Luna ianuarie a fost una de criză pentru piaţa de energie. Gerul cumplit care s-a abătut asupra României, debitele extrem de scăzute ale Dunării, stocurile insuficente de cărbune şi declaraţiile alarmiste ale oficialilor de stat au făcut ca preţul spot al energiei să explodeze. S-au înregistrat maxime istorice de 680 de lei/MWh, de trei ori mai mari decât mediile multianuale ale acestei perioade.
În acest context, mulţi dintre furnizorii activi pe piaţa de energie au înregistrat pagube enorme, unii intrând şi în insolvenţă. Alţii urmează să intre în insolvenţă, după cum spune Remus Borza, fost administrator judiciar al Hidroelectrica, postură din care se poate spune că a fost, şi încă este, unul dintre cei mai influenţi oameni din energie.
Subestimarea consumurilor reale
„A fost o situaţie neobişnuită, în care mulţi dintre actorii din piaţă nu au fost pregătiţi şi nu au avut un comportament corect. Explicaţiile preţurilor ameţitoare ale energiei pe piaţa spot sunt date de subestimarea consumurilor reale de către traderi. Am avut zile la rând în care consumul real orar a fost subestimat (traderii notifică Transelectrica cu privire la consumurile estimate – n.r.) cu 2.500-3.000 de MW. Astfel, s-au creat aşteptări contrare cu privire le preţuri, care au urcat, putem spune artificial, la valori atât de mari. Traderii au pierdut o mulţime de bani, putem spune că acest comportament s-a întors împotriva lor. Cred că e vorba despre zeci de milioane de euro pierderi, în doar o lună. Vedem cum deja au început insolvenţele. Şi vor mai fi“, afirmă Borza.
Aflat într-un contract cu un partener, un furnizor este obligat să livreze cantitatea de energie la care s-a obligat, la preţul la care s-a obligat. Or, nu toţi traderii aveau disponibile întregile cantităţi, mulţi mizând că, până la scadenţa contractuală, vor achiziţiona din piaţă la cele mai bune preţuri. Din aceste motive, ca să îşi îndeplinească obligaţiile, au fost nevoiţi să cumpere la preţuri uriaşe, de unde şi pierderile înregistrate. O primă „victimă“ a fost Transenergo, controlată de familia Coman, un colos cu afaceri de 300 de milioane de euro, care a intrat în insolvenţă săptămâna trecută. Alte 3-5 companii şi-au anunţat partenerii că nu îşi mai pot onora obligaţiile contractuale şi au cerut suspendarea contractelor, după cum spune Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Electricitate AFEER.
Și traderii de pe piața reglementată au avut de suferit
În ceea ce priveşte furnizorii de pe piaţa reglementată, Enel, CEZ, Electrica şi E.ON, şi aceştia au avut de suferit din cauza preţurilor în creştere. Totuşi, aceştia, în livrările lor către populaţie, se bazează mai mult, deşi nu întotdeauna, pe contractele pe termen lung cu producătorii. Că au fost puternic afectaţi şi ei, se vede dintr-un comunicat al Enel.
„Încă tânăra piață românească a energiei trece acum prin prima sa încercare excepțională. Prețurile sunt la cele mai mari niveluri înregistrate în ultimele decenii, sistemul este aproape de limita de funcționare, iar unii furnizori denunță unilateral contractele pentru a profita de pe urma acestor niveluri-record ale prețurilor, lăsând clienții fără serviciul de furnizare a energiei, pe care contau conform contractelor semnate“, se arată în comunicat.
Reprezentanții Enel spun că, în aceste momente dificile, se poate distinge cu adevărat între jucătorii din piață care fac ceea ce au promis și cei care își încalcă angajamentele.
„Având o viziune de sustenabilitate a activității pe termen lung, Enel a luat în calcul și s-a pregătit pentru toate scenariile posibile, pentru a-și îndeplini angajamentele asumate față de clienți. Aceasta nu este o sarcină ușoară. Dimpotrivă, este una foarte dificilă, însă noi credem că o piață concurențială poate oferi cele mai bune rezultate clienților doar în cazul în care contractele și angajamentele sunt respectate cu bună-credință“, mai spun reprezentanţii Enel.
Şi pentru că în orice criză există şi câştigători, aceştia sunt producătorii de energie. Fie că se numesc Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia sau Nuclearelectrica, chiar şi „eolienii“, toţi au avut o lună ianuarie nesperat de bună. „Da, s-au făcut mulţi bani, dar asta a fost piaţa. Oricum, producători precum Hidroelectrica preferă să câştige mai puţin, dar predictibil, pe termen lung, decât pe o oportunitate. Chiar şi cărbunarii au făcut bani, a fost un adevărat balon de oxigen pentru ei“, arată Borza.
În prezent, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, împreună cu Consiliul Concurenţei, are în lucru o anchetă privind posibile manipulări ale preţului pieţei PZU – OPCOM de către actori din piaţa energiei. Potrivit surselor, circa 20 de companii ar fi vizate.
În momente dificile se pot distinge jucătorii oneşti de cei care nu se ţin de cuvânt
Cresc facturile la curent ale românilor?
În mod normal, preţurile uriaşe ale energiei de pe piaţa spot ar trebui să se vadă şi în facturile românilor la energie electrică din luna aprilie. Pentru că 80% din piaţă este liberă, adică furnizorii îşi achiziţionează 80% din energie la preţ de piaţă, cotaţiile de preţ din ianuarie, care au adus costuri semnificative suplimentare, ar trebui să fie transferate în preţul către consumator. În aprilie, toţi furnizorii trimit la ANRE situaţia achiziţiilor de electricitate pentru primul trimestru al anului, pentru ca Autoritatea să le recunoască costurile. Totuşi, Ministerul Energiei a anunţat că a cerut ANRE să găsească soluţii pentru ca facturile românilor să nu crească. Rămâne să vedem ce soluţii găseşte Autoritatea în acest sens, pentru că cineva trebuie totuşi să-şi asume costurile suplimentare, iar furnizorii nu sunt, în mod normal, dispuşi să o facă.
Potrivit unei analize a ANRE, piața de energie electrică din luna ianuarie a fost caracterizată în această perioadă prin: creșterea consumului de energie electrică; creșterea deficitului producție – consum, deficit ce trebuie asigurat de operatorul pieței de echilibrare prin dispecerizarea grupurilor disponibile și care este cauzată în principal de notificările incorecte transmise de PRE-uri (părțile responsabile cu echilibrarea – n.r.); utilizarea la maximum a rezervelor de energie din lacurile de acumulare pentru echilibrarea sistemului.
De asemenea, această perioadă a mai fost caracterizată și prin scăderea energiei disponibile în grupurile dispecerizate, ca urmare a scăderii debitului Dunării la circa 1800 mc/s, minim istoric declarat, ca urmare a reducerii puterii medii disponibile a grupurilor nucleare, rezultat al scăderii debitului apei de răcire la centrala de Cernavodă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.