Ucraina: mandatul expiră, încrederea se evaporă, Blinken concertează

Mandatul prezidențial al lui Volodimir Zelenski s-a încheiat pe 20 mai. Alegerile prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în martie-aprilie, la fel ca și cele din 2019. S-a încheiat și mandatul actualei Rade Supreme, dominată de partidul Servitorul Poporului (după numele serialului TV în care a jucat Zelenski). Alegerile parlamentare ar fi trebuit să aibă loc în octombrie 2019.

Constituția Ucrainei este confuză, scrie The Economist, care publică un articol intitulat sec ”Mandatul lui Volodimir Zelenski expiră pe 20 mai”. Un articol al constituției stipulează că președintele este ales pentru un mandat de cinci ani, iar un alt articol, fără a face vreo specificație temporală, arată că președintele rămâne în funcție până la învestirea noului președinte. Mai există o lege care stabilește că alegerile nu se pot desfășura pe perioada legii marțiale, iar legea marțială a fost prelungită regulat, începând din februarie 2022. În SUA, la care Zelenski face deseori referire ca far al democrației, președintele Franklin Delano Roosevelt a caștigat al patrulea mandat în timp de război, în 1944. În Marea Britanie, Winston Churchill, cu care lui Zelenski îi place să fie comparat, a evitat alegerile până la încheierea războiului și le-a pierdut.

În urmă cu o săptămână, pe 14 mai, secretarul de Stat Antony Blinken a efectuat o vizită neanunțată la Kiev, a patra de la începutul războiului. Blinken a ținut un discurs în care a justificat decizia președintelui Zelenski de a amâna alegerile. Bliken a declarat că SUA și Europa ajută Ucraina să construiască ”stâlpii democratici”, inclusiv ”alegeri libere și corecte”. ”În acest fel, când ucrainenii vor cădea de acord că sunt întrunite condițiile, toți ucrainenii – inclusiv cei refugiați din zonele de război – își vor putea exercita dreptul de vot. Oamenii din Ucraina și din toată lumea pot avea încredere că procesul electoral va fi liber, corect și sigur”, a spus Blinken.

Volodimir Zelenski părea să accepte organizarea alegerilor. În august 2023, el a declarat că alegerile pot avea loc, dacă susținătorii din Vest vor plăti pentru organizarea lor. Zelenski fusese atunci presat de senatorul neoconservator Lindsey Graham să organizeze alegerile parlamentare și prezidențiale. ”Logica este că, dacă aperi democrația, atunci trebuie să te gândești la apărarea ei și în vreme de război. Alegerile sunt o forma de apărare a democrației”, spunea Graham. Zelenski a venit cu un contraargument: ”Nu voi da pentru alegeri banii pentru arme”. Și așa a rămas.

Într-o discuție la Council on Foreign Relations, David Sanger, unul dintre veteranii din redacția The New Yor Times, a spus că președintele Zelenski nu are nicio șansă să supraviețuiască politic încetării focului. ”Este greu de imaginat că Zelenski ar putea supraviețui situației în care acceptă voluntar negocieri și cedează teritorii”. Prezența lui Zelenski în politica ucraineană depinde de continuarea războiului – un acord de pace sau un armistițiu îl elimină din politica. Inclusiv președintele rus Vladimir Putin a sugerat că, în cazul în care se va ajunge la negocierea unui acord de pace, Moscova nu ar putea semna acel acord cu un președinte ucrainean ale cărui mandat a expirat.

Iar, dacă este să-l ascultăm pe fostul magnat și disident rus Mihail Hodorkovski,  momentul negocierilor poate fi acum, în 2024, sau cel mai târziu în 2026. Făcând o comparație între efortul de război al Rusiei, Ucrainei și Vestului, raportându-l la costul mult mai mare al armelor și muniției din Vest, ținând cont de disproporția (care ar putea depăși 10:1) dintre ratele de înlocuire a trupelor pierdute de Rusia și Ucraina, Hodorkovski spune că Ucraina poate pierde Harkovul în 2014, Odesa în 2025 și restul țării până în 2026.

The Washington Post a marcat încheierea mandatului constituțional al lui Zelenski printr-un articol dur la adresa principalului său consilier, Andriy Yermak (producătorul serialului conceput pentru a-l lansa pe Zelenski în politică). ”Apropierea sa de președinte – și influența evidentă pe care o are asupra lui – a dus la un val de acuzații: că și-a consolidat puterea în mod nedemocratic; că a pus la cale o epurare de proporții și de care nu era nevoie în rândul oficialilor, inclusiv demiterea generalului Valeri Zalujnîi; că a restricționat accesul la Zelenski; că a urmărit să aibă control asupra oricărei decizii importante în vreme de război”. ”Acum, legitimitatea președintelui și a consilierului său principal se confruntă cu provocări și mai mari, pentru că mandatul lui Zelenski expiră oficial pe 20 mai. Câtă vreme Zelenski se va află în funcție, va fi vulnerabil la acuzația că s-a folosit de război pentru a eroda democrația, preluând controlul asupra presei, trecându-și criticii și rivalii pe linie moartă, promovându-l pe Yermak, prietenul sau neales de ucraineni, în dauna unor funcționari și diplomați de carieră”, scrie The Washington Post.

”Mandatul lui Zelenski expiră. Pentru a-și menține credibilitatea, Zelenski trebuie să beneficieze de încredere, spune un oficial, sub protecția anonimatului, pentru a-și păstra relațiile politice și pentru a evita eventuale răzbunări. Credibilitatea li se prăbușește, spune oficialul, pentru că acțiunile lui Yermak se reflectă supra președintelui”, mai scrie The Washington Post.

Un asemenea articol publicat de un ziar american  cunoscut pentru sursele pe care le are în comunitatea de informații și la vârful puterii politice ar putea fi interpretat ca o încercare de a pune presiune pe președintele Ucrainei pentru a accepta negocieri cât mai repede.

Orice articol referitor la alegerile din Ucraina conține o trimitere la demiterea din fruntea armatei a generalului Valeri Zalujnîi, despre care se amintește că ar fi cel mai puternic rival al lui Zelenski, în cazul în care ar decide să candideze. La începutul acestui an, sondajele arătau că Zalujnîi ar fi fost votat de circa 41% dintre ucraineni, în timp ce Zelenski de doar 23,7%.

Zelenski știe că puterea pe care o are depinde de continuarea războiului. Pacea sau înghețarea conflictului ar duce la pierderea relevanței liderului de război. De aceea, Zelenski face presiuni pentru suplimentarea și grăbirea ajutorului occidental. În timp ce Antony Blinken se afla la Kiev, trupele ruse avansau spre Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina. Analizele acestei mișcări ruse sunt împărțite – de la ideea unei ofensive pe întregul front, pentru a ajunge cât mai repede la Nipru, și până la ideea unei operațiuni limitate menită să atragă trupe ucrainene de pe frontul din sud-est, pentru  facilita o penetrare rusă în acea zonă. Indiferent de calculele de la Moscova, Zelenski se folosește de situația dificilă de pe front pentru a-și prelungi mandatul și pentru a solicita mai mult sprijin – pe lângă cele 60 de miliarde aprobate de Congresul USA, Zelenski face presiuni pentru trimiterea de sisteme Patriot in Ucraina, iar SUA transmit această presiune asupra aliaților europeni: Spania, Germania, Olanda, Grecia, România, Polonia.

Europa de Est, reconfigurată între saxofonul lui Clinton și chitara lui Blinken

Zelenski are și aliați în acest demers. După ce generalul american Ben Hodges, fostul comandant al trupelor SUA din Europa, a propus ca România și Polonia să doboare rachetele ruse lansând interceptori de pe teritoriul lor național, au apărut și politicieni germani care susțin această idee. Deputata ecologistă Agnieszka Burger și colegul ei Anton Hofreiter au declarat că ideea apărării Ucrainei de pe teritoriul României și al Poloniei nu ar trebui exclusă. O asemenea abordare, alături de ”ambiguitatea strategică” țesută de președintele Emmanuel Macron în jurul ideii de a trimite trupe aliate în Ucraina, îndepărtează atenția de la eventuale soluții diplomatice și ajută la prelungirea mandatului lui Zelenski.

Cât timp la putere se va afla administrația Joe Biden, principalul aliat al Ucrainei pare să fie pentru continuarea războiului. În timpul vizite sale la Kiev, secretarul de Stat Blinken a declarat că ”ajutorul de 60 de miliarde este pe drum și va face cu adevărat diferența”. Blinken nu a comentat nimic despre sistemele Patriot. A reacționat la insistențele lui Zelenski spunând: ”Știm că este o perioadă foarte dificilă…” Apoi secretarul de Stat a renunța la costum, a mers într-un bar din Kiev unde a cântat, chitară și voce, Rockin’ in the free world, făcându-i pe nu puțini jurnaliști americani să spună că Nero ar fi mândru de Blinken și să se întrebe cum a putut echipa lui să permită acest spectacol.