Marea dezinformare privind secţiile de votare din diaspora

Exact în ţările unde au apărut probleme la secţiile de votare pe 2 noiembrie au dispărut, faţă de referendumul şi parlamentarele din 2012, secţii de votare care deserveau comunităţi importante de români.

Două dezinformări

Comunicatorii PSD, plus Victor Ponta, au lansat două dezinformări crase în chestiunea legată de secţiile de vot din diaspora.

1. Au acreditat ideea că şi BEC are un rol decisiv, alături de MAE, în stabilirea numărului secţiilor de votare. OUG 45 din 26 iunie 2014 (de modificare şi completare a Legii alegerilor prezidenţiale) prevede, la art.12, alin.3, următoarele: „Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe, în termen de cel mult 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind stabilirea datei alegerilor”. Deci BEC nu are niciun amestec şi acest aspect a fost reliefat prin Hotărârea nr.4 din 5 noiembrie 2014, ulterior întărită prin două comunicate de presă, ultimul emis pe 11 noiembrie. Deci, totul se putea rezolva – creşterea numărului de secţii de votare – printr-o ordonanţă de urgenţă prin care să se modifice doar termenul de 15 zile care apare în art.12. Nu a existat însă voinţă politică a Guvernului Ponta III pentru rezolvarea acestei probleme.
2. Se acreditează ideea că pentru prezidenţialele din 2014 s-au organizat tot atâtea secţii de votare – 294 – ca şi la prezidenţialele din 2009. Este adevărat, dar nu se spune că au existat permutări de secţii de votare şi că în zone în care exista un număr considerabil de votanţi, aceştia nu au mai avut posibilitatea să-şi exercite dreptul la vot. În schimb nu se suflă un cuvânt privind situaţia secţiilor din diaspora în 2012.

Când a existat „interes” nu au fost probleme în diaspora

Începând cu referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 29 iulie 2012, toate scrutinele au fost organizate de guvernele Ponta. După marile probleme înregistrate pe 2 noiembrie, când mii de români nu au putut să voteze, a ieşit la iveală, după o amplă analiză a cotidianul.ro, că respectivele probleme nu au reprezentat un accident. Practic se poate spune că a existat o premeditare pentru ca mulţi români din diaspora să nu voteze. În iulie 2012, guvernul Ponta I, format din partidele componente ale USL, avea interesul să vină cât mai mulţi români din diaspora la urne, pentru a obţine participarea necesară validării referendumului. Organizarea secţiilor de votare a fost ireproşabilă. La fel şi la parlamentarele din 2012, unde interesul USL a fost să obţină cât mai multe voturi. Acum, pe 2 noiembrie, nu exista un interes major în ceea ce priveşte votanţii din diaspora, pentru că organizatorul, MAE, ştia că Victor Ponta nu este favoritul românilor în străinătate. Vă prezentăm ce s-a întâmplat cu secţiile de votare în ţările în care au fost probleme pe 2 noiembrie şi cu siguranţă vor fi şi pe 16 noiembrie.

Austria

Referendum 2012: Viena 1, Viena 2, Graz, Salzburg, Klagenfurt

Parlamentare 2012: Viena 1, Viena 2, Graz, Salzburg, Klagenfurt

Europarlamentare 2014: Viena 1, Viena 2, Viena 3

Prezidenţiale 2014: Viena 1, Viena 2, Graz

După cum se poate observa, la referendumul din 2012, când exista „un interes” (idem parlamentare 2012), au funcţionat 5 secţii de votare. Acum, au dispărut secţiile din Salzburg şi Klagenfurt. Prima deservea o comunitate importantă de români, în iulie 2012 au votat 221 de persoane. În Austria, la referendum au votat 2.383 alegători, iar acum pe 2 noiembrie, 3.597.

Germania

Referendum 2012: Berlin, Bonn, Munchen, Hamburg, Stuttgart

Parlamentare 2012: Berlin, Bonn, Munchen, Hamburg, Stuttgart

Europarlamentare 2014: Berlin 1, Berlin 2, Berlin 3, Bonn, Munchen

Prezidenţiale 2014: Berlin, Bonn, Munchen, Hamburg, Stuttgart

Franţa

Referendum 2012: Paris 1, Paris 2, Lyon, Marsilia, Nisa, Nantes, Toulouse, Brest, Bordeaux, Strasbourg

Parlamentare 2012: Paris 1, Paris 2, Lyon, Marsilia, Nisa, Nantes, Toulouse, Brest, Bordeaux, Strasbourg

Europarlamentare 2014: Paris 1, Paris 2, Lyon, Marsilia, Strasbourg 1, Strasbourg 2

Prezidenţiale 2014: Paris 1, Paris 2, Lyon, Marsilia, Toulouse, Brest, Bordeaux, Strasbourg, Nancy

În „Hexagon” avem acum la prezidenţiale cu o secţie mai puţin decât la scrutinele din 2012. Au dispărut Nisa – 537 votanţi la referendum şi Nantes – 134 votanţi şi a apărut Nancy. A fost păstrat însă Brest, unde în 2012 au votat 50 de persoane.

Bulgaria

Referendum 2012: Sofia, Burgas

Parlamentare 2012: Sofia

Europarlamentare 2014: Sofia

Prezidenţiale 2014: Sofia

În ţara vecină a dispărut Burgas – 241 votanţi la referendum, şi a rămas doar Sofia, unde în 2012 au votat 90 de persoane. Burgasul este la 384 km de Sofia. Nu a fost organizată secţie de votare la Ruse, unde avem de asemenea o comunitate importantă de români.

Belgia

Referendum 2012: Bruxelles 1, Bruxelles 2, Anvers, Liege

Parlamentare 2012: Bruxelles 1, Bruxelles 2, Anvers, Liege

Europarlamentare 2014: Bruxelles 1 – 5

Prezidenţiale 2014: Bruxelles 1 – 4

Teoretic, în Belgia sunt tot 4 secţii de votare ca şi în 2012, dar toate au fost acum deschise la Bruxelles. Au dispărut Anvers – 295 votanţi la referendum şi Liege – 186 votanţi. Este adevărat, cele două localităţi sunt la 48, respectiv 97 de km de Bruxelles, dar totuşi de ce a fost nevoie să fie oameni puşi pe drumuri?

Grecia

Referendum 2012: Atena 1, Atena 2, Salonic, Skala-Lakona

Parlamentare 2012: Atena 1, Atena 2, Salonic, Skala-Lakona, Larisa

Europarlamentare 2014: Atena 1, Atena 2, Salonic

Prezidenţiale 2014: Atena, Salonic, Patra

În Grecia s-a renunţat în mod nejustificat la o secţie de votare din Atena. Consecinţa? Numărul de alegători pe 2 noiembrie a fost dublu faţă de 2012, şi în jur de 250-260 de persoane nu au mai apucat să voteze. Inexplicabilă scoaterea secţiei de votare de la Larisa.

Irlanda

Referendum 2012: Dublin 1, Dublin 2

Parlamentare 2012: Dublin 1, Dublin 2

Europarlamentare 2014: Dublin

Prezidenţiale 2014: Dublin

S-a renunţat la a doua secţie de votare la Dublin, deşi comunitatea românească de aici a crescut mult în ultimii ani. La referendumul din 2012 au fost 1.089 de votanţi, acum au votat 2.265 şi peste 700 nu au mai apucat să voteze.

Italia

Referendum 2012: 56 secţii de votare

Parlamentare 2012: 56 secţii de votare

Europarlamentare 2014: 15 secţii de votare

Prezidenţiale 2014: 51 secţii de votare

În Italia, în primul rând avem cu 5 secţii de votare mai puţin decât la ambele alegeri din 2012. MAE nu a mai organizat secţii de votare la Rimini, Latina, Viterbo, Marcellina, Terni şi Olbia, localităţi în care trăiesc comunităţi româneşti importante, în schimb, MAE a înfiinţat secţii noi la Canicatti (Sicilia) şi San Remo, unde comunitatea românească nu este foarte numeroasă (sursa – site-ul diasporaro.com.).

Spania

Referendum 2012: 46 secţii de votare

Parlamentare 2012: 41 secţii de votare

Europarlamentare 2014: 18 secţii de votare

Prezidenţiale 2014: 38 secţii de votare

Pentru prezidenţialele din 2014, MAE a organizat cu 8 secţii de votare în minut faţă de referendumul din 2012. Au fost păstrate secţii de votare cum sunt cele din Cordoba – 36 votanţi în 2012, Albacete – 79 de votanţi în 2012, în schimb nu s-a înfiinţat o secţie de votare în Las Palmas, în insulele Canare, unde trăieşte o comunitate foarte mare de români şi care pentru a vota ar fi trebuit să traverseze o întindere de ape de peste 1.500 km.

SUA

Referendum 2012: 24 secţii de votare

Parlamentare 2012: 24 secţii de votare

Europarlamentare 2014: 5 secţii de votare

Prezidenţiale 2014: 21 secţii de votare

Şi în SUA, unde distanţele sunt enorme, s-a redus cu 3 numărul secţiilor de votare.

Marea Britanie

Referendum 2012: Londra 1 – 3, Edinburgh, Glasgow, Cardiff, Leeds, Birmingham

Parlamentare 2012: Londra 1 – 3, Edinburgh, Glasgow, Cardiff, Leeds, Birmingham

Europarlamentare 2014: Londra 1 – 3, Edinburgh,

Prezidenţiale 2014: Londra 1 – 3, Edinburgh, Leeds, Birmingham, Liverpool, Bristol, Newcastle, Belfast

În Marea Britanie, în 2012 am avut 8 secţii de votare, acum s-au organizat 12. Dar au dispărut secţiile de la Glasgow şi Cardiff – deci dincolo de graniţa Angliei.

Republica Moldova, plus 7 secţii de votare

Referendum 2012: Chişinău 1-3, Bălţi, Cahul, Călăraşi, Cantemir, Căuşeni, Hănceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Soroca, Ungheni (14)

Parlamentare 2012: Chişinău 1 – 4, Călăraşi, Cantemir, Căuşeni, Hănceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Soroca, Ungheni, Cimişlia, Drochia, Ştefan Vodă, Teleneşti (17)

Europarlamentare 2014: Chişinău 1 – 4, Bălţi 1 – 2, Cahul, Ungheni (8)

Prezidenţiale 2014: Chişinău 1 -4, Bălţi, Cahul, Călăraşi, Cantemir, Cimişlia, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Giurgiuleşti, Hânceşti, Ialoveni, Leova, Nisporeni, Orhei, Soroca, Ungheni (21)

Dincolo de Prut avem în plus 7 secţii de votare faţă de referendumul din 2012, respectiv 4 secţii de votare în plus faţă de parlamentare. Suplimentarea a fost „logică”, pentru că Moldova, în special localităţile din provincie, a devenit fief electoral pentru Victor Ponta.

De ce nu votează diaspora la europarlamentare

Atât în 2009, cât şi în mai 2014, la alegerile pentru Parlamentul European, participarea a fost foarte mică. Este adevărat, interesul pentru europarlamentare este ceva mai redus în diaspora (ca şi în ţară). Dar, în acelaşi timp, participarea redusă a fost din plin stimulată de guvernanţi. La europarlamentarele din 25 mai s-au organizat cu peste 100 de secţii de votare mai puţine decât la ambele scrutine din 2012. Numărul de secţii de votare din diaspora sub organizarea guvernelor Ponta a fost următorul:

Referendum 2012: 298 secţii de votare

Parlamentare 2012: 306 secţii de votare

Europarlamentare 2014: 190 secţii de votare

Prezidenţiale 2014: 294 secţii de votare

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.