“Sancţiunile pe care Vestul le-a impus Rusiei aduc aminte de un factor al caracterului naţional uitat de mult timp. Pe vremea marilor politicieni, a lui Otto von Bismarck şi Klemens von Metternich, diplomaţii ţineau mereu seama de el. Însă politicienii de astăzi operează la un nivel mult mai redus şi mişcările lor pe “marea tablă de şah” sunt mult mai primitive”, scrie istoricul şi jurnalistul Piotr Romanov, pentru The Moscow Times.
“Ca şi predecesorii lor, ei consideră că aspectele economice sunt importante, însă cele ce ţin de caracterul naţional li se par cu totul irelevante în lumea modernă. Prin urmare, ei fac mişcări greşite şi gafe care nu duc decât la înrăutăţirea situaţiei.
Vestul a încercat să înţeleagă caracterul ruşilor. De exemplu, observatorii au afirmat că ruşii preferă un stat centralizat şi puternic mai degrabă decât libertăţile personale. Unii chiar vorbesc despre “tipul psihologic moscovit”, caracterizat prin dârzenie, conservatorism şi o viziune despre lume modelată de credinţele ortodoxă rusă şi o aplecare către o guvernare de tip monarhic.
Este o teorie controversată, chiar şi pentru că ignoră total experienţa democratică a Rusiei. Ruşii şi-au ales prinţii, ţarii şi preşedinţii. Teritoriile ruse au fost zguduite de trei revoluţii şi numeroase răscoale pornite dintr-o puternică dorinţă de libertate. Este oarecum nefondat să spui că ruşii apreciază libertatea mai puţin decât alţii.
La fel, unele elemente ale teoriei sunt aproape de adevăr. Pentru a-şi putea apăra vastul teritoriu – de la Marea Baltică şi până la Oceanul Pacific – ruşii au avut nevoie de un stat puternic şi un lider puternic şi au trebuit să dea dovadă de o dârzenie excepţională în propria lor existenţă. După secole, aceste condiţii de supravieţuire au modelat caracterul rus.
Dacă Dumnezeu ar transplanta poporul rus într-o mică ţară vestică, este foarte posibil ca ruşii să prefere o guvernare parlamentară cu puteri ceva mai mari acordate preşedintelui şi s-ar simti foarte bine în cadrul Uniunii Europene.
Ruşilor le place să critice autorităţile, să-şi critice statul lor uriaş şi greoi şi pe ei înşişi, dar urăsc ca acest lucru să fie făcut de cei din exterior. Poate că e greşit aşa: poate că străinii sunt mai obiectivi. Însă, fie că e greşit sau corect, aşa sunt ruşii şi ceea ce ei urăsc mai mult este ca puterile străine să pună presiune şi să-şi exercite forţa supra lor. Acesta este cel mai bun mod de a-i mobiliza pe ruşi: să-i faci să se unească pentru a lupta împotriva unui adversar.
În cele din urmă, în timp ce occidentalii sunt obişnuiţi să opereze în cadrul unui cadru legal clar definit, ruşilor le place mai mult ideea de dreptate. De aceea majorităţii rusilor le pasă mai puţin că Moscova ar fi încălcat legislaţia internaţională când a anexat Crimeea. Diplomaţii şi politicienii ruşi, prin fişa postului, sunt pregătiţi să discute pe marginea acestei teme, însă marea majoritate a ruşilor ar spune pur şi simplu că anexarea a restabilit dreptatea istorică. Ca şi Cicero, ei ar susţine că tot ce e bine este şi drept.
De aceea sancţiunile nu sunt eficiente în cazul caracterului şi mentalităţii ruşilor. Dacă scopul sancţiunilor este să forţeze Rusie să-şi modifice politica externă, atunci el nu va fi atins. Dacă scopul este să slăbească poziţia preşedintelui Putin, ele vor eşua de asemenea. El va fi înlăturat doar când ruşii înşişi se vor fi săturat de regimul lui, nu înainte de asta, şi nu datorita unei presiuni din Vest.
Un sondaj din septembrie arăta că 60% dintre ruşi au simţit că sunt afectaţi de sancţiuni, însă doar 47% au arătat asta în noiembrie. Interesant, 80% dintre respondenţi au remarcat creşterea bruscă a preţurilor şi deteriorarea situaţiei economice în ultimii ani. Nu este ciudat? Oamenii ăştia nu înţeleg?
De fapt, Vestul nu înţelege. Ruşii iau lucrurile altfel: “Da, viaţa e mai grea, dar vom trece şi peste asta”. Nu e nimic nou pentru ruşii care au mai strans cureaua şi au trecut peste probleme cu câteva sacoşe de cartofi şi un borcan-două de murături din grădina proprie.
O anectodă vorbeşte despre un străin înfrigurat care se plimba pe străzile înzăpezite ale unei Moscove îngheţate şi zăreşte un băiat care mânca cu pofta dintr-o îngheţată. “Acum înţeleg că oamenii ăştia chiar sunt invincibili”, ar fi spus el. Aţi înţeles…
Desigur, nu vreau să demonstrez că ruşii sunt perfecţi şi că au mereu dreptate. Sugerez doar că politicienii occidentali ar trebui să-şi amintească ce ştiau predecesorii lor – că, vrem sau nu vrem, Vestul va trebui să găsească o modalitate de a coexista pe planetă cu Rusia şi cu caracterul rus. Cerul este albastru, iarba e verde, Rusia este uriaşă, iar ruşii sunt ceea ce sunt.
De aceea înţeleptul Bismarck şi-a avertizat compatrioţii: Doamne fereşte de o expansiune spre teritoriile slave. Liderii de azi ar trebui să-şi amintească de acest sfat dat de părintele diplomaţiei germane.
Chiar dacă sancţiunile vor reusi să slăbească Rusia, ele nu îşi vor atinge scopurile principale. Mai mult, ele le provoacă dificultăţi şi celor care le impun. Chiar mă îndoiesc că alegătorii europeni vor realege lideri care le întrerup legăturile lucrative cu piaţa rusă şi care lansează o nouă versiune a Războiului Rece.
Singura soluţie este să se ajungă la un compromis. Ruşii au o voinţă puternică şi sunt plini de caracter, dar îşi doresc probleme inutile. Dacă trebuie, ruşii pot îndura dificultăţi mari, însă nu sunt masochişti.”
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.