Cum își păzesc frontierele guvernele ce se opun intrării României în Schengen

Ar trebui ca toți jihadiștii europeni întorși de pe fronturile din Levant să-și scrie pe frunte ”terorist” pentru ca autoritățile franceze să se poată lăuda că au rezolvat în parte problema securității prin reintroducerea controalelor la frontiere, după atentatul de la Paris de pe 13 noiembrie. Altfel, chiar și inscripționarea cărților de identitate, de rezidență, a permiselor de muncă și a pașapoartelor cu infamul cuvânt nu ar fi de ajutor polițiștilor care stau de strajă de-a râsul plânsul la frontierele Hexagonului.

Tot ce reușește să facă această măsură de reintroducere a controlului nu este decât crearea unui calvar pentru sute de mii de francezi care lucrează pe bani buni, și contribuie din plin la bugetul statului, în Elveția sau Luxemburg. Zi de zi sunt nevoiți să parcurgă drumul de câteva zeci de kilometri într-un interval mai mare cu o oră sau două, din cauza unor bariere care gâtuiesc autostrazile, doar pentru a trece prin fața unor barăci improvizate din care sunt priviți de niște politisti care nu fac altceva decât să gesticuleze pentru a fluidiza traficul blocat tocmai de ei.

Prin urmare, reintroducerea controalelor nu presupune niciun control. ”Și noi ne punem aceeași întrebare! Recunosc că nu e nici coerent, nici de înțeles ce se întâmplă”, spune pentru Liberation un polițist francez care, în loc să ”păzească” frontiera cu Belgia a trecut în țara vecina pentru a-și cumpăra țigări mai puțin accizate. Nu că belgienii catre trec in Franta pentru a cumpăra apă minerală mai ieftină cu 50% ar fi supuși vreunui control, de parcă potențialii teroriști nu ar bea decât apă plată.

În mod obiectiv, frontiera nici nu poate fi pazită. Acordul Schengen a intrat în vigoare în 1990, iar de atunci libera circulație a impus un nou mod de viață, a permis construirea infrastructurii rutiere fără constrângerea frontierei. Pe anumite porțiuni, granița franco-belgiană trece prin curțile oamenilor sau pe axul longitudinal al drumului – mergând regulamentar ești în Franta, iar când intri într-o depășire te afli în Belgia, scrie Liberation. Abia la o curbă pronunțată a șoselei, poliția franceză a gasit locul potrivit pentru a instala o baracă.

În cei 25 de ani ce au trecut de la dispariția controalelor a dispărut orice infrastructură de frontieră. Controalele sunt facute într-un mod curios sau mai degrabă comic. Sunt extrem de puțini polițiști, personalul fiind insuficient pentru o asemenea întreprindere. Sunt controlate 285 de puncte de trecere în Franța din totalul de 1.500. Iar cel mai important este că acești agenți nu sunt deloc conectați la bazele de date. Controlează din ochi, înarmați cu câte o stație și niște lanterne ca de jucărie. ”Dacă avem o îndoială sunăm la dispecerat pentru verificare”, spune unul dintre ei. Prin urmare, nu este oprită decât o mașină din câteva zeci, plecând de la fața mai tuciurie a pasagerilor, de la barba lor sau de la aspectul automobilului.

Situație și mai jalnică în Strasbourg, la granița cu Germania. Aici frontiera se află pe Rin. Pe cel mai important pod din oras au fost instalate puncte de control care au transformat în coșmar traficul dintre Strasbourg si Kehl, pe o șosea străbătuta de mii de francezi și germani. În schimb, restul podurilor sunt total necontrolate. Un potențial terorist ar trebuie, în viziunea miniștrilor francezi, să treaca numai și numai pe Podul Europei. O situație similara la granița dintre Franța și Luxemburg, unde toate drumurile secundare nu sunt păzite.

Cât privește trecerile feroviare de frontieră, autoritățile par să nu controleze decât trenurile Thalys care leagă Bruxelles de Paris. Poliția franceză știe că într-unul dintre aceste trenuri a încercat un jihadist să comită un atentat, fiind oprit de câțiva pușcași marini americani aflați în permisie, însă parcă nu ar dori să creadă ca teroriștii pot folosi zeci și zeci de alte trenuri. Și în trenuri și gări controalele se fac fără vreo conexiune la bazele de date, totul după ochi. Să mai adaugăm că, pe lângă granițele terestre de peste 3.000 de km ale Frantei, coastele se întind pe o distanță similară și, în mod oficial de aceasta dată, ele nu sunt supuse așa-ziselor controale.

Această mobilizare ridicolă de forțe se estimează că va costa bugetul Franței 3 miliarde de euro. Este estimarea președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Este oficial în momentul de față ca introducerea controalelor la granița dintre Danemarca și Suedia a produs pierderi de 300 de milioane de euro. Controalele dintre Danemarca si Germania au produs pierderi de 90 de milioane de euro. Se adaugă la aceste sume timpul pierdut de navetiștii care trăiesc de cel puțin o generație într-o zona liberă de circulație si pierderile financiare cauzate de ocolirea Franței de către turiștii ce merg spre Spania sau Italia – milioane de euro în minus pentru taxele piperate ale autostrăzilor franceze, alături de profitul ceva mai mic al benzinăriilor. ”Cei care se vor opune dispariției spațiului Schengen vor fi miniștrii de Finanțe. Ar fi o sinucidere economică. Uităm că Schengen a fost creat de actorii economici care pierdeau prea mulți bani cu trecerea frontierelor interioare”, spune Yves Pascouau, cercetător specializat în imigrație la Institutul Jacques Delors.

Reintroducerea pompieristică a controalelor la granițe ce nu mai există de peste 25 de ani, la fel ca și patrulele de pe aeroporturi formate din militari înarmați până în dinți, cu veste antiglonț, căști, cotiere și genunchiere este, în cel mai rău caz, imaginea unui eșec de proporții a serviciilor de informații. Până acolo însă avem mai cu seamă imaginea disperării cu care o serie de guverne încearcă să-și reasigure electoratul că pot controla situația, că merită în continure votul și că se justifică creșteri mari ale bugetului pentru securitate. Sunt guvernele care s-au opus ani de zile intrării României în spațiul Schengen invocând, până la chestiuni strict politice, tocmai problema securității frontierelor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.