi la Concursul internaţional de pian de la Leeds în Marea Britanie 1969. În noiembrie 1969 debutează pe scena londoneză, înregistrând un mare succes. Despre interpretarea sa a Sonatei pentru pian Op.10 No.3 de Beethoven, Joan Chissell de la ziarul The Times scria: ”El a adus pe scenă ceea ce părea o întreagă experienţă de viaţă, cu alternanţele sale de dezolare şi mândrie. Muzica nu ar putea fi niciodată mai apropiată de vorbire”.

Cariera lui Radu Lupu continuă alături de cele mai prestigioase orchestre şi cei mai mari dirijori ai lumii: în 1972 el cântă în SUA cu Orchestra din Cleveland dirijată de Daniel Barenboim şi cu Orchestra Simfonică din Chicago, sub bagheta lui Carlo Maria Giulini. Ulterior întreprinde cu regularitate turnee în întreaga lume.

Mihaela Martin

Mihaela Martin este o violonistă de talie internaţională, originară din România. Cariera sa excepţională de violonistă este completată armonios de cea pedagogică, violonista predând din 1992 vioara la Musikhochschule (Academia de Muzică) din Köln, Germania. Cântă la o vioară construită de Giambattista Guadagnini în anul 1748. Mihaela Martin a început să studieze vioara cu tatăl său la vârsta de cinci ani, iar apoi a continuat să studieze la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti cu profesorul Ştefan Gheorghiu, care, la rândul său, fusese elev al lui Eduard Caudella, George Enescu şi David Oistrah.

Laureată a multor concursuri internaţionale, incluzând Concursul Ceaikovski de la Moscova (1978), respectiv cele din Bruxelles, Indiana, Montreal, Mihaela Martin a debutat ulterior concertistic la Carnegie Hall, de unde a primit calificative maxime. Au urmat numeroase concerte în Belgia, Coreea de Sud, Germania, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Rusia, Suedia. În 2003 a înfiinţat cvartetul Michelangelo, împreună cu Nobuko Imai, Frans Helmerson şi Alexander Kerr.

Jüdisches Museum Berlin este cel mai mare muzeu evreiesc din Europa. Muzeul oferă vizitatorilor săi o privire de ansamblu asupra a două secole de istorie evreiască, fiind din acest motiv una dintre atracţiile turistice cele mai importante ale oraşului, precum şi una dintre cele mai prestigioase instituţii muzeale din Berlin. Pe lângă componenta muzeologică, instituţia deţine şi o bibliotecă, o arhivă cuprinzătoare, un centru de cercetare, precum şi o sală de spectacole (Glashof), toate acestea fiind menite să ofere o imagine cât mai complexă şi mai cuprinzătoare asupra istoriei evreilor din Germania. Spectaculoasa clădire a muzeului a fost proiectată de arhitectul Daniel Libeskind. Sala de spectacole Glashof a fost inaugurată în 2009. De atunci muzeul organizează regulat concerte şi găzduieşte prestigiosul Festival de Muzică Camerală Intonations.

Pelicule româneşti la Festivalul Internaţional de Film goEast din Wiesbaden

Secvenţă din pelicula De ce eu?, ce va fi prezentată la Festivalul goEast de la Wiesbaden

Institutul Cultural Român din Berlin se află la al şaptelea an de parteneriat cu Festivalul de Film goEast. În cadrul acestuia, ICR a susţinut prezenţa la festival a unor nume importante din cinematografia românească, printre care îi menţionăm pe Cristi Puiu, Gabriel Achim, Thomas Ciulei, Călin Peter Netzer, Andrei Dăscălescu şi Andrei Gruzsniczki.

Festivalul Filmul Central-Est European goEast de la Wiesbaden Germania are loc anul acesta între 22 şi 28 aprilie şi prezintă o serie de peste 130 de filme provenite din 30 de ţări.

Încă de la prima ediţie, Festivalul goEast a creat oportunitatea filmelor româneşti de a se prezenta pe o platformă germană şi de a fi cunoscute şi în afara graniţelor. Premii importante la acest festival au obţinut Filantropica lui Nae Caranfil, Premium în regia lui Alexandru Ionescu, Podul de flori, regia Thomas Ciulei, Cea mai fericită fată din lume a lui Radu Jude, Medalia de onoare, regia Călin Peter Netzer, Morgen şi Rocker în regia lui Marian Crişan, precum şi Domestic, în regia lui Adrian Sitaru, şi Quod Erat Demonstrandum a lui Andrei Gruzsniczki.

Competiţia Oficială a festivalului de anul acesta include şi lungmetrajul românesc De ce eu?, în regia lui Tudor Giurgiu. Filmul a fost proiectat în premieră mondială în februarie la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

Totodată, la secţiunea East-West Talent Lab vor participa şi regizoarea Ana Savin (This Time, Last Year) şi editorul de imagine Cristian Radu (Revelion 2014). Secţiunea East-West Talent Lab este dedicată creării unei reţele de dezvoltare de proiecte cinematografice între statele Europei Centrale şi de Est şi Germania. Participanţii îşi prezintă aici şi un proiect propriu. Cel mai bun proiect va fi premiat cu un premiu de dezvoltare în valoare de 3.500 de euro.

Marele romanist Hariton Tiktin, omagiat la Leipzig

Biblioteca Albertina din Leipzig

Pe 17 aprilie, ICR Berlin aduce în atenţia publicului german personalitatea şi activitatea lui Heimann Hariton Tiktin, nume de referinţă – unul din primele – pentru studiul şi promovarea în mod organizat a limbii române în Germania, membru al Academiei Române. Manifestarea va avea loc la ora 11.00, fiind găzduită de către Biblioteca Albertina a Universităţii din Leipzig. Cu acest prilej va fi susţinut referatul Un doctor din Leipzig revoluţionează lexicografia românească: Hariton Tiktin şi Dicţionarul său Român-German, de către prof. univ. dr. Klaus Bochmann, profesor emerit pentru limbi romanice din cadrul Institutului de Romanistică al Universităţii Leipzig.

Alegerea Universităţii din Leipzig drept spaţiu de desfăşurare a simpozionului dedicat lui Hariton Tiktin se impune de la sine, dată fiind cultivarea de-a lungul timpului a memoriei eruditului romanist de către catedra de Românistică a respectivei Universităţi. Readucerea acestuia în atenţia publicului, a mediului academic german şi a studenţilor reprezintă un element important de evidenţiere a popularităţii limbii române în cadrul Universităţii din Leipzig, aici fiind inaugurată una dintre primele catedre de limba română din Germania, în anul 1893, catedră care a funcţionat fără discontinuităţi până în prezent.

Hariton Tiktin (1850 – 1936) a fost unul dintre cei mai mari romanişti şi erudiţi ai limbii române din vremea sa, înfiinţând Seminarul Lingvistic Român la Universitatea Humboldt din Berlin, seminar sponsorizat de către România drept primă instituţie academică de studiere a limbii române din lume. De asemenea, Tiktin este autorul celui mai cuprinzător şi fundamentat dicţionar român-german, elaborat între 1896 – 1926. A obţinut titlul de doctor în filozofie lingvistică la Universitatea din Leipzig, cu teza Studiu de filologie română.

Prof. univ. dr. Klaus Bochmann este profesor emerit pentru limbi romanice din cadrul Institutului de Romanistică al Universităţii Leipzig, fiind, de asemenea, doctor Honoris Causa al Universităţii din Alba Iulia şi al Universităţii de Stat din Chişinău. A studiat limbile romanice la Universitatea din Leipzig, în perioada 1957 – 1962, urmând un stagiu la Universitatea Bucureşti, în perioada 1960 – 1961, în cadrul căruia a studiat cu Iorgu Iordan, Alexandru Rosetti şi Boris Cazacu. A obţinut titlul de doctor în anul 1967 cu teza Contribuţii la filozofia lui Nicolae Bălcescu (magna cum laude). Este profesor de limba română la Universitatea din Leipzig din anul 1978, fiind unul din cei mai activi promotori ai limbii române în Germania.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.