De ce se opune categoric Dănileț desecretizării în totalitate a arhivei SIPA

Cristi Danileţ se opune desecretizării în totalitate a arhivei SIPA.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, judecătorul i-a transmis ministrului justiţiei, Tudorel Toader, un mesaj în care afirmă că desecretizarea nu trebuie să devină instrument de ameninţare sau batjocorire a judecătorilor şi procurorilor.

Poziţia judecătorului vine după ce Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat miercuri că a luat decizia ca, în cel mai scurt timp, să desecretizeze arhiva SIPA.

(…)Informaţiile care se află acum în arhiva SIPA depusă în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi sigilată de o comisie din care am făcut parte şi eu, privesc aspecte profesionale şi de viaţa privată a angajaţilor din sistemul de justiţie, inclusiv a magistraţilor (…)”, precizează Danileţ.

”Vă rog să reflectați în mod temeinic”

„Referitor la declaraţia dvs de desecretizare a arhivei SIPA pe care presa a preluat-o în cursul zilei de azi, vă rog să reflectaţi în mod temeinic cu privire la această decizie. SIPA este o pată urâtă în istoria justiţiei româneşti. Ani de-a rândul magistraţii au fost spionaţi, probabil şi controlaţi ori şantajaţi, prin intermediul acestui serviciu secret militarizat aflat în perioada 1991-2005 în subordinea ministrului justiţiei. Informaţiile care se află acum în arhiva SIPA depusă în cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi sigilată de o comisie din care am făcut parte şi eu, privest aspecte profesionale şi de viaţa privată a angajaţilor din sistemul de justiţie, inclusiv a magistraţilor. Faţă de conţinutul documentelor respective (note informative realizate în urma discuţiilor cu diverse persoane, consultării de dosare judiciare ori filaje realizate de agenţii SIPA) consider că acestea nu trebuie să devină accesibile publicului!”, se arată în scrisoarea deschisă transmisă de judecătorul Cristi Danileţ ministrului Justiţiei.

„Elementele adunate de acest serviciu secret în mod nelegal nu trebuie să devină instrumente de ameninţare sau batjocorire a judecătorilor şi procurorilor, indiferent că sunt în funcţie sau care şi-au încetat deja activitatea. După mine, acele documente nu prezintă niciun fel de credibilitate, iar după inventarierea lor şi separarea de celelalte documente interesând chestiuni administrative legate de activitatea SIPA (inclusiv numele angajaţilor SIPA şi informatorilor acestora), ele trebuie imediat topite. Numai în acest fel se poate pune capăt activităţii de control a carierei magistraţilor de către factori politici şi servicii secrete din perioada 1997-2004”, conchide judecătorul.

Dan Andronic susţine, într-un articol evz.ro, că arhiva SIPA ar fi fost copiată în timp ce era inventariată de comisia desemnată de Monica Macovei, comisie formată din judecătorul Cristi Danileţ şi procurorul DNA Paul Dumitriu.

Judecătorul Danileţ susţine că nu a sustras, copiat, stocat sau dezvăluit informaţii cuprinse în notele consultate din arhiva SIPA şi a cerut Parchetului General să facă cercetări. El a făcut o sesizare în acest caz.

O notificare Wikileaks ignorată de toată lumea

În 2011 a apărut o notificare Wikileaks privind o telegramă a Ambasadei SUA de la București trimisă către Departamentul de Stat al SUA. Magistratul Cristi Danileţ le-ar fi spus consilierilor politici ai Ambasadei că SIPA era în esenţă serviciul de informaţii al Ministerului Justiţiei şi că a văzut dosare cu detalii despre relaţiile sexuale ilicite ale magistraţilor şi avorturi făcute de judecătoare. În telegramă se arată că Danileţ (care a făcut parte din echipa Monicăi Macovei) le-ar fi spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Ministerului Justiţiei, pentru a spiona vieţile private ale magistraţilor şi chiar ale cetăţenilor de rând.

Telegrama este următoarea: „Fondatorul SoJust Danileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Ministerului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanţe şi chiar ale cetăţenilor de rând. El le-a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecătoare au făcut avorturi. (…) Danileţ a divulgat că deşi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiţie a păstrat dosarele din 2001-2005, în două încăperi mici accesibile Ministrului de Justiție“, se arată în telegrama cu subiectul „O furtună perfectă: corupţia, statul de drept şi reforma justiţiei se află în prim-plan în România“, care ar fi fost trimisă în 2009 la Washington de Ambasada SUA din România.

Telegrama conţine şi un fragment în care se face referire la atenţia presei privind propunerea ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu de a reînvia Serviciul Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), desfiinţat de fostul ministru Monica Macovei în 2005. „Similar, vicepreşedintele CSM Licu a spus consilierilor politici că CSM i-a spus categoric ministrului de Justiţie Predoiu că reactivarea SIPA era o idee proastă. Predoiu ceruse ulterior o întrevedere cu liderii CSM pentru mai multe discuţii suplimentare, dar CSM refuzase să participe. Şeful ANI Macovei a spus că problema SIPA a apărut pentru un moment şi în timpul Summitului Justiţiei convocat de Băsescu: Geoană ceruse ca Predoiu să explice logica de a reînvia serviciul; Băsescu a intervenit şi a spus că «acest lucru nu este pe agenda noastră de azi» şi Geoană s-a retras“, potrivit telegramei atribuite Wikileaks. (Eduard Pascu)

De ce sunt arhivele secrete

Ordinul de înființare a SIPA a fost încă de la început secretizat. Și așa a rămas până în ziua de azi. Același caracter secret îl au și arhivele sale, sigilate și supravegheate strict și aflate la sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor. Înainte de sigilare, arhiva SIPA a fost inventariată de o comisie din care au făcut parte, printre alții, Claudiu Secașiu, președintele CNSAS, și Marius Oprea, pe atunci consilier al prim-ministrului pentru probleme de siguranță națională. Ulterior, Marius Oprea a oferit o serie de explicații privitoare la arhiva SIPA. Atunci Oprea a afirmat că, în conformitate cu ierarhizarea făcută de comisia de inventariere, aceasta conține trei tipuri de documente.
În prima categorie sunt incluse notele informative ale rețelei de informatori din penitenciare, care „se păstrează fiindcă rețeaua este încă funcțională și este necesară, fiind preluată și de noua structură din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor“.
A doua categorie se referă la documentele privitoare la cei care au avut acces la informații clasificate, documente care, conform legii, au fost predate Serviciului Român de Informații.
Al treilea fond privește corespondența SIPA cu alte instituții, iar acesta a fost predat, integral, Arhivelor Naționale.
Dar Marius Oprea a mai relatat că acolo mai exista și o categorie aparte de documente: notele întocmite sub conducerea foștilor șefi SIPA proveniți din fosta Securitate, așadar, a lui Marian Ureche și Dan Gheorghe, care dovedesc că acest serviciu și-a depășit atribuțiile. „Este vorba despre informații compromițătoare la adresa magistraților și alte lucruri asemănătoare care erau arhivate electronic, dar care au fost distruse.“ El și-a bazat această afirmație pe faptul că s-au găsit urme privind ștergerea acestora din computere. Totuși, anumite surse din zona serviciilor secrete au afirmat că există duplicate în format electronic, pe care foștii angajați ai SIPA le pot folosi în continuare pentru a șantaja ori a intimida persoane onorabile din mediul magistraților. Și nu numai dintre aceștia. Oprea a mai susținut că activitatea informativă a SIPA de înainte de anul 2005 s-a extins și asupra unor ziariști sau persoane cu funcții de conducere în cadrul unor ONG-uri. Iar în urma acestei supravegheri s-au întocmit note utile „fiindcă ele conțineau inclusiv detalii despre viața privată, care puteau fi folosite la nevoie pentru a-i influența ori șantaja“. Dar este posibil ca SIPA să fi urmărit chiar și oameni politici. La un moment dat, chiar și Valeriu Stoica, ministrul Justiției care a transformat Serviciul de Informații și Protecție Anticorupție din direcție penitenciară în departament ministerial, a afirmat că după anul 2000 a aflat că ofițerii SIPA îl supravegheau chiar și pe el. (Vasile Surcel)

Citeste si Cotroceniul se spală pe mâini în cazul SIPA

Citeste si Iohannis și SIPA lui

Citeste si Decizia CSM privitoare la SIPA

Ce scrie într-o notificare Wikileaks ignorată de toată lumea
În 2011 a apărut o notificare Wikileaks privind o telegramă a Ambasadei SUA de la București trimisă către Departamentul de Stat al SUA. Magistratul Cristi Danileţ le-ar fi spus consilierilor politici ai Ambasadei că SIPA era în esenţă serviciul de informaţii al Ministerului Justiţiei şi că a văzut dosare cu detalii despre relaţiile sexuale ilicite ale magistraţilor şi avorturi făcute de judecătoare. În telegramă se arată că Danileţ (care a făcut parte din echipa Monicăi Macovei) le-ar fi spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Ministerului Justiţiei, pentru a spiona vieţile private ale magistraţilor şi chiar ale cetăţenilor de rând. Telegrama este următoarea: „Fondatorul SoJust Danileţ (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici că SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Ministerului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanţe şi chiar ale cetăţenilor de rând. El le-a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecătoare au făcut avorturi. (…) Danileţ a divulgat că deşi dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiţie a păstrat dosarele din 2001-2005, în două încăperi mici accesibile Ministrului de Justiție“, se arată în telegrama cu subiectul „O furtună perfectă: corupţia, statul de drept şi reforma justiţiei se află în prim-plan în România“, care ar fi fost trimisă în 2009 la Washington de Ambasada SUA din România. Telegrama conţine şi un fragment în care se face referire la atenţia presei privind propunerea ministrului Justiţiei Cătălin Predoiu de a reînvia Serviciul Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), desfiinţat de fostul ministru Monica Macovei în 2005. „Similar, vicepreşedintele CSM Licu a spus consilierilor politici că CSM i-a spus categoric ministrului de Justiţie Predoiu că reactivarea SIPA era o idee proastă. Predoiu ceruse ulterior o întrevedere cu liderii CSM pentru mai multe discuţii suplimentare, dar CSM refuzase să participe. Şeful ANI Macovei a spus că problema SIPA a apărut pentru un moment şi în timpul Summitului Justiţiei convocat de Băsescu: Geoană ceruse ca Predoiu să explice logica de a reînvia serviciul; Băsescu a intervenit şi a spus că «acest lucru nu este pe agenda noastră de azi» şi Geoană s-a retras“, potrivit telegramei atribuite Wikileaks. (Eduard Pascu)
De ce sunt arhivele secrete
Ordinul de înființare a SIPA a fost încă de la început secretizat. Și așa a rămas până în ziua de azi. Același caracter secret îl au și arhivele sale, sigilate și supravegheate strict și aflate la sediul Administrației Naționale a Penitenciarelor. Înainte de sigilare, arhiva SIPA a fost inventariată de o comisie din care au făcut parte, printre alții, Claudiu Secașiu, președintele CNSAS, și Marius Oprea, pe atunci consilier al prim-ministrului pentru probleme de siguranță națională. Ulterior, Marius Oprea a oferit o serie de explicații privitoare la arhiva SIPA. Atunci Oprea a afirmat că, în conformitate cu ierarhizarea făcută de comisia de inventariere, aceasta conține trei tipuri de documente. În prima categorie sunt incluse notele informative ale rețelei de informatori din penitenciare, care „se păstrează fiindcă rețeaua este încă funcțională și este necesară, fiind preluată și de noua structură din subordinea Administrației Naționale a Penitenciarelor“. A doua categorie se referă la documentele privitoare la cei care au avut acces la informații clasificate, documente care, conform legii, au fost predate Serviciului Român de Informații. Al treilea fond privește corespondența SIPA cu alte instituții, iar acesta a fost predat, integral, Arhivelor Naționale. Dar Marius Oprea a mai relatat că acolo mai exista și o categorie aparte de documente: notele întocmite sub conducerea foștilor șefi SIPA proveniți din fosta Securitate, așadar, a lui Marian Ureche și Dan Gheorghe, care dovedesc că acest serviciu și-a depășit atribuțiile. „Este vorba despre informații compromițătoare la adresa magistraților și alte lucruri asemănătoare care erau arhivate electronic, dar care au fost distruse.“ El și-a bazat această afirmație pe faptul că s-au găsit urme privind ștergerea acestora din computere. Totuși, anumite surse din zona serviciilor secrete au afirmat că există duplicate în format electronic, pe care foștii angajați ai SIPA le pot folosi în continuare pentru a șantaja ori a intimida persoane onorabile din mediul magistraților. Și nu numai dintre aceștia. Oprea a mai susținut că activitatea informativă a SIPA de înainte de anul 2005 s-a extins și asupra unor ziariști sau persoane cu funcții de conducere în cadrul unor ONG-uri. Iar în urma acestei supravegheri s-au întocmit note utile „fiindcă ele conțineau inclusiv detalii despre viața privată, care puteau fi folosite la nevoie pentru a-i influența ori șantaja“. Dar este posibil ca SIPA să fi urmărit chiar și oameni politici. La un moment dat, chiar și Valeriu Stoica, ministrul Justiției care a transformat Serviciul de Informații și Protecție Anticorupție din direcție penitenciară în departament ministerial, a afirmat că după anul 2000 a aflat că ofițerii SIPA îl supravegheau chiar și pe el. (Vasile Surcel)

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.